7,853 matches
-
am botezat a doua oară, după obiceiul nostru, și i-am dat numele de Vișinel. De atunci n-a mai fost bolnav... - Ei, și? Te întrebam de dată. - Păi cum vă spuneam, de Joia Verde! Dumneavoastră nu știți, dar noi țiganii sărbătorim Paștele ortodox, dar îl serbăm și pe al nostru care se numește Joia Verde. - Și când cade această sărbătoare a voastră? - La o săptămână de la Paștele creștinilor ortodocși; în anul acela a fost pe 25 aprilie. - Exact! interveni Alex
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
prelungiseră peste așteptări, nu aduseră nici un element care să lămurească paternitatea celor doi copii. De altfel, era și de așteptat. Nu se puteau lua hotărâri definitive într-un caz care părea mai mult decât complicat, chiar și pentru oamenii legii. Țiganii ascultară toată povestea impasibili, dând semne că li se răscoliseră sufletele, dar în cele din urmă conchiseră în forul lor intim, în mod tacit, că toată această poveste nu este a lor. Aveau o singură și nezdruncinată convingere: Că Vișinel
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
trebuiau îndeplinite niște formalități. * Comandantul îi invită în camere separate, atât pe rromi cât și pe membrii familiei Georgescu pentru semnarea unor declarații necesare întocmirii dosarului, acestea fiind documentele cu care avea să opereze justiția. Altă cale nu se întrevedea. Țiganii părăsiră sediul Miliției, vociferând și amenințând că se vor răzbuna cumplit, dacă cineva va îndrăzni să le răpească acest copil, care e al lor, numai al lor. Atitudinea aceasta fermă arăta cât de mult își prețuiesc ei odraslele. Acceptau hotărârea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
sala de judecată. - Tovarășe colonel, spuse Ina, nu există o altă cale de rezolvare a situației? - Privind adevărul în față, nu întrevăd. Trebuie să acceptați să mergeți pe acest drum, cu voia sau fără voia dumneavoastră. O dată ce părăsiră sediul Miliției țiganii se împrăștiară care încotro. Rafira nu se dădea urnită locului. Soțul ei o întrebă: - Ce faci, nu mergem? - Lisandre, vreau să-l mai văd o dată pe băiatul acela... - De ce? Negăsind alt răspuns ea îi spuse: - Așa! - Tu nu ai auzit
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
acela... - De ce? Negăsind alt răspuns ea îi spuse: - Așa! - Tu nu ai auzit ce-a spus bulibașa: mergem la lege și... Nu mai continuă, oricâte vorbe ar fi spus, ar fi fost de prisos. Când ieșiră Ina, Alex și Mihăiță, țiganii se reîntoarseră din drum, umplând strada cu vocile lor revoltate, bulgărind amenințări și cuvinte pline de obidă din care nu lipseau sensurile periferice. În cele din urmă, grupul acestora începu să se destrame. Ina urmări cu duioșie cum Vișinel alergă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
nici un chip ca acestea să-și facă cuib în șatra sa. Se simțea ca un copac doborât de furtuni nelegiuite și neașteptate. Nu bănuise niciodată că se pot aduna atâtea neliniști și tristeți în ființa sa. Câte lacrimi au vărsat țiganii în lungul drum prin hățișurile lumii, nimeni nu știe. Cuvintele bunicului său, rostite înainte de a se muta pe alt tărâm, îi reveneau mereu, ca o tristă aducere aminte: Din lacrimile vărsate de etnia noastră s-ar putea ivi o mare
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ușilor pentru a intra în marea sală de ședință, procesul zilei dovedindu-se de un interes fără precedent nu numai pentru cei implicați direct, ci chiar și pentru locuitorii urbei. Ceea ce părea însă a fi neobișnuit era prezența zecilor de țigani, de tinere ca niște mlădițe de salcie înviforate de un zefir abia perceptibil sau mai date în pârg, apetisante, cu fustele viu colorate, peste care-și puseseră bluze strânse pe bust, de diferite culori, mulate peste sânii lor bogați, ispititori
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
săi lipindu-se cât putu de Ina, de parcă ar fi vrut să intre tot în sufletul ei. Se uită apoi la ambii părinți și slobozi o întrebare care îl neliniștea: - Mămică, tăticule, nu-i așa că nu o să mă dați la țigani!? Drept răspuns, părinții îl îmbrățișară, îl luară de mână și-și continuară drumul, trimițându-i căldura unor zâmbete care însemnau mult mai mult decât orice răspuns la dureroasa lui întrebare. Procesul privind stabilirea paternității celor doi copii se dovedi, încă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
bangi, adică, cum să vă spui, o nedreptate, devine cam zbanghiu și scoate repede șișul. Ina nu înțelesese cuvântul zbanghiu, dar când pronunță și cuvântul șiș, se dumiri că tatăl prezumtiv al lui Vișinel era un om primejdios. Lupta cu țiganii se asemăna cu un foc pe care se puneau noi vreascuri pentru ca flăcările să-i dogorească pe toți cei care se aflau în preajma acestuia. Rafira căută, cu diferite prilejuri, mai ales când soțul ei era puțin aburit de un pahar
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
așeză pe marginea patului, trimițând dincolo de granițele acestei încăperi gânduri și întrebări către cei din șatra lui care, desigur, în acest timp se aflau în preajma unui foc ispititor ce-și torcea istorisirile seară de seară, povești pe care numai ei, țiganii, oameni liberi ca păsările cerului, le înțelegeau. Ina bătu la ușa camerei lui Vișinel și, văzând că nu se culcase, îl sfătui că trebuie să se îmbrace cu această pijama nouă care îi aparține și să se culce. Înainte de a
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
întrebare care își așteptau răspunsul. Conjunctura cerea ca acest caz să fie defoliat cu grijă pentru a se pătrunde până la nucleul adevărului. Ca și la primul termen, sala de judecată deveni neîncăpătoare. Asistența era formată în marea ei majoritate de către țigani. Putea fi semnalată și prezența unor țigani din alte șatre, veniți special la procesul unde era implicată familia Carabăț din șatra lui Iorgu Stănescu. Era, de bună seamă, și un semn de solidaritate cu semenii lor, motivați fiind și de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ca acest caz să fie defoliat cu grijă pentru a se pătrunde până la nucleul adevărului. Ca și la primul termen, sala de judecată deveni neîncăpătoare. Asistența era formată în marea ei majoritate de către țigani. Putea fi semnalată și prezența unor țigani din alte șatre, veniți special la procesul unde era implicată familia Carabăț din șatra lui Iorgu Stănescu. Era, de bună seamă, și un semn de solidaritate cu semenii lor, motivați fiind și de faptul că nu le era indiferent ca
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de solidaritate cu semenii lor, motivați fiind și de faptul că nu le era indiferent ca o progenitură din etnia lor să fie înstrăinată. Părerea lor, pe care nimeni nu putea să le-o zdruncine, era că Vișinel este un țigan de-al lor și el trebuie să rămână un țigan! Pledoariile avocaților, oricât ar fi fost de inspirate, cu argumente în sprijinul clarificării circumstanțelor, nu puteau grăbi cursul dezbaterilor. Se adăuga la toate acestea lipsa unor martori credibili, ceea ce conducea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
că nu le era indiferent ca o progenitură din etnia lor să fie înstrăinată. Părerea lor, pe care nimeni nu putea să le-o zdruncine, era că Vișinel este un țigan de-al lor și el trebuie să rămână un țigan! Pledoariile avocaților, oricât ar fi fost de inspirate, cu argumente în sprijinul clarificării circumstanțelor, nu puteau grăbi cursul dezbaterilor. Se adăuga la toate acestea lipsa unor martori credibili, ceea ce conducea implicit la nedorite tergiversări. Și totuși, procesul trebuia să se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
adresă prima întrebare lui Vișinel: - Tinere Vișinel Carabăț, vrei să părăsești șatra și să faci parte de acum încolo din familia inginerului Alexandru Georgescu? Fără nici un fel de ezitare, Vișinel răspunse: - Nićvar! - Ce a zis? Trimițând un zâmbet mirat spre țiganii aflați în sală, judecătorul se văzu nevoit să repete: ce a zis? Avocatul se apropie de bulibașă cerând să i se traducă cuvântul spus de Vișinel. Aflând traducerea termenului, avocatul de parcă ar fi fluturat un steag al biruinței, rosti: - A
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
unde e plecat tatăl său, îl aștepta cu coatele sprijinite de gard, uitându se în toate părțile. Voia să-i spună el întâi că mama îi pregătise mâncarea lui preferată, ciuperci cu smântână când, deodată, zări mai multe căruțe cu țigani venind în goana mare, una dintre acestea oprind în fața casei lui. Din ea, coborî pe rând, mai întâi Vișinel, apoi Rafira care îl înlănțui pe băiat cu ambele brațe și, slobozindu-l, îl îndemnă cu gesturi ce nu izvorau din
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
familiei Georgescu. Nu oprise bine Lisandru caii că Mihăiță o zbughi în casă și nu se opri decât în camera lui, obsedat de teama care nu-l părăsise de o bună bucată de timp, de a nu fi răpit de țigani. Spre a fi în siguranță, trase și zăvorul. * Alex fu nevoit să facă drumul de întoarcere din tabăra țiganilor dezamăgit, pustiit, năpădit de întrebări, împresurat de un noian de gânduri. Când îl văzu însă pe Vișinel, chipul i se lumină
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
camera lui, obsedat de teama care nu-l părăsise de o bună bucată de timp, de a nu fi răpit de țigani. Spre a fi în siguranță, trase și zăvorul. * Alex fu nevoit să facă drumul de întoarcere din tabăra țiganilor dezamăgit, pustiit, năpădit de întrebări, împresurat de un noian de gânduri. Când îl văzu însă pe Vișinel, chipul i se lumină. Copilul părea un rătăcit, un nimeni la răscruce de drumuri și, dacă se gândea bine, și de viață. Se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
-l, începu să-l strige. Acesta apăru răvășit din ascunzătoarea sa provizorie, tremurând încă de teama care îi intrase în sânge. - Uite, Mihăiță, de astăzi Vișinel va sta la noi. - Dacă Vișinel stă la noi, pe mine mă dai la țigani? - Ți-am spus doar că bulibașa nu vrea să te ia în șatra lui fiindcă nu ai fost botezat după legea lor. - Domnule, dacă Mihăiță nu vrea, dați-mă pe mine în locul lui la țigani, la ai mei! zise Vișinel
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
pe mine mă dai la țigani? - Ți-am spus doar că bulibașa nu vrea să te ia în șatra lui fiindcă nu ai fost botezat după legea lor. - Domnule, dacă Mihăiță nu vrea, dați-mă pe mine în locul lui la țigani, la ai mei! zise Vișinel. - Cum asta? De azi încolo și tu și Mihăiță sunteți copiii noștri. Să fiți buni prieteni, să vă împăcați ca doi frați! Când tatăl său îi spuse lui Mihăiță că nu-l va da țiganilor
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
țigani, la ai mei! zise Vișinel. - Cum asta? De azi încolo și tu și Mihăiță sunteți copiii noștri. Să fiți buni prieteni, să vă împăcați ca doi frați! Când tatăl său îi spuse lui Mihăiță că nu-l va da țiganilor, inima îi zvâcni cu atâta putere, de parcă ar fi vrut să iasă din coșul pieptului. În clipa aceea Alex putu să definească că tulburarea lui intrase pe ape liniștite și el se afla neîndoios sub imperiul unei bucurii fără margini
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
În mintea lui Vișinel, se reîmprospăta ideea inoculată și cu alte prilejuri în care fusese supus unor suferințe sufletești că orice ar face el, niciodată nu va putea fi de-al lor, că el va fi mereu tratat ca un țigan care nu are ce căuta în lumea lor. * Pentru a compensa oarecum frustrările la care era supus în afara cadrului familiei, ori de câte ori avea vești că șatra lui Iorgu Stănescu se află în apropierea orașului, Vișinel se strecura ușor pe ușa din spatele
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
și în stânga dacă nu văzuse cineva două țigănci cu bidinele de vânzare.. Unii îi spuseseră că trecuseră pe-acolo, alții nu le văzuseră, dar cu toată alergătura lui, nu le găsi. Singura soluție era să meargă în locul știut unde ridicau țiganii corturile, loc lesne de găsit după fuioarele de fum ce se torceau spre cerul ca sineala. Ajuns în șatră, o găsi pe Voica. Cum îl văzu, aceasta îi veni în cale într-o goană, dar se opri la câțiva pași
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Vișinel: Rafira și Lisandru, Ina și Alex, și Vijelie și Zița (părinții Voicăi), toți formând un grup compact dominat de personalitatea recunoscută a starostelui, bulibașa Iorgu Stănescu. Bucuria umplu lunca de muzica evenimentului, trăită din plin de întreaga etnie a țiganilor șatrei. Nunta curse o dată cu ziua, ajungând până în faptul serii. Și, după cum se încinseseră spiritele, vinul și rachiul tare având rolul lor, erau toate șansele ca petrecerea să se desfășoare de-a lungul săptămânii ce începea. Nuntașii petreceau, se veseleau, îmbrăcându
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
din mers și admirând arta decorațiunilor. La un moment dat, neam întâlnit pe trotuar cu un cuplu comic și insolit, dar care m-a făcut să mă lipesc strâns de fusta mamei, și să strig în gura mare: Iga ursul! Țigani mascați mai văzusem la Vama de sărbători, la Anul Nou, dar un urs în carne și oase era o premieră, mai ales că era și un bun dansator, jucând la porunca garoiului, care-l ținea cu o mână de o
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]