1,282 matches
-
ceruri nouă dat Zidirilor de mâine, de noi și sfinte altare.” (autorul) GHEORGHE MÂNTULESCU Necrolog „Din năzuinți atâtea, noi am râvnit doar Cerul! Speranța și avântul frățește ne-au purtat, Așa ne-a fost destinul, am fost aici străjerul, În țarina de sânge iubiri am îngropat.” În ziua de 9 septembrie 2013, Sfinții drepți dumnezeiești părinți Ioachim și Ana, adoarme întru veșnicie iubitul nostru camarad Gheorghe Mântulescu. În această zi sfântă, Dumnezeu, trimițând îngerii lui, înalță la cer sufletul său, curmându
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ȚARINĂ, Victor (9.V.1960, Cluj), poet și prozator. Este fiul Vioricăi-Laura Țarină (n. Stan), profesoară de liceu, și al lui Marian-Virgil Țarină, profesor universitar. Urmează cursurile primare și liceale în orașul natal (1967-1979). Absolvind Facultatea de Geologie a Universității „Babeș-Bolyai
ŢARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
ȚARINĂ, Victor (9.V.1960, Cluj), poet și prozator. Este fiul Vioricăi-Laura Țarină (n. Stan), profesoară de liceu, și al lui Marian-Virgil Țarină, profesor universitar. Urmează cursurile primare și liceale în orașul natal (1967-1979). Absolvind Facultatea de Geologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, secția inginerie geologică (1987), lucrează la mina Paroșeni (până în 1989
ŢARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
ȚARINĂ, Victor (9.V.1960, Cluj), poet și prozator. Este fiul Vioricăi-Laura Țarină (n. Stan), profesoară de liceu, și al lui Marian-Virgil Țarină, profesor universitar. Urmează cursurile primare și liceale în orașul natal (1967-1979). Absolvind Facultatea de Geologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, secția inginerie geologică (1987), lucrează la mina Paroșeni (până în 1989), apoi la Institutul de Prospecțiuni și Explorări Geologice din Cluj-Napoca
ŢARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
ECH, 1996, 10-12; Florin Lazăr, „Plouă aseară”, ST, 1997, 7; Adrian Popescu, Un tânăr poet religios, „Viața creștină”, 1997, 16; Dina Dehelean, „Aureole”, ST, 1998, 1; Poantă, Dicț. poeți, 201-202; Florin Lazăr, „Ultimul cuvânt”, ST, 1999, 2; Mircea Petean, Victor Țarină, ST, 2000, 4; Ion Cristofor, Un solitar: Victor Țarină, ST, 2000, 7-8; Ion Roșioru, „Dialog cu hârtia”, CL, 2001, 7. A. Tr.
ŢARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
7; Adrian Popescu, Un tânăr poet religios, „Viața creștină”, 1997, 16; Dina Dehelean, „Aureole”, ST, 1998, 1; Poantă, Dicț. poeți, 201-202; Florin Lazăr, „Ultimul cuvânt”, ST, 1999, 2; Mircea Petean, Victor Țarină, ST, 2000, 4; Ion Cristofor, Un solitar: Victor Țarină, ST, 2000, 7-8; Ion Roșioru, „Dialog cu hârtia”, CL, 2001, 7. A. Tr.
ŢARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
apă descîntată să-l vadă pe Vasile, aceasta a avut surpriza de a-l vedea pe Ioan Cimpoeș, om căsătorit, cu trei fete (Maria, Minodora, mama noastră, și Aneta), țăran cuprins (avea prăvălie, moară, ogoare în mai multe locuri din țarină) și ajutor de primar. Nu i-a venit să creadă și a plecat acasă profund dezamăgită. Iată continuarea întîmplării. Subit, nevasta lui Ioan Cimpoeș, Zamfira, femeie viguroasă, robace, cade bolnavă. În lipsa unui medic comunal, și presupunînd că la mijloc e
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lumină revolta neputinței în fața ravagiilor istoriei, complinită de tema reconstituirii nostalgice a universului românesc tradițional. „Un pumn de bărăgan din țară” îl determină să exclame: „Ne regăsim - la câtă depărtare - / De rădăcina sfântă, de izvoare!”, căci invocând „Pământul străbun din țarine umile” el cheamă imaginea trudnică a celui care „Te-a-ntors în brazde și în moine”, chiar dacă „Poate a murit de mult cu răstignite doine” (Regăsire). Coasta soarelui prelungește ecourile și motivația lirică din Pete de lumină. În Cuvânt înainte, autorul specifică
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
să le zeciuiască din pâne, din fân, din vin și din tot ce se va alege" (Uricar, XX, 82). „1742 - Iulie 24. Constantin Mavrocordat Vv. dă volnicie egumenului de la Barboiu să stăpânească și să dijmuiască moșiile Dragomireștii și Zberoaia din țarină, din fânețe, din prisăci cu stupi și grădini cu legume, după obicei. Oamenii ce șed acolo să se așeze cu egumenul ca să-i facă slujbă" (Academia Română mns. nr. 13). „1760 - Iunie 8. Ion Teodor Calimach Vv. dă volnicie urmașilor lui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lui Mârzac Căpitanul și a moașei lor Nastasia să ție ocinile lor Răpcenii, Lungenii, Hănăsenii, Scor tenii, Cojoceana, Ștefenii, Vorovenii, Țipenii, Gușătenii, Delenii, Căpșeștii, parte din Vâtcani și din Făurei. Să aibă a lua a zecea din toate sămănăturile, din țarini cu pâne și din fânețe și din prisăci cu stupi, însă din 50 unul iar fiind mai puțini câte o para de stup, din grădini cu legumi și din heleșteie și din livezi și din tot locul, cu tot venitul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
el își putea face semănătura lui, să-și așeze prisaca lui, să cosească fânul pentru vitele lui; stăpânul era în drept a-i lua de a zecea din toată roada. Nu numai că se lăsa pe om să-și cultive țarina și săși cosească fânul - dându-ți din zece una, ci erai îndatorit tacit și legal, spune Ghibănescu, a-i lăsa în a lui proprie dispoziție tot ceea ce-i putea asigura lui o sporire economică ca să poată trăi, pentru ca mijlocit și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fie curtean, fie cine va fi arat, de la toți ca să aibă a lua" "(Cronica Bohotinului în Analele Academiei Române, XVIII, p. 58). „Înainte de 1660. Frătița vel comis scrie Brăniștenilor să lase în pace tot hotarul Bohotinului și din câmp, și din țarină, și din fânaț, și din pădure, și dintr-apă... nici pe oamenii lui să nu-i învăluiască nici prisăcile lor să nu zăciuiască" (Cr. Bohotinului..., p. 63). „1663 martie 20. Evstratie Dabija Vv. dă volnicie lui Vasile și lui Ignat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
s-a ocupat și de facerea cislelor, dar și de încasarea impozitelor. După aplicarea Regulamentului Organic, atribuțiile vornicului reducându-se, lui îi revin în principal sarcini administrative. Acelea de a se îngriji ca vitele sătenilor să nu facă stricăciuni în țarină, în grădini, fânețe și la arii. În acest sens el numea un înlocuitor al său care se îngrijea de grajdurile țarinei iar la nevoie să cerceteze stricăciunile făcute de vite prin semănături sau grădini. Persoana care avea asemenea îndatoriri se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îi revin în principal sarcini administrative. Acelea de a se îngriji ca vitele sătenilor să nu facă stricăciuni în țarină, în grădini, fânețe și la arii. În acest sens el numea un înlocuitor al său care se îngrijea de grajdurile țarinei iar la nevoie să cerceteze stricăciunile făcute de vite prin semănături sau grădini. Persoana care avea asemenea îndatoriri se numea nemesnic. Orice locuitor al satului era dator să facă și să îngrijească o porțiune din gardul țarinei. Pe timpul verii paza
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îngrijea de grajdurile țarinei iar la nevoie să cerceteze stricăciunile făcute de vite prin semănături sau grădini. Persoana care avea asemenea îndatoriri se numea nemesnic. Orice locuitor al satului era dator să facă și să îngrijească o porțiune din gardul țarinei. Pe timpul verii paza țarinei o asigurau jitarii, care aveau grija să închidă poarta țarinii (poarta țărnii), să nu lase vitele prin semănături. Pentru munca depusă, jitarii, toamna, la trecerea pe poarta țarinei, primeau de la cei cu „încărcătura"câte un snop
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
iar la nevoie să cerceteze stricăciunile făcute de vite prin semănături sau grădini. Persoana care avea asemenea îndatoriri se numea nemesnic. Orice locuitor al satului era dator să facă și să îngrijească o porțiune din gardul țarinei. Pe timpul verii paza țarinei o asigurau jitarii, care aveau grija să închidă poarta țarinii (poarta țărnii), să nu lase vitele prin semănături. Pentru munca depusă, jitarii, toamna, la trecerea pe poarta țarinei, primeau de la cei cu „încărcătura"câte un snop de grâu, orz, ovăz
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
semănături sau grădini. Persoana care avea asemenea îndatoriri se numea nemesnic. Orice locuitor al satului era dator să facă și să îngrijească o porțiune din gardul țarinei. Pe timpul verii paza țarinei o asigurau jitarii, care aveau grija să închidă poarta țarinii (poarta țărnii), să nu lase vitele prin semănături. Pentru munca depusă, jitarii, toamna, la trecerea pe poarta țarinei, primeau de la cei cu „încărcătura"câte un snop de grâu, orz, ovăz sau popușoi, din fiecare car. În grija vornicului de sat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
facă și să îngrijească o porțiune din gardul țarinei. Pe timpul verii paza țarinei o asigurau jitarii, care aveau grija să închidă poarta țarinii (poarta țărnii), să nu lase vitele prin semănături. Pentru munca depusă, jitarii, toamna, la trecerea pe poarta țarinei, primeau de la cei cu „încărcătura"câte un snop de grâu, orz, ovăz sau popușoi, din fiecare car. În grija vornicului de sat rămânea pe mai departe și îndestularea pătulelor sau a coșarelor cu produsele de rezervă. Satele erau subordonate administrativ
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Domnul, ținând seama de situație, prin Carte domnească de apărare hotărăște la 12 martie 1757, ca „De case (bârlădenii) să nu dea nici un ban chirie, nici de pivnițele lor, cum nici din grădini să nu-i zeciuască, ce numai din țarini și din fânețe și din prisăci, de la câmp, să-și dee zeciuiala." Dar cum bârlădenii, bazați pe ceea ce hotărâse Ștefan cel Mare, nu vroiau să plătească nimic, decât din comerțul cu pește, litigiul a durat neîntrerupt „peste o jumă tate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ridicase de atîtea ori?" Prietenul regăsit dispare surîzător, ducîndu-si taină cu el: Acum după visul de ieri, dacă mă uit la cer, mi se arătă cînd o mînă, cînd un picior, cînd o parte din figură lui Valeriu, fie-i țarina ușoară, că dacă a păcătuit în vremea asta de tulburare, a făcut-o pentru că nu mai putea stinge flăcările de care noi toți am fost o clipă scrumiti pe ici pe colo, însă el a ars de-a binelea." Dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17652_a_18977]
-
Iv Martinovici, Constantin Mateescu, Mihai Merticaru, Alexandru-Cristian Miloș, Alexandru Miran, George Nimigeanu, Sim Novăcescu, Leonard Oprea, Maria Pal, Traian Pop Traian, Spiridon Popescu, Enache Puiu, Corneliu Rădulescu, Nicolae Sârbu, Horațiu Stamatin, Florian Stanciu, Corneliu Șerban, Ilie Tănăsache, Chiril Tricolici, Victor Țarină, Stelian Țurlea, Ioan Radu Văcărescu, Lidia Vianu. Mi-au parvenit, de asemenea, informații referitoare la regretații Dan Faur (de la fratele său) și Eugenio d'Argenta (de la un prieten). Aștept în continuare răspuns la solicitarea mea (care este de fapt solicitarea
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15592_a_16917]
-
Caraș-Severin. 186. Vizicicanici Victoria-Mirela, fiica lui Gogoașă Miron-Constantin și Lidia, născută la 19 martie 1976 în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, cu domiciliul actual în Austria, 2700 Wiener Neustadt, Mitterfeldgasse 8, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebeș, Str. Țarinei bl. A4, sc. B, ap. 7, județul Caraș-Severin. 187. Voinea Thimea-Monica, fiica lui Beke Ștefan și Maria-Magdolna, născută la 3 iulie 1974 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, cu domiciliul actual în Germania, 77933 Lahr/Schwarzwald, Geroldsecker Vorstadt 53, cu
HOTĂRÂRE nr. 2.245 din 9 decembrie 2004 privind aprobarea renunţării la cet��ţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164219_a_165548]
-
Harghita. 20. Dragomir Nicoleta-Adriana, născută la 15 iulie 1982 în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Dragomir Vasile și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 8044 Graz, Tannhofweg 43/4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebeș, Str. Țarinei bl. B11, sc. A, ap. 14, județul Caraș-Severin. 21. Molodetiu Gigi, născut la 6 martie 1976 în localitatea Miercurea-Ciuc, județul Harghita, România, fiul lui Molodetiu Gheorghe și Eva, cu domiciliul actual în Austria, 4060 Leonding, Larnahauserweg 6/6/267, cu
HOTĂRÂRE nr. 920 din 14 august 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151737_a_153066]
-
Obor nr. 7, județul Suceava 2.5. Sector Iași - municipiul Iași, Str. Cazărmii nr. 11, județul Iași 2.6. Sector Piatra-Neamt - municipiul Piatra-Neamt, str. Baraj Batca Doamnei nr. 2, județul Neamț 2.7. Stația de turbocompresoare Onești - municipiul Onești, str. Țarina Filipești f.n., județul Bacău 3. Aferente Regionalei Brăila 3.1. Sector Brăila - municipiul Brăila, str. Ion Ghica nr. 5, județul Brăila 3.2. Sector Buzău - municipiul Buzău, str. Pogonele nr. 2, județul Buzău 3.3. Sector Tecuci - municipiul Tecuci, str.
PROCEDURA din 21 iulie 2003 de emitere a avizului în vederea autorizării executării construcţiilor amplasate în vecinătatea obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol şi gaze naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151869_a_153198]
-
Obor nr. 7, județul Suceava 2.5. Sector Iași - municipiul Iași, Str. Cazărmii nr. 11, județul Iași 2.6. Sector Piatra-Neamt - municipiul Piatra-Neamt, str. Baraj Batca Doamnei nr. 2, județul Neamț 2.7. Stația de turbocompresoare Onești - municipiul Onești, str. Țarina Filipești f.n., județul Bacău 3. Aferente Regionalei Brăila 3.1. Sector Brăila - municipiul Brăila, str. Ion Ghica nr. 5, județul Brăila 3.2. Sector Buzău - municipiul Buzău, str. Pogonele nr. 2, județul Buzău 3.3. Sector Tecuci - municipiul Tecuci, str.
PROCEDURA din 13 august 2003 de emitere a avizului în vederea autorizării executării construcţiilor amplasate în vecinătatea obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol şi gaze naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151898_a_153227]