6,446 matches
-
nedumerit. Măiestria lor a fost mărturisită și încercată -în creații de artă plastică folosindu-le drept modele - de genialii penelului sau daltei românești sau europene, Grigorescu, Iser, Matisse, Rodin și Brâncuși, convinși la fața locului că au în față apoteoza țărănească a lucrului bine făcut, grijuit și cumpătat, vizionar. Satele din Muscel, brodate cu har dumnezeiesc ele însele pe dealuri sunt mărturii incontestabile ale unui meșteșug străvechi, cu începuturi în neolitic. Pânzele lor, vitralii prin care privim spre catapeteasma atâtor capodopere
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
-șef cu soția, persoană foarte importantă, în gestionarea cheltuielilor evenimentului. Acesta trebuia să găsească posibilitatea de a adăuga la pierderi sau la „protocol” cele cheltuite cu banchetul. S-a profitat de acest eveniment pentru a se da o mică petrecere țărănească, aniversându-se și împlinirea a 110 ani de la atestarea oficială a înființării comunei, perioadă în care s-au stabilit primii plugari veniți din Crimeea, conform documentelor existente, pe o vatră deja locuită de o populație româno-tătară, după cum se transmisese prin
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
desculț este sănătos prin contactul direct cu natura și prin masarea tălpilor picioarelor. Conform acupuncturii orientale în tălpile picioarelor sunt terminali ai unor nervi reprezentând diverse organe, și aceștia trebuiesc excitați, înviorați. Apropo de fotbal, aveam și o echipă, numită, țărănesc aș zice, „Tractorul Bălcești”, la care eram mare chibiț. Jucau pe teren colegi sau prieteni de-ai mei: Sabin al lu' Ghiu, Pleșa, Cireașă, al lu' Burlan, Mimi Piciu, Nea Sandi, iar portar era Titi lu' Bonea. Mi-amintesc cum
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
bacin (vas, lighean, printre alte sensuri) și yelmo (coif), baciyelmo sau altfel spus, faimosul ligheano-coif al lui Quijote (și toată polemica din jurul acestui obiect)! struțo-cămila lui Cervantes: coiful cavalerului sau ligheanul bărbierului... și dintr-o dată m-am trezit în casa țărănească a bunicilor în camera de zi cu pereții ei gălbui cu diverse modele, cu cele două paturi, cu soba de teracotă (când eram de-o șchioapă era încă de pământ, albă, parcă diformă, dar atât de frumoasă), cu fotografiile de pe
BACIYELMICĂ... de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365646_a_366975]
-
vor număra niciodată printre ei, niciodată n-au să știe ce au pierdut! Plutește la Irina o aromă a călătoriilor, ospețiilor și petrecerilor de altădată. Este adusă vârsta frumuseții statorniciei altui timp, în ambianța civilizației moderne de acum. Miresmele culturii țărănești, ale tradiției petrecerilor - nunți, cumetrii, ori obștești rânduieli creștine - nu sunt rupte de armonia unui loc specific de popas, cu un design modern, de interior, prin dotările care conferă confort și decență. Aici, nu poate fi separat noul, de atmosfera
IRINA TEBEICĂ. LA HANUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365723_a_367052]
-
în Sânul neamului ecouri de har, muzică și lumină. În melodia ritmului primăvăratec profunzimea ideilor sale s-a înveșmântat în frumusețea versurilor pline de dor, de trăire și de sublimă splendoare. Zămislit în destinul Doinelor strămoșești, punctele cardinale ale religiozității țărănești i-au fost ursitoarele care i-au nălbit gândirea, odrăslindu-i soarta misionară în fiorul divinei chemări și al sfintei asumări hristice. „Spre glorioasa-mi obârșie/ Cobor adânc din eu în eu,/ Sub mii și mii de ani mă-mbie
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
piață. Țăranii au fost lăsați la cheremul hoților turci și arabi să le colecteze cerealele în timp ce silozurile statului se umpleau de șobolani și de lilieci. Fructele și legumele putrezeau pe câmp, fermele zootehnice erau depopulate iar creșterea animalelor în gospodăriile țărănești era limitată la propriile nevoi. În aceste condiții, valoarea deficitului comercial a depășit repede valoarea întregului export pe vest realizat în 1989. Foarte rapid a fost desființat Monopolul Statului dar nu să pus în loc nimic. Și astăzi, după 23 de
STATUL ŞI BISERICA 2014 – UN DIALOG CU ION OLTEANU (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361636_a_362965]
-
familiei boierești ca element de continuitate și atuu pentru ocuparea de dregătorii. Astfel moșia devenea ancora prin care familia boierească rezista tuturor vicisitudinilor (cu condiția ca aceasta să fie exploatată eficient, să aibă forța de muncă îndestulătoare , sate și familii țărănești bine antrenate în muncă-la cultivarea porumbului spre exemplu, dar și la înmulțirea și ameliorarea animalelor- principala resursă economică a satelor și familiilor țărănești ocrotite de stăpânul moșiei( boierul)în fața intruziunilor externe (vezi spre exemplu poziția boierilor olteni de ascundere a
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
cu condiția ca aceasta să fie exploatată eficient, să aibă forța de muncă îndestulătoare , sate și familii țărănești bine antrenate în muncă-la cultivarea porumbului spre exemplu, dar și la înmulțirea și ameliorarea animalelor- principala resursă economică a satelor și familiilor țărănești ocrotite de stăpânul moșiei( boierul)în fața intruziunilor externe (vezi spre exemplu poziția boierilor olteni de ascundere a cca 1/3 din familiile țărănești de pe moșiile lor față de autoritățile austriece în perioada ocupației Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
porumbului spre exemplu, dar și la înmulțirea și ameliorarea animalelor- principala resursă economică a satelor și familiilor țărănești ocrotite de stăpânul moșiei( boierul)în fața intruziunilor externe (vezi spre exemplu poziția boierilor olteni de ascundere a cca 1/3 din familiile țărănești de pe moșiile lor față de autoritățile austriece în perioada ocupației Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
țărănești de pe moșiile lor față de autoritățile austriece în perioada ocupației Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești, lucrătoare, intensificarea activităților de comerț exterior cu produse de pe moșiile lor, ocuparea și exercitarea slujbelor și dregătoriilor provinciale, accesul la dregătorii înalte, ș.a. Întocmirea, Catalogului boierilor olteni din Epoca Brâncoveanu (prezentat în anexele I-II- din lucrarea cit. la nota 35
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
preponderentă, el abordând subiecte foarte diverse, pe care poezia le poate asimila, ferindu-se în felul acesta de jurnalism și didacticism. Având sentimentul naturii, trece ca un voievod prin universul ancestral al satului, ferindu-se de discursul prozaic, de oralitatea țărănească și de tentația fabulosului: „Satul se plimbă prin veșnicie resemnat/ de atâta neînsemnare-n cuvinte,/ își înveșmântă nopțile cu simboluri/ păstrate ca întâmplări de poveste.” (Seara copilăriei). Respiră atmosfera viciată a urbei departe de a fi un poet citadin: „O să încerc
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
când se aprind spiritele mai mult decât cu altă ocazie. Așa e în firea oamenilor. Și gentilețea și grija față de bătrâni ori, dimpotrivă, ingratitudinea și indiferența fiilor se dovedesc tocmai în aceste cazuri. Bătrâna mamă oferă o probă de demnitate țărănească în fața judecătorului și a asistenței, specificând clar că renunță la tot în favoarea celor șapte copii. Văzându-și scopurile atense, fiii și fiicele, grăbiți și neatenți, o uită pe bătrână în sala de judecată. Un caz ca atâtea altele. Fiind atât
PATRU PROZE DE ATMOSFERĂ, CONSEMNATE DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350514_a_351843]
-
spune cu poeta: Pe boltă-mi suflet, pe frunza teiului plăpând, cu floarea scuturată după -atâtea ploi, furtuni și răzvrătiri ... Melania Cuc e specializată în flori literare - poeme, romane, eseuri, tablete-șotron, proze de toate felurile și picturi, colecții de artă țărănească și în cronici literare, dar e DOAR O FEMEIE (Beau vodcă rusească prietenii cu dușmanii - Câinii comunitari și hingherii Fac marșul păcii ... Aripa care lipsește mă doare, crescând), nu mai are loc de cuvinte, vede cum LINIȘTEA URBEI ESTE URIAȘĂ
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
prea mari, cu macate, carpete și ștergare căptușind pereții și cusături cu desene și motive din folclorul românesc, dobrogean sau cu influențe orientale, învelitori de pat uni sau multicolore, pe mese carpete și broderii cusute migălos și artistic în stil țărănesc naiv, la ușile de la intrările de afară obligatoriu cu pânză de tifon antimuște și alte dihănii, pe jos în camere sau tindă peste pământul gol erau „trântite” rogojini bine împletite peste care se așterneau covorașe de iută, preșuri țesute în
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
publiciștilor și scriitorilor care îl atacă bezmetic ... m-am trezit că sunt admonestat și chiar înjurat, cu o vulgaritate greu de imaginat.” Mulți îl urăsc pe Preda nu numai că e un mare scriitor ci și că vine din lumea țărănească. Astăzi ne trebuie un blazon de aristocrați, să fie os domnesc ... ” Referință Bibliografică: „Băiete, ăștia vor să mă omoare!” interviu despre MARIN PREDA cu prof. Ion Ionescu-Bucovu / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 557, Anul II, 10
„BĂIETE, ĂŞTIA VOR SĂ MĂ OMOARE!” INTERVIU DESPRE MARIN PREDA CU PROF. ION IONESCU-BUCOVU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351429_a_352758]
-
bine un om și să ai explicații despre harurile ori dimpotrivă pătimirile sale trebuie sa-i cunoști rădăcinile, strămoșii, arborele genealogic. Doar familiile aristocrate în special din vestul Europei cunosc pe ultimii 1000 de ani acest arbore, dar nobilele familii țărănești unde își au sorgintea? Ne răspunde cu responsabilitatea omului de stiință marele istoric A D Xenopol, citând scrierile antice după cum urmează: „Dacii (pentru că despre ei este vorba n.a)i apar mai târziu în istorie decât geții...Ca popor însă
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
vinului și inspirației profetice.” A.D.Xenopol (Istoria Românilor, Vol I, pag.82-85). Ei bine, Constantin Brâncuși s-a născut în teritoriul indicat ca fiind locuit de daci, adică poalele munților Parâng, azi județul Gorj - România. Născut în Hobița, în mediu țărănesc privit că o stare de spirit de excepție că întoarcere la imemorialul trecut al poporului de la Dunăre, locul l-a ajutat pe Brâncuși să-și urmeze Calea. Amintindu-și de la el de acasă, că sub arborii mari nu crește nici
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
ritualic bradul - în ce-a de-a doua situație cu vârful în jos, ca simbol al tristeții și participării naturii la necazul oamenilor, C Brâncuși și-a dat seama că doar folosind ca punct de plecare elementele primordiale ale artei țărănești autohtone poate uimi lumea saturata de artă clasică și modernă a timpului său. Critică vremii amintea în mod oarecum acuzator aparentul dezinteres al sculptorului în a lua poziții explicite față de suferințele acumulate în anii războiului prim mondial. Ar fi însă
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
să întrăm. Cine era evlaviosul bătrân? Imposibil să bănuiți măcar. Era Savu Georgescu, agent secret al poliției, pus aici să supravegheze mișcările mitropolitului Ghenadie și a mulțimii vizitatorilor acestuia. D. Savu Georgescu, un băiat voinic, era în cămașa de noapte țărănească, cu papuci-n picioare; așezat la o parte a mesei citea tare, iar de partea cealaltă un coleg al d-sale, d. Ionescu, în aceiași misie delicată la mănăstire, ascultă foarte pătruns sfintele cuvinte ale crisostomului.” Un exemplu de infatuare
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
Brâncuși, Domnișoara Pogany, Mama artistului, Dumnezeu Vocea BRÂNCUȘI ( ESEU TEATROLOGIC ) Un atelier de sculptură. Se văd în el bucăți de marmură necioplite, altele cioplite într-o formă incipientă. De asemenea atelierul lui Brâncuși îți sugerează de la început imaginea unui interior țărănesc. Între scenă și atelier se vede un geam, un fel de perete de sticlă transparentă, iar sculptorul și obiectele care formează interiorul atelierului său se văd prin acest geam, care-ți poate sugera incomunicabilitatea sau cerul. Sau că ceea ce se
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
băncile streine, îndeosebi maghiare. În zadar cerea Românul bani pe credit, nu primea sau chiar dacă se întâmpla să primească, pentru datorii neînsemnate, moșioara românului era vândută fără cruțare“ (Monografia-almanah p.309). „Bihoreana“ va fi un real sprijin pentru micile gospodării țărănești, pentru școală și biserică, dar și pentru mica industrie. Ea reușește să susțină financiar și pe unii studenți de la Academia de Drept din Oradea. Renumele și acțiunile acestei bănci românești ajunseseră destul de puternice pentru a deranja pe reprezentanții maghiarimii. Astfel
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
COMPORTÂNDU-NE AȘA, NE-AM NENOROCIT TOATĂ ISTORIA! PRIVIND ISTORIA NOASTRĂ DIN ACEASTĂ PERSPECTIVĂ AJUNGEM LA CEEA CE AM NUMIT „PROBLEMA ROMÂNEASCĂ”. Marea ȘI DUREROASA Problemă Românească. În prima jumătate a secolului XX sociologii și istoricii noștri au vorbit despre Problema Țărănească și despre rezolvarea Problemei țărănești. A existat și un partid care s-a numit PARTIDUL NAȚIONAL ȚĂRĂNESC, care își baza Programul oarecum pe rezolvarea problemei Țărănești. Bineînțeles că problema Țărănească nu a fost rezolvată niciodată în România, iar acum, în
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
NENOROCIT TOATĂ ISTORIA! PRIVIND ISTORIA NOASTRĂ DIN ACEASTĂ PERSPECTIVĂ AJUNGEM LA CEEA CE AM NUMIT „PROBLEMA ROMÂNEASCĂ”. Marea ȘI DUREROASA Problemă Românească. În prima jumătate a secolului XX sociologii și istoricii noștri au vorbit despre Problema Țărănească și despre rezolvarea Problemei țărănești. A existat și un partid care s-a numit PARTIDUL NAȚIONAL ȚĂRĂNESC, care își baza Programul oarecum pe rezolvarea problemei Țărănești. Bineînțeles că problema Țărănească nu a fost rezolvată niciodată în România, iar acum, în perioada postcomunistă, când satul românesc
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
AM NUMIT „PROBLEMA ROMÂNEASCĂ”. Marea ȘI DUREROASA Problemă Românească. În prima jumătate a secolului XX sociologii și istoricii noștri au vorbit despre Problema Țărănească și despre rezolvarea Problemei țărănești. A existat și un partid care s-a numit PARTIDUL NAȚIONAL ȚĂRĂNESC, care își baza Programul oarecum pe rezolvarea problemei Țărănești. Bineînțeles că problema Țărănească nu a fost rezolvată niciodată în România, iar acum, în perioada postcomunistă, când satul românesc dispare, când la sate nu mai găsești decât bătrâni care nu pot
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]