975 matches
-
județului Ialomița. Ea era formată din satele Țăndărei, Strachina, Cotul-Iepure, Valea Tronii, Câineasca și Nicolești, cu o populație de 2900 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Țăndărei, cu satele Țăndărei, Strachina și Mihail Kogălniceanu, cu o populație totală de 4431 de locuitori, ca reședință a plășii Țăndărei a aceluiași județ. În 1931, satul Mihail Kogălniceanu s-a separat pentru a forma o comună de sine stătătoare. În 1950, comuna a
Țăndărei () [Corola-website/Science/297037_a_298366]
-
populație de 2900 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Țăndărei, cu satele Țăndărei, Strachina și Mihail Kogălniceanu, cu o populație totală de 4431 de locuitori, ca reședință a plășii Țăndărei a aceluiași județ. În 1931, satul Mihail Kogălniceanu s-a separat pentru a forma o comună de sine stătătoare. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1956
Țăndărei () [Corola-website/Science/297037_a_298366]
-
raionul Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1956) din regiunea București. În 1968, comuna a revenit la județul Ialomița, reînființat, și a primit statut de oraș, unica ei localitate rezultând atunci din contopirea localităților Țăndărei, Strachina și Țăndărei-Gară. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Țăndărei se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (65,47%), cu o minoritate de romi (10,86
Țăndărei () [Corola-website/Science/297037_a_298366]
-
și (după 1956) din regiunea București. În 1968, comuna a revenit la județul Ialomița, reînființat, și a primit statut de oraș, unica ei localitate rezultând atunci din contopirea localităților Țăndărei, Strachina și Țăndărei-Gară. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Țăndărei se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (65,47%), cu o minoritate de romi (10,86%). Pentru 23,56% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
Țăndărei () [Corola-website/Science/297037_a_298366]
-
56% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,13%), cu o minoritate de penticostali (6,77%). Pentru 23,72% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Patru obiective din orașul Țăndărei sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Două sunt clasificate ca situri arheologice așezarea medievală timpurie (secolele al X-lea-al XI-lea) de „la Cimitir”, și așezarea din Epoca Bronzului târziu descoperită
Țăndărei () [Corola-website/Science/297037_a_298366]
-
calea ferată ce leagă cele două orașe, pe care este deservită de gara Sărățuica. Sudul comunei este traversat și de șoseaua județeană DJ201, care merge paralel cu DN2A, pe malul opus al Ialomiței, de la Coșereni la Slobozia și apoi la Țăndărei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Balaciu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,62%), cu o minoritate de romi (1,67%). Pentru 3
Comuna Balaciu, Ialomița () [Corola-website/Science/301230_a_302559]
-
satul de reședință cu același nume. Comuna se află în câmpia Bărăganului, pe malul stâng al Ialomiței. Prin comună trec șoseaua națională DN2A care leagă Slobozia de Constanța (localitatea de reședință aflându-se cam pe la jumătatea distanței dintre Slobozia și Țăndărei), precum și calea ferată Slobozia-Țăndărei, cale ferată pe care este deservită de stația Bucu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bucu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
trei așezări: una din perioada Latène, alta din perioada Halstatt, precum și o așezare medievală din secolele al X-lea-al XI-lea. Biserica, având hramul Sfântul Ierarh Nicolae, se află în partea de est a așezării, în stânga drumului rutier spre Țăndărei și Constanța. Întâiul lăcaș de zid a fost ctitorit la anul 1820, dar ruinându-se, a fost ridicat lăcașul păstrat până astăzi. Rectitorită la anii 1886-1892 de comunitate, îndeosebi prin strădaniile familiilor de proprietari și arendași funciari Orzea și Nancu
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
șoseaua națională DN2, care leagă Urziceniul de București fiind aflată la sud-vest de Urziceni. La Coșereni, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ201, care urmează cursul Ialomiței pe malul său drept, ducând la Bărcănești, Axintele, , Slobozia, Cosâmbești, Mărculești și Țăndărei (unde se termină în DN2A). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Coșereni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,86%). Pentru 2,12% din
Coșereni, Ialomița () [Corola-website/Science/301237_a_302566]
-
Călărași, pe malul drept al râului Ialomița, la sud de municipiul Slobozia. Este traversată de șoseaua județeană DJ201, care o leagă spre vest de Albești, Axintele și Coșereni (unde se termină în DN2) și spre est de Slobozia, Mărculești și Țăndărei (unde se termină în DN2A). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ciulnița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,08%). Pentru 3,79% din
Comuna Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/301235_a_302564]
-
din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în sud-estul județului, la limita cu județul Călărași, pe malul drept al râului Ialomița. Prin această comună trece șoseaua județeană DJ201, care o leagă spre nord-est de Săveni, Sudiți și Țăndărei (unde se termină în DN2A); și spre vest de Slobozia, Ciulnița, Ciochina și Coșereni (unde se termină în DN2). Din această șosea se ramifică la Mărculești șoseaua județeană DJ213A, care duce spre nord la Bucu (unde se intersectează cu DN2A
Mărculești, Ialomița () [Corola-website/Science/301244_a_302573]
-
Piua Petrii, cu satele Piua Petrii și Brăilița, având o populație de 1528 de locuitori. Și acolo funcționau două școli și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Giurgeni cu 877 de locuitori în unicul său sat, în plasa Țăndărei a aceluiași județ, și comuna Piua Petrii în aceeași plasă și în aceeași componență, cu 1737 de locuitori. În 1950, comunele Giurgeni și Piua Petrii au trecut în administrarea raionului Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța
Giurgeni, Ialomița () [Corola-website/Science/301240_a_302569]
-
DN3B, care leagă Feteștiul de Giurgeni. Prin extremitatea vestică a comunei trece calea ferată Fetești-Făurei (fără a fi deservită de vreo stație, cea mai apropiată fiind gara Fetești), și în paralel cu ea șoseaua județeană DJ212 care leagă Feteștiul de Țăndărei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bordușani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,72%). Principalele minorități sunt cele de ruși lipoveni (6,56
Comuna Bordușani, Ialomița () [Corola-website/Science/301232_a_302561]
-
satele Gura Văii și Sudiți (reședința). Comuna se află în partea de sud-est a județului, pe malul drept al râului Ialomița, la limita cu județul Călărași. Este străbătută de șoseaua județeană DJ201, care o leagă spre nord-est de Săveni și Țăndărei (unde se termină în DN2A) și spre vest de Mărculești, Slobozia (unde se intersectează cu DN21), Ciulnița, Ciochina și Coșereni (unde se termină în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sudiți se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Sudiți, Ialomița () [Corola-website/Science/301253_a_302582]
-
funcționa și comuna Luciu, tot cu un unic sat, cu 1007 locuitori, o școală mixtă cu 37 de elevi, și o biserică. În 1925, cele două comune fuseseră comasate, comuna rezultată, denumită "Luciu", având 2015 locuitori și fiind arondată plășii Țăndărei. În 1931, comunele erau însă din nou separate. În 1950, comunele au trecut la raionul Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1956) din regiunea București. În 1968, ele au revenit la județul Ialomița, reînființat
Comuna Gura Ialomiței, Ialomița () [Corola-website/Science/301241_a_302570]
-
Săveni este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Frățilești și Săveni (reședința). Comuna se află în estul județului, pe malul drept al râului Ialomița. Este străbătută de șoseaua județeană DJ201, care o leagă spre nord-est de Țăndărei și spre vest de Slobozia, Ciulnița, Ciochina și Coșereni (unde se termină în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Săveni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Săveni, Ialomița () [Corola-website/Science/301250_a_302579]
-
Văcăria și Armanu-Urâta, având în total 771 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 30 de elevi și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Frățilești cu 3001 locuitori în satele Frățilești, Ghizdărești și Săveni în plasa Țăndărei a aceluiași județ. În 1931, apărea și comuna Săveni, prin separarea satului Săveni de comuna Frățilești. În timp, comuna Frățilești s-a desființat, fiind inclusă în comuna Săveni. În 1950, comuna Săveni a fost transferată raionului Fetești din regiunea Ialomița
Comuna Săveni, Ialomița () [Corola-website/Science/301250_a_302579]
-
Goiești este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Adâncata, Fântâni, Goiești (reședința), Gruița, Mălăești, Mogoșești, Muereni, Piorești, Pometești, Popeasa, Țandăra, Vladimir și Zlătari. Este străbătută de la nord la sud de râul Amaradia pe o distanță de 6-7 km, rau care are un bazin hidrologic cu o suprafață de 879 km2 și 106 km lungime. Pe partea dreaptă a râului de la
Comuna Goiești, Dolj () [Corola-website/Science/300402_a_301731]
-
sud de râul Amaradia pe o distanță de 6-7 km, rau care are un bazin hidrologic cu o suprafață de 879 km2 și 106 km lungime. Pe partea dreaptă a râului de la nord la sud sunt așezate satele: Pometești,Popeasa, Țandăra, Adâncata, Piorești, Mălăiești, iar pe partea stângă satele Muiereni, Vladimir, Goiești, Mogoșești, Fântâni, Salci.Tot aici,dincolo de drumul Muierii este satul Cruci (Gruița). Este atestată prima dată la 28 iulie 1577, într-un document emis de un mare ban al
Comuna Goiești, Dolj () [Corola-website/Science/300402_a_301731]
-
spre vest până la Lehliu-Gară (județul Călărași), iar șoseaua națională DN3B duce spre nord la Giurgeni (unde se termină în DN2A) și spre sud la Călărași. Din DN3B, la Fetești pornește și șoseaua județeană DJ212, care duce spre nord la Platonești, Țăndărei (unde se intersectează cu DN2A), Mihail Kogălniceanu și mai departe în județul Brăila la Berteștii de Jos, Stăncuța, și Chiscani (unde se termină în DN21). Prin Fetești trece și calea ferată București-Constanța, pe care este deservit de stația Fetești. La
Fetești () [Corola-website/Science/297800_a_299129]
-
la Berteștii de Jos, Stăncuța, și Chiscani (unde se termină în DN21). Prin Fetești trece și calea ferată București-Constanța, pe care este deservit de stația Fetești. La Fetești, din această linie se ramifică o altă cale ferată ce duce la Țăndărei și Făurei. Așezarea Fetești a fost menționată pentru prima dată în anul 1528 într-un document emis de domnul Țării Românești, Radu de la Afumați. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Fetești avea statut de comună rurală în cadrul plășii Ialomița-Balta a
Fetești () [Corola-website/Science/297800_a_299129]
-
ruperea acutului. Diferite arii, în special aria florii din Carmen, îi pricinuia chiar marelui Caruso mari dificultăți. De fiecare dată când o cânta și ajungea la sfârșitul ariei, la si bemolul final, vocea tenorului se rupea, „acuta se prefăcea în țăndări”, și aceasta cu o precizie de ceasornic la fiecare reprezentație. Dar, și atunci când tenorul nimerește acuta și o ține prelung, momente ca acesta sunt așa de excitante, încât publicul răzbucnește prematur în aplauze și ovații. De la natură femeile au voci
Tenor () [Corola-website/Science/311827_a_313156]
-
în partea central-sudică a județului, pe malul drept al Ialomiței și este străbătută de șoseaua județeană DJ201, care merge paralel cu drumul național DN2A, pe malul opus al Ialomiței, venind din și , și ducând până la Slobozia și mai departe la Țăndărei. Din DJ201, la Albești se ramifică șoseaua județeană DJ306, care o leagă de și mai departe de . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Albești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Albești, Ialomița () [Corola-website/Science/310564_a_311893]
-
Năstase, Dan Ioan Popescu și Miron Mitrea, s-a deplasat la Parchetul General, pentru a-l susține pe Gabriel Bivolaru. În afară de devalizarea BRD, Bivolaru a fost cercetat și pentru un prejudiciu de 700 milioane lei creat societății „Drojdie de Panificație” Țăndărei, unde FPS deținea 98% din acțiuni, precum și prejudicii create companiei Eforie SA din Constanța Cuplul Bivolaru - de Freitas a obținut 95% din acțiunile unor hoteluri și restaurante din Eforie. Activele au fost obținute prin asociere cu Eforie SA, în 1992
Gabriel Bivolaru () [Corola-website/Science/305491_a_306820]
-
-și moaie-n rouă / nufărul călcâiului bălai», cu munții arzându-și «rărunchii în uzină», cu «codri-adânci și câmpul cu tarlale», ducându-se pe căi ferate, la orașe, «ca să lingă cerul, cu furnale, / pântec de cuptoare să îngroașe», cu toamnă-visterie a țăndărilor «din viori de chihlimbar», lăsându-te să calci «peste brățări și-aurărie», să mergi «prin curcubeie și prin jar», căci «meri de purpură se scutură de stele / și Brumar miroase-a țuică și-a podgorii», cu «umbra zimbrului din fum
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]