994 matches
-
fost judecați de autoritățile sovietice pentru participarea la Holocaust. După restabilirea independenței Estoniei, a fost înființată „Comisia Internațională pentru Investigarea Crimelor împotriva Umanității”. Latvia După ocuparea țării de Germania Nazistă, a început un proces de eliminare a populației evreiești și țigănești din regiune. Cea mai mare parte a populației evreiești a fost ucisă în pădurea Rumbula. Asasinatele au fost executate de Einsatzgruppe A, anumite subunități ale Wehrmachtului și de marinari ai Kriegsmarine (în Liepaja), dar și de colaboraționiști letoni, așa cum a
Ocuparea statelor baltice () [Corola-website/Science/309830_a_311159]
-
care deja locuiau acolo. Condițiile romilor au fost neînduplecate. Pedeapsa cu moartea a fost des întâlnită: “un sclav care viola o femeie era ars de viu”. În Transilvania (pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar), dacă un rom vorbea limba romani (țigănească) primea douăzeci și cinci de lovituri cu biciul. Hainele lor tradiționale au fost interzise de asemenea în Transilvania. Mulți au fost meșteșugari de lemn, vânzători de cai, și lăutari. Romii au fost cunoscuți mai ales pentru talentul lor muzical. Se poate vedea
Romii din România () [Corola-website/Science/309364_a_310693]
-
formate între clanurile de romi, Securitate și Miliție. Tradițiile sunt o parte esențială a vieții pentru romi. Acest grup etnic a păstrat multe din tradițiile lor de când erau sclavi. Cel mai decorat și important eveniment din tradiția lor este "nunta țigănească". Ca la cele mai multe culturi din lume nunta la romi este foarte decorată și strălucitoare. Există mult dans și multă muzică. Una din tradițiile care iese la iveală astăzi este tradiția de "căsătorie minoră". Vârsta medie la căsătorie pentru fete este
Romii din România () [Corola-website/Science/309364_a_310693]
-
culturii. În România multe familii ale romilor nu trimit copiii lor la școală fiindcă copiii nu au învățat limba română destul de bine. Există organizații care ar încerca să schimbe acest lucru prin a avea învățători care să predea în limba "țigănească" (romani). Multe alte bariere există așa cum demonstrează următoarele cifre de la situl Partidei Romilor Pro-Europa: În lume, pe lângă numeroase practici păgâne, romii dețin în general religia populației majoritare. Astfel, în conformitate cu religia predominantă a României, majoritatea romilor sunt creștini ortodocși. În ultimele
Romii din România () [Corola-website/Science/309364_a_310693]
-
spectacole în oraș și în alte localități. Se organizează concursuri de dans și muzică populară. Aici își desfășoară activitatea ansamblul de cântece și dansuri "Hora Carașului" care promovează suite de dansuri tradiționale din mai multe zone ale țării, în timp ce ansamblul țigănesc "Porumbeii de aur" promovează folclorul și datinile etniei romilor. În cadrul Casei de Cultură, funcționeză cenaclul literar "Pană cărășană", al cărui nume a fost sugerat de poetul Gheorghe Azap. Membrii acestui cenaclu își aduc contribuția la revista "Confluențe". Nu este lipsită
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
(n. 16 octombrie 1938, Vărbilău, România), este o cunoscută solistă de muzică lăutărească de etnie romă (țigănească). Persoana publică, politician, cetățean de onoare, misionar creștin, filantrop. S-a născut la data de 16 octombrie 1938 în comuna Vărbilău, județul Prahova, într-o familie cu șase copii. Când avea doar trei ani și jumătate, mama ei a murit
Gabi Luncă () [Corola-website/Science/305031_a_306360]
-
aceea, noi, văzînd dreapta și credincioasa lui slujba către noi, l-am miluit cu deosebită noastră milă și i-am dat în țara noastră, în Moldova, satele anume Cornestii și Miclauseni și Lozova și Sacarenii și Vornicenii și Dumestii Și Țigăneștii Și Lavrestii și Sadova și Homicesti. Toate acestea să-i fie de noi uric, cu tot venitul lor, lui și copiilor lui, si nepoților lui, si strănepoților lui, si rastranepotilor lui și întregului lui neam, cine se va alege cel
Vorniceni, Strășeni () [Corola-website/Science/305211_a_306540]
-
impostori, care i-au "înnobilat" printre alții și pe actorul Jean Constantin și pe prințul Dimitrie Sturdza . În anul 1996, "Regele" Ion Cioabă a fost botezat de pastori penticostali americani în apele Oceanului Pacific. El a renunțat astfel la multe tradiții țigănești. Ion Cioabă a murit în Spitalul de Urgență Floreasca din București la data de 23 februarie 1997, în urma unui infarct miocardic. Ceremonia sa de înmormântare, de la Sibiu, a fost condusă de un pastor penticostal român, la fel ca și încoronarea
Ion Cioabă () [Corola-website/Science/305986_a_307315]
-
criticul/istoricul literar Eugen Simion ne mai încredințează că Miron Radu Paraschivescu, „a debutat în cercurile de avangardă și a susținut în articole agresive radicalizarea liricii românești” (SSra, I, 14). După un debut de „mare succes“, în 1941, cu "Cântice țigănești" (cu mai multe ediții „adăugite“ în 1957, 1958, 1972 etc.), Miron Radu Paraschivescu mai publică și alte remarcabile volume de versuri: La mijlocul anilor 1960 a redactat suplimentului literar al revistei „Ramuri” din Craiova, „Povestea vorbii”, unde a publicat pe unii
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
voltaic); de la ermeticii solemni și muzicali, tânărul Miron Radu Paraschivescu deprinde gustul pentru tăcerile verticale, luminile vesperale, taie articulațiile dintre versuri și trece ideile prin marmora unui poem rece, sculptural» (SSra, I, 14). După ciclul «Primele», poetul nu așază "Cântice țigănești" (1941), cum s-ar fi așteptat istoricul literar, ci "Declarația patetică" (1960), deoarece poemele de sub acest titlu «au fost scrise între anii 1934 și 1948)» (PScr, I, 41); „această ordine“ i se impune poetului prin „titlul programatic“ și prin faptul
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
1965: (PScr, I, 92 sqq.). "Addenda" la „Declarația patetică“ reunește cinci poeme politice în tonalități whitmaniene - "Patrice, Dulceața de zmeură, Ella Fitzgerald, Colind" și "Greva generală" - scrise între anii 1961 și 1968. Abia după "Addenda" sunt antologate poemele din "Cântice țigănești" (1941), poeme care, prin reeditările din 1957 și 1958, au păstrat nestins jarul poeziei, transmițându-l generației resurecționale. Pentru că, după cum cu îndreptățire subliniază și Ov. S. Crohmălniceanu, «mai evident transpare fondul rafinat, modernist, din care țâșnește lirica de inspirație socială
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
din 1957 și 1958, au păstrat nestins jarul poeziei, transmițându-l generației resurecționale. Pentru că, după cum cu îndreptățire subliniază și Ov. S. Crohmălniceanu, «mai evident transpare fondul rafinat, modernist, din care țâșnește lirica de inspirație socială, protestatară, a poetului în "Cântice țigănești". Ele veneau să celebreze o populație care, la data respectivă, era supusă exterminării rasiale. Miron Radu Paraschivescu își lua ca model vestitul "Romancero gitan" al poetului Federico García Lorca, „privighetoarea Spaniei“, asasinat mișelește de falangiștii lui Franco. Cum existența nomadă
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
în „opusul pol“, în „elita“, în „centrul“ unui București al anilor 1940 - 1941, proiectându-i "țigănia" - spațiu-capcană: cine-i respectă legile nescrise supraviețuiește, cine nu le respectă cade sub jungherul Sorții „migratoare“, aidoma protagonistului: (PScr, I, 209 sqq.). După "Cîntice țigănești", volumul I al "Scrierilor" lui Miron Radu Paraschivescu lasă cale liberă pentru "Laude și alte poeme" (1959) în care «nu mai găsim nici retorica whitmaniană din primele poeme, nici lirismul sentimental din "Cântice"»; «versul se clasicizează, anecdota și morala pătrund
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
a ediției din 2009. În 2010, concursul a fost prezentat de Adriana Bahmuțeanu, vedetă a postului de televiziune Kanal D. În cursul unui an, Miss Piranda este cea mai însemnată manifestare pentru cântăreții și formațiile de acompaniament din zona muzicii țigănești de divertisment. Numele și prestația muzicienilor ce participă la Miss Piranda de la un an la altul au valoarea unor indicatori pentru evoluția acestui tip de muzică, în special pentru tânărul gen al muzicii de manele. Ediția a nouăsprezecea a concursului
Miss Piranda () [Corola-website/Science/314582_a_315911]
-
Costache Caragiale și Costache Mihăileanu (sprijiniți de intelectuali olteni melomani, precum Gheorghe Chițu și Pera Opran), au stimulat difuzarea către public a genurilor muzicale ale vodevilului, operei și operetei. În repertoriul primei stagiuni apar vodevilurile: "Muza de la Burdujeni", "Carantina", "Nuntă țigănească", "Rudele nevestei mele", "Logofătul satului", "Un amor romantic", s.a. Vodevilul a fost mijlocul cel mai eficace de stimulare a interesului pentru spectacolul cu muzică, pentru operă și operetă mai târziu. Se creează o orchestră proprie și se solicită prezența unor
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
Hora măruntă (joc popular, B.S.M.M. [1969]); S-a dus cucul (cântec - invartită, B.S.M.M. [1969]); Hora de la Copăceni (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora de la Călărași (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Făgărășana (învârtită, B.S.M.M. [1969]); Hora chieșnenilor (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Româneasca (dans țigănesc, B.S.M.M. [1969]); Hora săltată (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Sârba de la expoziție (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora Dâmbovița (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Sârba de la Huși (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Patru piese populare (B.S.M.M.); E. Damarc & R. Eilemberg, Moment de promenadă (B.S.M.M.
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
al orașului, creație a arhitectului Alexandru Iotzu, a fost inaugurată în 1973. Teatrul Național din Craiova s-a înființat în anul 1850. În primele decenii de existență a realizat numai spectacole muzicale și vodeviluri precum "Muză de la Burdujeni", "Carantină", "Nuntă țigăneasca", "Rudele nevestei mele", "Logofătul satului", "Un amor romantic". În perioada 1888-1911, teatrul craiovean a avut o valoroasă trupa de opereta, care a realizat spectacole cu creații ale compozitorilor vienezi , Strauss în primis. După 1900, accentul este pus pe spectacolele dramatice
Teatrul Național Marin Sorescu Craiova () [Corola-website/Science/313475_a_314804]
-
A FAPTELOR DE CORUPȚIE", Editura EUROTIP, Baia Mare, 2008, 320 p. A mai participat ca autor în volume colective alături de: - Traian Tandin, „"POLIȚIA ROMÂNĂ REDIVIVA"“-Editura „Călăuza“, Deva, (ISBN 973-9418-05-8), 2000, 273 p. - Nicolae Bițu, Marian Speriatu, "„GHID DE CONVERSAȚIE ROMÂN-RROM (ȚIGĂNESC) ÎN GRAI CĂLDĂRĂRESC - PENTRU UZUL POLIȚIȘTILOR, MAGISTRAȚILOR ȘI NU NUMAI“" - grafică de Florin Preda-Dochinoiu, Editura „Curtea Veche“, București, (ISBN 973-8120-54-3), 2001, 275 p. - Nicolae Bițu, Marian Speriatu, „"DICȚIONAR ROMÂN-RROM (ȚIGĂNESC) ȘI DICȚIONAR RROM (ȚIGĂNESC)-ROMÂN ÎN GRAI CĂLDĂRĂRESC - PENTRU UZUL
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
273 p. - Nicolae Bițu, Marian Speriatu, "„GHID DE CONVERSAȚIE ROMÂN-RROM (ȚIGĂNESC) ÎN GRAI CĂLDĂRĂRESC - PENTRU UZUL POLIȚIȘTILOR, MAGISTRAȚILOR ȘI NU NUMAI“" - grafică de Florin Preda-Dochinoiu, Editura „Curtea Veche“, București, (ISBN 973-8120-54-3), 2001, 275 p. - Nicolae Bițu, Marian Speriatu, „"DICȚIONAR ROMÂN-RROM (ȚIGĂNESC) ȘI DICȚIONAR RROM (ȚIGĂNESC)-ROMÂN ÎN GRAI CĂLDĂRĂRESC - PENTRU UZUL POLIȚIȘTILOR, MAGISTRAȚILOR ȘI NU NUMAI“" - cuvânt înainte de George Astaloși, Editura „Curtea Veche“, București, (ISBN 973-8120-53-5), 2001, 90 p. + 54 p. - Ștefan Roșu, Marian Speriatu, Ionel Cristea, "„GHID DE CONVERSAȚIE ROMÂN-RROM
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
Marian Speriatu, "„GHID DE CONVERSAȚIE ROMÂN-RROM (ȚIGĂNESC) ÎN GRAI CĂLDĂRĂRESC - PENTRU UZUL POLIȚIȘTILOR, MAGISTRAȚILOR ȘI NU NUMAI“" - grafică de Florin Preda-Dochinoiu, Editura „Curtea Veche“, București, (ISBN 973-8120-54-3), 2001, 275 p. - Nicolae Bițu, Marian Speriatu, „"DICȚIONAR ROMÂN-RROM (ȚIGĂNESC) ȘI DICȚIONAR RROM (ȚIGĂNESC)-ROMÂN ÎN GRAI CĂLDĂRĂRESC - PENTRU UZUL POLIȚIȘTILOR, MAGISTRAȚILOR ȘI NU NUMAI“" - cuvânt înainte de George Astaloși, Editura „Curtea Veche“, București, (ISBN 973-8120-53-5), 2001, 90 p. + 54 p. - Ștefan Roșu, Marian Speriatu, Ionel Cristea, "„GHID DE CONVERSAȚIE ROMÂN-RROM (ȚIGĂNESC) ÎN GRAI SPOITORESC
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
ȘI DICȚIONAR RROM (ȚIGĂNESC)-ROMÂN ÎN GRAI CĂLDĂRĂRESC - PENTRU UZUL POLIȚIȘTILOR, MAGISTRAȚILOR ȘI NU NUMAI“" - cuvânt înainte de George Astaloși, Editura „Curtea Veche“, București, (ISBN 973-8120-53-5), 2001, 90 p. + 54 p. - Ștefan Roșu, Marian Speriatu, Ionel Cristea, "„GHID DE CONVERSAȚIE ROMÂN-RROM (ȚIGĂNESC) ÎN GRAI SPOITORESC - PENTRU UZUL POLIȚIȘTILOR, MAGISTRAȚILOR ȘI NU NUMAI“" - grafică de Florin Preda-Dochinoiu, Editura „Curtea Veche“, București, (ISBN 973-8120-61-6), 2001, 283 p. - Ștefan Roșu, Marian Speriatu, Ionel Cristea, "„DICȚIONAR ROMÂN-RROM (ȚIGĂNESC) ȘI RROM (ȚIGĂNESC)-ROMÂN ÎN GRAI SPOITORESC - PENTRU
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
Marian Speriatu, Ionel Cristea, "„GHID DE CONVERSAȚIE ROMÂN-RROM (ȚIGĂNESC) ÎN GRAI SPOITORESC - PENTRU UZUL POLIȚIȘTILOR, MAGISTRAȚILOR ȘI NU NUMAI“" - grafică de Florin Preda-Dochinoiu, Editura „Curtea Veche“, București, (ISBN 973-8120-61-6), 2001, 283 p. - Ștefan Roșu, Marian Speriatu, Ionel Cristea, "„DICȚIONAR ROMÂN-RROM (ȚIGĂNESC) ȘI RROM (ȚIGĂNESC)-ROMÂN ÎN GRAI SPOITORESC - PENTRU UZUL POLIȚIȘTILOR, MAGISTRAȚILOR ȘI NU NUMAI“" -Editura „Curtea Veche“, București, (ISBN 973-8120-60-8), 2001, 81 p + 45 p. - Paul Ștefănescu, "„ȘTIINȚĂ VERSUS CRIMĂ. CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ, MEDICINĂ LEGALĂ“" -Editura Curtea Veche, București, (ISBN 973-8120-82-9
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
Cristea, "„GHID DE CONVERSAȚIE ROMÂN-RROM (ȚIGĂNESC) ÎN GRAI SPOITORESC - PENTRU UZUL POLIȚIȘTILOR, MAGISTRAȚILOR ȘI NU NUMAI“" - grafică de Florin Preda-Dochinoiu, Editura „Curtea Veche“, București, (ISBN 973-8120-61-6), 2001, 283 p. - Ștefan Roșu, Marian Speriatu, Ionel Cristea, "„DICȚIONAR ROMÂN-RROM (ȚIGĂNESC) ȘI RROM (ȚIGĂNESC)-ROMÂN ÎN GRAI SPOITORESC - PENTRU UZUL POLIȚIȘTILOR, MAGISTRAȚILOR ȘI NU NUMAI“" -Editura „Curtea Veche“, București, (ISBN 973-8120-60-8), 2001, 81 p + 45 p. - Paul Ștefănescu, "„ȘTIINȚĂ VERSUS CRIMĂ. CRIMINOLOGIE, CRIMINALISTICĂ, MEDICINĂ LEGALĂ“" -Editura Curtea Veche, București, (ISBN 973-8120-82-9), 2001, 638 p.
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
nevoie de o amplă lucrare de consilidare, care va începe în curând. Fațada de vest a bisericii a fost mutilată în urma lucrărilor de renovare, adăugându-i-se un portic disproporționat din beton și niște scări care amintesc de interioarele palatelor țigănești. Arhitectura bisericii este sub formă de cruce greacă înscrisă, având ca elemente specifice două turnulețe dreptunghiulare mici care încadrează turla din față. În pisania din pridvorul bisericii se spune: Biserica cea veche, se numea HAGIU, a fost făcută de un
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
Julea, Fănică Luca, Jean Marcu, Ionel Budișteanu, Victor Predescu ș.a. În 1947 realizează la Electrecord primele sale înregistrări proprii pentru această casă de discuri. Printre înregistrările sale se numără sârbe, jocuri, cântece de dragoste, „Hora lui Nicu Stănescu” și melodia țigănească „I-auzi lele popa toacă”. După ce a preluat conducerea Orchestrei „"Ciocârlia"” în 1947, au urmat Orchestra „"Barbu Lăutaru"” în 1949 și Orchestra de muzică populară Radio în perioada 1949-1953. Timp de două decenii, Nicu Stănescu a dirijat în paralel cu
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]