1,293 matches
-
am intrat și noi în horă. Doamne ferește! Până ce ne vom lămuri cum devine treaba, hai fuguța acasă, să liniștim nevestele și copchiii... De departe și-au dat seama că Măriuca și Didina ședeau în poartă, cu privirile neliniștite ațintite spre țarină... Ce-i cu tunetul ista, pornit așa, din senin, Costăchele? a întrtebat Măriuca îngrijorată. Aista nu-i tunet de ploaie, Măriucă. Aiestea-s tunuri grele... Doamne! Credeam că n-o să le mai aud niciodată. Dar cum se vede „Nu-i cum
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Au rămas pentru vecie acolo, fără mormânt, fără cruce, fără nume... Și ei sunt stăpâni, domnule! Uite la mine! N-am tremurat în fața glonțului și tremur în casa mea! Ce zile ai ajuns, Costache Vultur!”... Măriuca s-a întors din țarină și l-a întrebat voioasă: Ce faci, gospodarule? Mă lupt cu gândurile și cu teama, Măriucă. De când ești tu fricos, mă rog? Ce știi tu, fata tatii? Ce știi? Daca-i ști cum te pot face netrebnicii să-ți pierzi
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Asta zic și eu treabă! Grijania mamei lor! Să nu-i pui la șmotru până scot limba de-un cot? Ce tot bodogănești acolo și înjuri, Costache? - l-a întrebat Petrache, care stătea lângă el pe capra căruței. Mergeau în țarină, la plivit grâul de buruieni. Păi cum să nu-i înjuri? Pe semne că tu nu știi că duminică ești „convocat” - convocarea mamei lor - la adunare în școală. Ce adunare, Costache? Acuma aud asta. O trecut pe uliță Măcriș - goarza
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
a doua optime prelungită cu prima optime a timpului, măsura doi, se execută cu stângul În psa petrecut În spatele dreptului care se ridică În aer În față. Un, doi, trei, și! TU mergi după amiaza la Club. Învățați. Leșeasca și Țarina de la Abrud. Clubul este Într-o baracă de lemn din spatele Bisericii Bălăneanu lângă cimitir. În Club miroase a bradolină de la dușumea, iar la acordeon cântă un orb din orchestra orbilor. Instructor de dans este nenea Kolea redactor la Revista orbilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
limonadă de zmeură și a zambile. A zambile mirosea cel mai tare. În timp ce te gândești la moartea lui Armanda și cum te duci În fiecare Duminică la mormântul lui, te lovești peste țurloaie de gheata partenerului tău. Ce grea este Țarina de la Abrud! Și Îți Închipui ce tare trebuie să-i fi durut pe Horia și pe Cloșca când i-au tras pe roată. Pe Crișan nu l-a durut că el s-a spânzurat cu nojițele de la opinci. Dar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Droguri, în cantități mici. Puteam să tai asta de pe listă. Lee nu fusese dealer. M-am simțit în afara oricărui pericol, renunțând la varianta unui microfilm cu neprețuitele imprimeuri albastre pentru o nouă bombă mai deșteaptă sau la smaraldele furate ale țarinei. Alarma ceasului din capul meu s-a declanșat, sunând tare. Bunul simț îmi spunea că apartamentul fusese deja răscolit și din câte știau cel sau cei care au făcut-o găsiseră ce au căutat. în orice caz, nu avea nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
care mersese bine sub Șerban Vodă o să meargă tot atât de bine sub Constantin Voievod. — De ce? — Politică, domnia ta. Mi se părea că tot ce a început bun vodă Șerban, o să împlinească vodă Constantin, fără grozăvii. Așa mi s a părut. A lărgit țarinile cu porumb și de aci a ieșit mai mult grâu pentru negoțul meu. L-a obligat pe marele vizir să le impună tătarilor să nu mai bântuie malurile Dunării de Jos, ca să poată ciobanii cu turmele să reia drumurile până la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
face Constandinul Stancăi? Trimite împărătesei arvuna pe care o primise pentru hrana rușilor. Marelui vizir i-a spus că așa era cinstit. Mai trimite și un om, asta este, - pe cine l-a trimis? Un om priceput foarte, căci imediat țarina intră cu banii în tabăra încercuită, găsește pașalele și seraschierii care-i trebuiau, - tot omul lui vodă i-o fi spus care sunt aceia, - îi cumpără cu aur greu rusesc și brâncovenesc și gata treaba. Țarina îl scoate într-o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
priceput foarte, căci imediat țarina intră cu banii în tabăra încercuită, găsește pașalele și seraschierii care-i trebuiau, - tot omul lui vodă i-o fi spus care sunt aceia, - îi cumpără cu aur greu rusesc și brâncovenesc și gata treaba. Țarina îl scoate într-o caleașcă pe țar și pe Cantemir ascuns cică sub fustele ei, și se îndreaptă spre Iași. Tătucul rușilor, nădejdea tuturor creștinilor din împărăția padișahului, fuge ținându-și cuvântul: îl ia cu el pe Toma Cantacuzinul, marele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
București la Iași într-o zi și o noapte, călărind fără odihnă din poștă în poștă, mai, mai să omoare caii în galop, despre Mazepa care cică s-ar fi papistășit, cum ar fi fugit Dumitrașcu Vodă Cantemir în fustele țarinei Caterina, despre o ibovnică a țarului Petru care era măritată cu un oștean și când a întrebat-o țarul care din plozii pe care-i născuse sunt ai lui și care ai soldatului, se zice că femeia n-ar fi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
luncă deasă în care odinioară se goneau bourii. Șesul era străbătut doar de un drum de țară rămuros care trecea printre bălți cu rogoz și mladă și printre grâie și porumburi fără sfârșit. Pe vremea aceea s-a așezat în țarină un holtei mărunt, spânatic, durându-și casă pe măsura lui. într-un car tras de boi pòrumbi fură aduse de la o casă risipită din sat amânarele, căpriorii, costoroabele și haizașul vechi. Fratele cel mare al holteiului stupi în palmă, înșfăcă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
cu vad. Ploile încă nu înnegriseră acoperișul casei când, pe gârlă, așeză moară un gospodar, care mai apoi veni cu toate acareturile, durând și pod peste apă, crâșmă și piuă de bătut sumani. Cum lumea se înmulțea, pe drumul din țarină se întemeie o adevărată hudicioară a satului din deal. în mijlocul acestor case noi, cea veche stătea acum cam într-o râlă și, cu tot acoperișul ei uriaș din paie putrede, cu greu o zăreai printre răchițile bătrâne. într-o
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
vedea, înălțat, un morman pe care creștea troscotul. Mai ales după războiul din urmă și, mai apoi, când fu arat pe ruptele pământul de-au rămas puține toloace, cei care voiau să țină o vacă ori un purcel năvăliră către țarină. Atunci, din vechea uliță, născură câteva hudicioare. Dar asta n-a durat mult. Se electrificase satul din deal iar ulițele din țarină rămaseră doar cu lampă. Atracția pentru vatra cea nouă se potoli și, una după alta, casele se desfăceau
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
pământul de-au rămas puține toloace, cei care voiau să țină o vacă ori un purcel năvăliră către țarină. Atunci, din vechea uliță, născură câteva hudicioare. Dar asta n-a durat mult. Se electrificase satul din deal iar ulițele din țarină rămaseră doar cu lampă. Atracția pentru vatra cea nouă se potoli și, una după alta, casele se desfăceau, strămutându-se în sat. Prefăcută după foc, în câțiva ani, numai străvechea casă a holteiului mai stăruia între copaci, lăsată din nou
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
vrea acea democrație. Intelectualii dezbat încă acea problematică. Vom construi repede o frumoasă țară interbelică și vom scrie mai departe frumoase eseuri criterioniste. Vom celebra mai departe "marile valori", repere eterne și luminoase. Ghidîndu-ne după ele vom mușca mai departe țarina. Despre fascism, sine ira et studio... Frumoasă după-amiază de iunie. Sală de lecturi și conferințe puțin prea sobră pentru ceea ce trebuia să aibă loc, pentru că fusesem invitați la recitalul unui poet. Am sosit cu puțină întîrziere și l-am zărit
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
pus pe Mine judecător sau împărțitor peste voi?" 15. Apoi le-a zis: "Vedeți și păziți-vă de orice fel de lăcomie de bani; căci viața cuiva nu stă în belșugul avuției lui." 16. Și le-a spus pilda aceasta: "Țarina unui om bogat rodise mult. 17. Și el se gîndea în sine, și zicea: "Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strîng rodurile." 18. "Iată", a zis el, "ce voi face: îmi voi strica grînarele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
-i dădu drumul de parcă ar fi ars-o, iar osul se lipi de pământ ca magnetizat. Ne uitam unele la altele. Știam că acolo, sub pământ, se află ceva. Două dintre noi se lăsară pe vine și începură să scurme țarina afinată cu degetele, dar nu avea nici un rost. Cum tot avea să fie curând ora prânzului și trebuia să mergem acasă, ne-am hotărât să ne întoarcem pe la patru cu o lopată sau o cazma. Ne și vedeam în fața unei
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
a dus paharul. Învățând abecedarul, A-nceput să scrie cărți. Când bătrânul Burebista La scos via a pus dacii, Și-a șters fruntea cu batista Și a scos numai aracii. Despre regi, despre regine, A-negrit destule pagini, A scos țarini din paragini Și castele din ruine. A înconjurat Ceahlăul Ca inelul lui Saturn Și-a trecut apoi pârăul, Devenind mai taciturn. A intrat direct sub armii Cu alean și planuri noi, Dar l-au încolțit jandarmii Ca pe banda lui
La septuagenarul Boris Cr?ciun by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84141_a_85466]
-
Rău”, el a făcut totuși danii către sfintele lăcașuri. Și mai mult chiar, a zidit „mănăstirea din łarină”... Ce ai de spus? N-am să zic altceva decât ceea ce a spus cronicarul Grigore Ureche, care, vorbind de ctitoria lui din țarina Iașilor, spune: „Socoti că, după atâtea răutăți ce făcuse, să să apuce să facă și vreun lucru bun, ca să nu-i vie osindă. Și s-au apucat în anii 7102 (1593-1594), de au făcut mănăstire în țarina Iașiloru”. Și acum
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ctitoria lui din țarina Iașilor, spune: „Socoti că, după atâtea răutăți ce făcuse, să să apuce să facă și vreun lucru bun, ca să nu-i vie osindă. Și s-au apucat în anii 7102 (1593-1594), de au făcut mănăstire în țarina Iașiloru”. Și acum să revin la dania lui Aron Vodă către mănăstirea Galata: La 12 mai 1594 (7102) Aron Vodă scrie: „Iată domniia mea... am dat și am miluit ruga noastră, sfânta mănăstire numită Galatiia cu cinci sălașe de robi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
or la ce trebuință ari mănăstiri de clăci să saie fieștecarii cu ce-i va fi putere, or cu caru, cu căruță i cu topor, i cu sapă, i cu coasă...” Se mai plâng călugărițele și împotriva celor care calcă țarinile și fânețele cu vitele sau chiar cosesc iarba „di pe moșie și o aducu în târgu de o vându”. Numai că cei care le calcă locurile nu sunt țăranii, ci „dărvarii gospod i boierești”. Adică cei ce aduc lemne. De
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mare vistiernic, și Coste Băcioc mare paharnic, și Ștefan Prăjescul mare stolnic, și Boul vistiernic, și Voruntar mare comis, și Savin mare sulger, și Miron stolnic și Dumitru Buhuș. Scriem... că am luat... cu tocmeală, două fălci de vie în țarina Copou,... de la fratele nostru Voruntar mare comis,... Și am dat acele vii sfintei mănăstiri... Sfântul Sava... pentru sufletul răposatului fratelui nostru, Arpentie postelnic”. Se vede lucrul că marii boieri formau o castă foarte unită de vreme ce au „luat... cu tocmeală” două
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
care a fost ridicată s-a mișcat și biserica s-a risipit repede, încât în 1594 - în domnia a doua - Aron Vodă cel Rău „După atâtea răutăți ce făcuse,... s-au apucat în anii 7102; de au făcut mănăstire în țarina Iașiloru, care să chiamă Aron Vodă, pre numele domnului” - după cum spune Grigore Ureche în Letopisețul łării Moldovei. Numai că Aron Vodă a ridicat această biserică în łarină „din pietre și lemne gata, ce au fost pregătite pe banii lui Petru
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstirii Aroneanu. Ba, dimpotrivă, am să-ți spun că Mihai Racoviță voievod, prin ispisocul din 15 septembrie 1709 (7218), adaugă la „sărăcia” mănăstirii - cum îți place ție să spui - „O seliște ce se cheamă Prisăcile și Costiște dinspre apus, în țarina târgului”. Voievozii nu uitau să confirme pe lângă stăpânirea asupra averilor și stăpânirea „pe toți oamenii de lângă mănăstire, precum i-au stăpânit și mai înainte”. Un asemenea act întâlnim la 12 decembrie 1741(7250). Cum fiecare mănăstire era închinată uneia din
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
poți de tare... Ascultă numai: „dat-am carte...rugătorului nostru Ignatie egumen de la mănăstirea Bârnova, ca să aibă a-și lua venitul de pe moșiile mănăstirii di pe Lunca Bârnovii: din Găureni, din Todirel, din Piciorul Lupului, din Ciurea, de pe Ciurbești... din țarini, din toate semănăturile, din fânațe, din pomeți, din vii, din prisăci cu stupi... și dintr-altele din toate, pe obicei, cum și din grădini cu legumi din care vor ave de vânzare... Și tot omul gospodar... să aibă a lucra
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]