8,709 matches
-
1929. Ceea ce mă tulbura era, desigur, potrivirea numelor, dar mai era gongul acela care răsuna îndepărtat, adânc în mine, când auzeam, citeam ori îmi aminteam doar ceva despre mare. Trăind pe uscatul tărâm transilvan, visam adeseori la marea depărtată, pe țărmul căreia petreceam doar vara, pentru mine prea puține zile solare. Poate tocmai pentru că sunt un continental, Marea a exercitat dintotdeauna asupra mea vraja pe care doar Cu-Totul-Altul, fabulos ori miraculos, o poate exercita. Regăsirea acelor extaze marine le speram deschizând
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]
-
unui cristal în care plânge-un înger. Sonetul VI Am descifrat în luminozitatea tăcerii tale o-ntrebare. Însă pentru a fi în stare să-i dau forma sanctificării încă sunt prea tânăr. Vezi? Anii mei s-au adunat zadarnic pe țărmul unui râu care nu curge. Mai bubuie o inimă precoce, dar nimeni n-are forța să-mi răspundă. Asemenea silabe stau de pază pe osia de var a Marii Urse, În dilatarea soarelui sunt aripi de vulturi ageri, în căderea
Șapte sonete fără rimă by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Imaginative/16209_a_17534]
-
de broască din laboratoarele de fiziologie și, cu buzele țuguiate a sărut lacom, i-am acoperit gura mare, despicată fraged și-orizontal peste dinții lați, sclipitori în saliva sălcie. O patimă nouă, copleșitoare, de conchistador al cărnii alb-roz-liliachie, îmbelșugată-n țărmuri necunoscute încă, o dorință invincibilă m-a aruncat brusc în aventuri fremătătoare, adînci, delicios de primejdioase. N-am observat inițial că Empampa avea un ochi de sticlă portocalie! Prin pupila îngustă a celuilalt, cel normal, verzui, sufletul mi-a intrat
Reapariția Empampei by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16254_a_17579]
-
Goi și fără de rușine, Pîn-apare un melc greu, Cu casa-i plină de zahăr Și ne-alungă Dumnezeu; Razele-n preajmă ne scapăr. în cădere, oh!, degeaba încercăm să ne-agățăm De dînsele. Geme slaba Viață de-acum pe alt țărm, Cu vaci ce-n căldări le mulgi, Și dovleci, și rîme dragi. Strînge-mă-n menghine dulci De sîni mari, de coapse largi...
Cîntec de cădere voioasă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16612_a_17937]
-
căscat să-i înghită Râsetul spinilor limonii și movi - amestec de stele contrarii Toată această divină consolare nu face doi bani în ochii întunecatei Ananké... Fructele soarelui Trăim în oricare zi câte-o moarte Moartea cea mare îngrămădește hoituri pe țărm Un strat gros de zădărnicie stinge repede amăgirile Câinii dorm pe o parte și lepra îi năpădește în lumina vrăjită a soarelui corcodușe comune zac sub fereastra scundă, ca niște sfere împrăștiate în plan închis în butelii mesajul de gheață
Poezii by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/16467_a_17792]
-
din aripi fără a doborâ pasărea umbrei. Perle negre Umbra mi-a arătat din nou colții vertebrele transparente emană un munte de cranii cosmică aglomerare de perle negre fluviu peste care nici o corabie nu se încumetă să treacă vâsle abandonate, țărmuri fără sfârșit poate fi Styxul dincolo de orizontul nebănuit numai că umbra-mi înjumătățește privirea câinii aleargă bezmetici să alunge fiarele umbrei, pânză de păianjeni leproși cresc în păduri lăstarii fantomelor și doar un inorog singur admiră perlele umbrei privindu-mă
Poezii by Dumitru Ion Dincă () [Corola-journal/Imaginative/2414_a_3739]
-
viața, ca o polenizare între humă, lumină și noapte. Carul parcă mergea singur fără tatăl meu; noi, prin ploaia neagră, semănam ca un deal de oameni mergător. GLEZNELE ROȘII După ce a deschis fereastra, largul dimineții l-a luat captiv către țărmurile unde gleznele roșii, de veacuri, tulbură apele. Ea, ziua întreagă, s-a nevoit a repara lacătul; a scos cuiele în care fecioarele singurătății și-au pus veșmintele, dezbrăcându-se toată noaptea. Odată cu înserarea, niște mâini ca de fosfor, parcă ieșeau
Poezii by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/2632_a_3957]
-
zic unii, ciudate, Ce-i mai lipsește? Sunt pentru suflet Privesc spre Steaua Polară Simt bucuria și misterul jocului secund. * Umbre albe pescărușii noaptea, Asprind cerul cu țipetele lor. Copacul își înclină pletele Ca algele bătute de valuri. Marea moare la țărm. * Ai somn în pleoape Și gât de vioară Iar genele-ți foșnesc lumina Vântul e pe-aproape, Încântă poetul. * Marchidan, vânzătorul de iluzii frumoase Care apar când nu te aștepți Ca o erupție sau ca o eclipsă Întunericul, melancolia. * Teii
Poezie by Romulus Ioan Joca () [Corola-journal/Imaginative/2937_a_4262]
-
gândac cufundat în absențe și spaime îți pierzi intimitatea suflete râgâi după o masă mult prea îndestulată și simți fericirea cum dă afară din tine ca aluatul din vailing când bunica uita să frământe pâinea ori ca epavele ce invadează țărmurile când marea se înfoaie în adâncuri te dedai la plăceri lumești și imaginezi nimfete masturbându-se în spatele camuflajelor pâlpâi printre lumânări și aproape te confunzi cu o lumânare mulțumit că ai norocul să te afli pe un tort aniversar și o
Poezie by Ion Cocora () [Corola-journal/Imaginative/3529_a_4854]
-
să poți spune, chiar bine știind că una e viață și celălalt moarte, care întîi chezășuiește literatura. O literatură anume, în care realitatea izgonită prin pact vine, prin pact, înapoi. Adică jurnalele, biete hîrtii ude, culese din sticle undeva lîngă țărm. Despăturite ca mai modernele calendare, foaie în lungul altei foi, fac o voaletă prinsă peste veac. Dindărătul ei, chipuri de doamne. Nu mai vorbesc de viziere și de domni, deși - o! - țin și ei jurnale, fiindcă doar despre diariste, șase
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
nesfârșit spectacol verbal, în care sunetele fac dragoste și lexicul foșnește complice. Citatul Tablou dimovian e numai unul între altele: ,Din negrele cetăți hitite/ Veni un zvon de zinc și nea/ Arhipelaguri Aramite/ Cu vânturi dulci de acadea// Și de la țărmul mut și rece/ Porni o flotă de mărgean/ Prin valurile sfinți și grece/ Prin ape reci de prin ochean(...)// Asimetrii și asfodele/ Prin margini dure de palat/ Prin turnurile de mărgele/ Infante dulci de alintat// În murmuri se răsfață grele
Fulgi de poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11092_a_12417]
-
încântat de capitolul pe care i l-am dedicat în masivul volum privind posteritatea critică a lui Andreescu. Mi-a mărturisit satisfacția sa prin repetate comunicări la telefon și mi-a încredințat și dovezi scrise. Ultima sa plachetă de versuri, Țărmurile clipei, poartă următoarea dedicație: Confratelui Radu Bogdan, celui care s-a aplecat cu interes asupra ,criticului-poet", Ion Frunzetti, cu prețuirea întreagă pe care și-a câștigat-o din parte-mi, 25 ianuarie 1984. Sunt cuvinte scrise cu cca numai un
Însemnări pe marginea volumului lui Mihai Pelin "Deceniul prăbușirilor (1940-1950)" (II) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11100_a_12425]
-
un vechi și temeinic tabiet meditativ, o propensiune spre marile (încă) întrebări ale ființei: ,pe Olimp/ tronul lui Zeus mai adevărat/ decât orice așezare omenească" (Note de drum). Solilocvii dramatice, dacă nu tragice, ele se alcătuiesc plasmatic, de regulă, la țărmul mării, în decor cosmic, țesând cu o voce mică, sfielnică, friabilă, broderii vocale în jurul spaimelor singurătății, dar și al transparenței, al principiului, deopotrivă luminos și numinos, al existenței. Aparțin gândirii ,slabe", părții de umbră a ființei, feminității, domeniului vin al
Caligrafie de iarnă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/11113_a_12438]
-
de altul,... zeilor le plac pasiunile acestea dezordonate care îi amuză și le cred potrivite pământenilor. Asta se văzuse încă din textul scrisorii, scrisă pe nisipul încins al plajei în ziua îngândurată de august când marea se sprijină leneșă-n țărm... Era, fusese, sigur, o prevestire; o pătrundere în culoarul viitorului; când viitorul ăsta, cam zăpăcit, șovăitor, prea tânăr ca să reprezinte ceva, să fie ceva cât de cât, chiar și în raport cu ce se grăbeau să spună despre el proorocii, prevestitorii și
Fete răzlețe... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11139_a_12464]
-
Planificării, Văcăroiu nu admite că artiștii îndrăznesc să creeze după propriile planuri, si nu după cele dictate de urmașul lui Gaston Marin și Ștefan Bârlea. Activistu-i activist până moare! Pentru el, arta e doar mărșăluirea victorioasa, pe ritmuri ceaușiste, spre țărmurile comunismului atotbiruitor, si nu năzbâtiile unor juni greu de convins să creeze "pe linie""15. Sau Herta Müller: literaturii îi este specifică libertatea stilistica, "atât timp cât literatura respectivă se dezvoltă în libertate și nu este supusă unor rigori extraliterare, impuse de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Ce s-o mai fi întâmplat cu ,Micile paturi albe" în vremurile noastre întunecate. Avem tot dreptul să ne întrebăm. Nunțiul vine la dejun astăzi, o zi după Sevastopol. Știrile arată că germanii și-au transferat liniile de apărare pe țărmul bulgar. Sper că retragerea lor e adevărată. Nicicând n-a dorit Ariane cu mai multă ardoare plecarea falsului Elizeu! Nu vreau decât să-i văd părăsind țărmurile noastre fără stânci! Dacă aș fi un pic Ciclop știu bine ce-aș
Martha Bibescu - Scrisori inedite by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11142_a_12467]
-
după Sevastopol. Știrile arată că germanii și-au transferat liniile de apărare pe țărmul bulgar. Sper că retragerea lor e adevărată. Nicicând n-a dorit Ariane cu mai multă ardoare plecarea falsului Elizeu! Nu vreau decât să-i văd părăsind țărmurile noastre fără stânci! Dacă aș fi un pic Ciclop știu bine ce-aș face ca să-i grăbesc să plece. Din păcate, nu sunt. Cu toate astea, să sperăm că o să se termine rău dar repede, în loc de bine și mai încet
Martha Bibescu - Scrisori inedite by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11142_a_12467]
-
odinioară carnea râvneau să-mi rupă-n dinți. Era albastră marea și bolta străvezie, Dar pentru mine totul de-atunci, vai, a rămas Întunecat în sânge, iar peste suflet tras Un giulgiu ce este însăși această-alegorie. Atât găsii, Zeiță, la țărmul tău venust : Un spânzurat în care îmi regăsesc simbolul... - Ah, Doamne, dă-mi puterea, curajul și controlul De a-mi privi în suflet și trup fără dezgust !" (Charles Baudelaire O călătorie în Cytera, Vol. Florile Răului, traducere de C.D. Zeletin
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
facere. DE DIN TINE De din tine am picurat a răi pe muntele de turcoaz, când soarele mucegăise de singurătate, proptit în diminețile ochilor tăi curgând spre obârșii. De din tine mi-am ivit rostirea buzelor două corăbii naufragiate pe țărmul lutului tău, cu fiori de sirene și dezmăț de îmbrățișări. De din tine mi s-au clădit zilele, ca o clipă ce n-are chip, peste care Dumnezeu și-a așezat oasele, nemurind-o. IARNĂ Albise carnea copacilor. Prin însingurarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de-atâtea echinoxuri noi niciodată n-am ajuns la mal. mumificat stă-n prora - căpitanul. din pipa lui nu mai duhnește fum. ne înmulțim incestuoși, ca melcii iar pe cei morți îi devoram, pe drum. cred c-a ajuns la țărm ornitorincul. el este semnul nostru cel perplex care și astăzi se mai demonstrează că noi suntem de modă...unisex. lansez eu SOS-uri de salvare dar salvatorii nici n-au fost, nici nu-s. tristețea e că n-avem căi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
că noi suntem de modă...unisex. lansez eu SOS-uri de salvare dar salvatorii nici n-au fost, nici nu-s. tristețea e că n-avem căi de-ntoarceri, cum,supărat, adesea v-am tot spus. acum, că sunt pe țărmul nimănuia și în burduf nu mai am vin și timp, îmi cânt cu ochii-n zare ale-lui-ia, ca un pirat ce pleacă spre Olimp... POEM COSMETIC simpatică cerneală-i demodata. Mileniul, suspectat c-ar fi ocult, le dă la scribi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
dreptul să-l trudim...spre îndărăt. LA BILANȚ viață era așa minunată. nimeni nu mă-njura, toți treceau și-n citadela mea defăimata am facut o revoltă pe șleau. să nu mai aud cântec de Mare, cum se zbate spre țărmuri, mereu, când vin arcele din depărtare și căpitanul...nu mai sunt eu. poate de melancolie sau bleg de insuccesele-mi prea ciunge mi-am spus mie...mi, ca unui coleg: gata poetule, iti cam ajunge... și mi-am dat vederea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
v-o spun chiar eu - creștinul neproscris: terra se-nvârte precum bate vântul. m-am ospătat cu șefi de trib și regi și nu știu lume bună cum se face, în limba noastră poți să te-nțelegi pe ori ce țărm de salța steag de pace. acum, în portul nostru ancorat, întors că Făt-Frumosul, de departe eu am ajuns de unde am plecat dar despre toate am să scriu o carte... MORTUA EST... an de an, în fiecare vară, printre flori albastre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ca un drog sacru, singura la care nu poate renunța atunci când este silit să își vândă lucrurile. Al doilea este marea: eroul înoată adesea până în larg, într-o relație aproape erotizată cu întinderea de apă. Apoi ,scorbura" sau ,cochilia" de la țărmul mării, locul unde se ascundea, de mic, atunci când nu îi mergea bine. Spații care trimit la nostalgia ,închiderii", a ,pântecului matern". Danyel Raynal devine obsedat că ar putea să își piardă mințile, pericol posibil în condițiile în care nu mai
După 20 de ani by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/10899_a_12224]
-
femeie din trestie de zahăr cu rochia/ Sfîrtecată/ Prin mărăcinii filosofiilor./ Ea mă privea și nu-și ferea goliciunea/ De nici un străin/ ŤAșa îmi trăiesc viața elementară/ în preajma ta!ť/ Iar eu strigam de bucurie să o văd/ Pe întinsul țărm/ Cu părul despletit precum Cloe/ în timpul anterior" (Viața elementară în roșu). Ecentricității geografice i se adaugă proiecția în timpuri revolute. Atît de expresiv rural dar și dornic de emancipare, poetul declară: ,Un țăruș înfipt în islaz mă ajută să ies
Simbolismul rustic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11032_a_12357]