996 matches
-
ușa lor din hotelul în care primeau mușteriii. Una dintre acestea era Zaraza, și povestea ei m-a emoționat întotdeauna nu prin ciudățenia ei nemaivă zută, cât prin faptul că e ade vărată. Zaraza, mai precis Zarada, este un nume țigănesc tradițional. El înseamnă Minunata. Femeia foarte tânără ce-și făcuse intrarea, în seara fatală când a început totul, în localul Vulpea Roșie de pe Șelari, la brațul unui ins oarecare dintr-un grup vesel, era într-adevăr țigancă, avea fața aspră
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
ură nemotivată, în nici un fel, pe tot ce consideră ei cu slabele lor mijloace intelectuale, generate de unicul neuron rămas în stare de funcționare, că ar fi de natură „comunistă”. Bineînțeles, că în capul lor, colcăind de manele și expresii țigănești, nu este clar deloc ce este aia, dar li s-a spus de dom’ profesor la școală, că partidele care țin cu poporul, sunt comuniste. Halal logică au mai reușit să transmită elevilor, nenorociții aceștia de „coate goale, mațe fripte
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Prin cap îmi trec idei despre " I-a înghițit pădurea" a lui R. Gallard, " Comoara din Sierra Madre" a lui B. Traven și filmul american vechi turnat după ea. Ajungând în vilișoara de lux cochetă și scumpă, fistichie și puțin țigănească la turnulețele și înfloriturile migăloase, iau loc confortabil pe canapea. Mâinile îmi sunt încătușate, însă felul lui de a se purta cu mine cu mănuși și distant mă lasă să trăiesc. Vreau să-mi desfaci astea. Știu, însă cum te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
căzut de acord. Alison era pe cale să devină un personaj clișeistic: secretara care ajunge să se mărite cu șeful. Rudele îndepărtate sunt cele mai bunetc " Rudele îndepărtate sunt cele mai bune" Susan era îmbrăcată într-o fustă albă, lungă, model țigănesc și o bluziță albă de bumbac. Sânii dezlănțuiți arătau magnific în vreme ce femeia alerga prin lanul de porumb. Părul strălucitor reflecta ultimele vestigii ale luminii portocalii a soarelui. Denzel Washington, care arăta deosebit de puternic, în tricoul alb, cu mâneci scurte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
-l urască. Așa cum își ura și umerii, care erau construiți pentru viteză, dar nu și pentru bluzițele decoltate de vară, în care toate celelalte femei arătau senzațional. O singură dată purtase și ea o bluză la modă, ceva în stil țigănesc, căzut pe umeri, dar se simțite ca un camionagiu travestit. În consecință, iarna era anotimpul preferat al lui Susan - anotimpul înfofolelii. Picioarele erau cele mai reușite pentru că erau lungi, bine definite, ferme fără a fi însă și musculoase. În perioada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
o auzeam răzbătând prin versul meu. Pe veranda unde se adunau rudele și prietenii noștri, emitea din pâlnia lui de alamă așa-zisele țiganskie romansî, Îndrăgite de generația mea. Acestea erau imitații mai mult sau mai puțin anonime ale cântecelor țigănești - sau imitații ale unor astfel de imitații. Calitatea de „țigănesc“ era dată de un geamăt adânc și monoton, Întrerupt de un fel de sughiț, expresia sonoră a sfărâmării unei inimi bolnave de dragoste. În varianta lor cea mai bună, produceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
adunau rudele și prietenii noștri, emitea din pâlnia lui de alamă așa-zisele țiganskie romansî, Îndrăgite de generația mea. Acestea erau imitații mai mult sau mai puțin anonime ale cântecelor țigănești - sau imitații ale unor astfel de imitații. Calitatea de „țigănesc“ era dată de un geamăt adânc și monoton, Întrerupt de un fel de sughiț, expresia sonoră a sfărâmării unei inimi bolnave de dragoste. În varianta lor cea mai bună, produceau o notă spartă vibrând pe alocuri În operele unor poeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
drăguțul. 272 Mă luai în sus la cucă Să văd pe nana cum lucră. Zău! ea nu a lucrat bine C-un pruncaș strein ca mine! 273 Du-mă, Doamne, de aicea Cu cară, cu cocia, Măcar de-a fi țigănească Numai cât să zuruiască; Du-mă, Doamne, la Abrud Unde îmblă moara-n vânt, Unde macină argint Și fetele gura-și vând, Nevestele nu-și dau rând. 274 Mândrele m-or cumpătat De mi-s negru și uscat, Mândrele m-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Există însă, cred, și o altă linie de (relativă) continuitate, o anumită „filiație” identificabilă în ceea ce s-ar putea numi patrimoniul domestic, de la acele arămuri polineziene pe care Marcel Mauss le numea sacra sau de la paharul de argint din familiile țigănești actuale, cu care se identifică neamurile și care trebuie să rămînă în sînul acestora, din generație în generație, și pînă la acele obiecte-fetiș pe care le păstrăm oricare dintre noi ca „moștenire de familie”. Mai mult, această mică lume materială
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
confruntă romii și bulgarii în această țară. Nu aveți o vagă impresie de déjà-vu, nu vi se pare că scenariul s-a mai repetat întocmai - și are toate șansele să se repete în continuare ? Să le luăm pe rînd. „Clanuri țigănești” - sau, mai exact, ceea ce noi numim „clanuri” - există pretutindeni unde există romi, în mare măsură ca expresie a înseși organizării sociale a acestei populații. „Clanurile țigănești” - sau „clanuri” pur și simplu pentru Poliție - sînt grupări de indivizi organizate în vederea comiterii
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
are toate șansele să se repete în continuare ? Să le luăm pe rînd. „Clanuri țigănești” - sau, mai exact, ceea ce noi numim „clanuri” - există pretutindeni unde există romi, în mare măsură ca expresie a înseși organizării sociale a acestei populații. „Clanurile țigănești” - sau „clanuri” pur și simplu pentru Poliție - sînt grupări de indivizi organizate în vederea comiterii de infracțiuni. Definiția oficială este deci una juridică, și nu una etnică. „Țigănești” sau nu, ele sînt cunoscute de către organele de ordine și intră în sfera
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
simplu pentru Poliție - sînt grupări de indivizi organizate în vederea comiterii de infracțiuni. Definiția oficială este deci una juridică, și nu una etnică. „Țigănești” sau nu, ele sînt cunoscute de către organele de ordine și intră în sfera de competență a acestora. „Țigănești” sau nu, ele trebuie să plătească pentru faptele lor, și nu pentru culoarea pielii. Și atunci ? Singurul răspuns corect este ceva de genul afară-i vopsit gardul, înăuntru leopardul... Pe nimeni nu au interesat, „pe timp de pace”, existența și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ci al acestor rețele mult mai largi. Impunitatea, de asemenea. Dacă veți face o listă a oamenilor loviți mortal pe trecerea de pietoni, de pildă, veți vedea că șoferii nepedepsiți aparțin în număr mult mai mare clasei politice decît „clanurilor țigănești”. 4. Majoritatea infracțiunilor sînt făcute de „beizadele”, progeniturile impunitive ale primarilor, senatorilor, oamenilor de afaceri bine conectați și altor „baștani” ai rețelelor de corupție organizată. Adică de generația de mîine a mai-marilor țării, care va pune mîna pe conducere în
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
vreunui Moțoc și statul închide dosarul. Iar cînd „Moțoc” este țigan, organele statului dau liber la linșaj. După acest circ fără pîine, dosarul se închide, în așteptarea următorului „eveniment”. în concluzie : problema nu este deci că sîntem conduși de clanuri (țigănești), ci că sîntem apărați de instituții (românești) care sînt parte integrantă a rețelelor de „corupție organizată” și care ele conduc, de fapt, țara ! Rasism electoral în urmă cu peste cincisprezece ani, Marek Kohn ilustra revenirea „științei rasiale” în Europa cu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
autorități locale susținute de partidele lor, riscă să devină și politică de stat - fie ea și una doar „implicită” ! Este și cazul recent al primarului de Baia Mare, Cătălin Cherecheș. Faptele sînt cunoscute. După episodul deja mai vechi cu „marele zid țigănesc”, în recenta campanie electorală domnul Cherecheș a luat pe sus cîteva zeci de familii de romi și le-a mutat peste noapte în faimoasa „uzină a morții” (laboratorul chimic al fostei uzine Phoenix), care nu fusese nici măcar decontaminată. Cînd mai
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
politic conștient și con secvent care, pe termen mediu și lung, poate aduce atingere securității statului prin radicali zarea și politizarea unor conflicte sociale încă latente. Căci, în cei mai cinici termeni de Realpolitik, nu este vorba (doar) despre „problema țigănească” (pe care oricum o tratăm de douăzeci de ani cu politica struțului : dacă nu-i mai vedem, nu mai avem o problemă), ci (și) despre însăși securitatea statului. Nu trebuie să fii un subtil analist politic ca să vezi, pur și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
din aur confecționate și transmise, din generație în generație, încă de pe timpul dacilor. Un mare motiv de mândrie constitue toate astea pentru cei care le dețin și le transmit, mai departe, generațiilor care urmează, ele adăugându-se faimei întregii comunități țigănești internaționale, la sărbătorirea despre care vorbesc luând parte și reprezentanți ai comunităților țigănești din mai multe țări.Târziu în noapte a fost organizat un mare foc de tabără, permițând, în și mai mare măsură, participanților de ambele etnii, să-și
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Un mare motiv de mândrie constitue toate astea pentru cei care le dețin și le transmit, mai departe, generațiilor care urmează, ele adăugându-se faimei întregii comunități țigănești internaționale, la sărbătorirea despre care vorbesc luând parte și reprezentanți ai comunităților țigănești din mai multe țări.Târziu în noapte a fost organizat un mare foc de tabără, permițând, în și mai mare măsură, participanților de ambele etnii, să-și umple sufletul cu nectarul vieții de oameni fericiți. Un pictor amator al locurilor
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Vânzătorul tocmai se pregătea să Înfășoare o bucată de telemea de vacă În hârtie, când un specialist În sfârșitologie de lume din Peru, aflat din Întâmplare În respectiva mezelărie, unde intrase cu gândul să cumpere două sute de grame de mușchi țigănesc, s-a năpustit asupra vânzătorului, smulgându-i foaia. Testele cu carbon 12,5 efectuate au confirmat bănuiala sfârșitologului: aveam de-a face cu erata celebrului calendar maya Tzolkin, care preciza că lumea nu se va sfârși pe 12 decembrie 2012
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ce-a ieșit, iaca: a crescut în pîntec calicul, Nică a lui Grigoraș. Păi lupta asta de clasă, cum îi zice, a băgat la zdup niște boieri și a ridicat pe alții care ne belesc mai rău. Asta-i învoială țigănească. - Care învoială? N-a fost nici o învoială. Am primit pămînt pentru că am luptat pe front. Omul femeii isteia a murit în Tatra. De asta i-a dat statul pămînt. Acu i-l cere și pe cel care l-a avut
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
nu înțeleagă musafirii. Lumea râde. Procesul se oprește. Apoi se amână. Al doilea proces, chipurile, se amână și el. E o rupere de logodnă, dar părțile din proces nu s-au prezentat, fiind prin Germania sau Islanda, cu „afaceri" curat țigănești. Gata, s-a terminat circul, pardon, evenimentul. Lumea iese, jurnaliștii ar mai rămâne. Eu sunt la ușa de la intrare, mă gândesc cum dracu să fac un subiect din halimaua asta. Lângă mine apare o țigancă voinică, mai în vârstă: Dumnitale
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
chiar soața lu' marili rege Cioabă. îmi explică o țigancă, în timp ce- și face repede o cruce, naiba știe de ce." Simpatice par baragladinele astea, cu care ne-a pedepsit Dumnezeu, doar când te uiți de pe margine la circul lor țigănesc, dar nici focul și nici pucioasa, nu ar putea curăța jegul, cu care a acoperit mioriticul popor românesc, popor care i-a primit în mijlocul lui, spre necaz și pierzanie. Poporul român, după părerea mea, nu va putea răsufla ușurat, decât
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mai amintește, între timp, de disponibilizările din Poliție? Poate doar el, care salută șmecherește, pe polițai, „La revedere, ne vedem la iarnă, atunci să aruncăm cu șepcile pe gheață!". E uimitor, cât de bine a prins omul acesta jocul acela țigănesc și cât de magistral îl joacă. E uimitor cum, cu iuțeală de mână și nebăgare de seamă, reușește ușor de fiecare dată, când vrea mușchii lui, să livreze un os de ros mass-mediei făcând ca toată suflarea din jur să
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
timpurile postdecembriste. Dacă ar fi știut, cine știe dacă nu adăuga și vreun codice în cuvântul său, de la microfonul anilor' '30. Astăzi există tot mai mult tendința, ca mulți dintre contemporani, educați la școala capitalului, sau a filozofiei de viață țigănești, emanată ca un cancer din cel mai mare oraș țigănesc al țării, numit București, să pufnească disprețuitor la adresa semenilor dispuși să facă sacrificii „pro bono", pentru popor. Eforturile unui om, eforturi din care „nu ies bani", par de neînțeles acestor
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
adăuga și vreun codice în cuvântul său, de la microfonul anilor' '30. Astăzi există tot mai mult tendința, ca mulți dintre contemporani, educați la școala capitalului, sau a filozofiei de viață țigănești, emanată ca un cancer din cel mai mare oraș țigănesc al țării, numit București, să pufnească disprețuitor la adresa semenilor dispuși să facă sacrificii „pro bono", pentru popor. Eforturile unui om, eforturi din care „nu ies bani", par de neînțeles acestor specimene contemporane care-și spun, „pragmatici". Totuși e mai mare
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]