2,113 matches
-
de școală slab pregătiți, copii concepuți conform legii din 1966 („ceaușeii”), în disprețul oricărei idei de planning familial. Încălțămintea se dezlipește după câteva purtări (ghetele confecționate înainte de „naționalizare” - 1948, la Filderman - Bacău sau Mociornița - București, te duceau ani de zile!), țigla Mondial se macină după prima ploaie, chiar dacă pe spate se ghicește vag elefantul „patentului” Muschong - Lugoj, „produs” aflat și azi pe case construite anterior instalării la București a „puterii proletariatului”. După eliminarea specialiștilor din ateliere și fabrici (pe criteriul luptei
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de școală slab pregătiți, copii concepuți conform legii din 1966 („ceaușeii”), în disprețul oricărei idei de planning familial. Încălțămintea se dezlipește după câteva purtări (ghetele confecționate înainte de „naționalizare” - 1948, la Filderman - Bacău sau Mociornița - București, te duceau ani de zile!), țigla Mondial se macină după prima ploaie, chiar dacă pe spate se ghicește vag elefantul „patentului” Muschong - Lugoj, „produs” aflat și azi pe case construite anterior instalării la București a „puterii proletariatului”. După eliminarea specialiștilor din ateliere și fabrici (pe criteriul luptei
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a cultivat suprafața de 7400 ari de soia (circa 3000 ha). În ce privește folosirea turtelor de soia, Ford a găsit că în afară de hrana vitelor ele pot fi folosite foarte rentabil în industria plastică. Se pot obține astfel piese de automobil, țiglă, mobilă, butoni, scrumiere, suveici, portțigarete etc. Fiind o leguminoasă, îmbunătățește solul. Deși e o țară în care mâna de lucru e scumpă, SUA au întrecut apoi atâtea țări, în frunte cu Japonia, în care soia putea să aibe o mare
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
întunericul cel fără de margini și doar ici-colo se zărea în depărtare câte o lampă dacă nu cumva vreun opaiț cu seu de animale. Călătorul care trece astăzi pe ulițele satului poate vedea case noi și arătoase, acoperite cu tablă sau țiglă, model italian sau spaniol și multe case vechi, acoperite cu stuf, în care mai locuiește un bătrân sau o bătrânică, dar cele mai multe sunt pustii. Sunt coturi ale satelor unde nu se mai construiește nimic. Pe unde s-a pus asfaltul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
amenajată însă există riscul atacurilor unor rechini, nefiind plase de protecție ca pe alte plaje mai vizitate. Tot de-aici se poate vedea spre Sud Muntele Stenhouse de 353 de m altitudine, iar spre Nord un Pavilion chinezesc acoperit cu țiglă. La mare cinste sunt însă traseele turistice și bicicletele, care pot fi ușor închiriate de oricine. În fata satului Sok Kwu Wan se afla un golf plin de ambarcațiuni, care de care mai pitorești, dar și bărci de pescuit care
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
de cult confecționate din lemn tropical și fildeș, culese din fostele colonii portugheze, din India, Malaiezia, Africa și Macau, se vede Igreja de Sao Domingos (Biserica Sf. Dominic), cu arhitectură barocă portugheză, ce combină designul european cu acoperișul chinezesc din țiglă. Altarul bisericii construit din piatră crem și coloane în spirală până în tavan o reprezintă pe Fecioara Maria a Rozariului, alături de care sunt statuile Sfintei Ecaterina din Siena și a Sfântului Dominic. Una dintre cele mai frumoase clădiri din Macau a
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
era fixat pentru duminică la ora 12, așa că am avut ceva timp dimineață pentru a aranja tablourile, a pune etichetele și a pregăti sala în care urmau să vină invitații noștri. Persoana cheie din Reșița era d-l Erwin Josef Țigla, președintele Forumului Democratic al Germanilor. Domnia sa ne-a invitat la Reșița ca să facem o expoziție, dar și să lansăm ultima noastră carte, „Sub umbrela artei naive”. Cu o seară înainte am fost cu Carmen în vizită la prietenii noștri din
Reșița 2008. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1088]
-
bine, cu care am petrecut la multe revelioane și de asemenea la multe chefuri. Au venit și ei la vernisaj, astfel că am avut plăcerea de a sta și cu ei de vorbă. Ca organizator al acestui eveniment, d-l Țigla a invitat de asemenea și o serie de personalități locale pentru a lua cuvântul la această manifestare, printre care domnul Dick Stepan, domnia sa mi-a vernisat prima expoziție în 1985, așa că mă cunoștea foarte bine, ca și Titus Crisciu, jurnalist
Reșița 2008. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1088]
-
întâlniți în poduri, mansarde, turnuri de biserică, beciuri, case părăsite, ruine, morminte, sub podurile de peste ape etc. Ei se adăpostesc în cele mai ascunse locuri, ca diversele fante și crăpături de la nivelul acoperișului sau dintre îmbinarea cornișelor, în nișele dintre țigle, în u unghiurile formate de grinzile podului, sub panourile de lemn, lambriuri, precum și în spațiile interstițiale ale zidăriei sau în cele f formate la îmbinările dintre grinzi și perete. Îi putem găsi, însă, și în cele mai neașteptate locuri, precum
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
purificator de aer. Amplasată în interiorul golurilor din perete, cânepa absoarbe dioxid de carbon (CO2), filtrează particule și creează o barieră de masă termică ce ajută la reglarea temperaturii interioare. Din cânepă se fac o varietate de materiale lemnoase - plăci aglomerate, țigle, plăci din fibre de perete, panouri, de izolare și cărămizi. Cimentul de cânepă” este elastic, ceea ce înseamnă că fundațiile de cânepă sunt mai avantajoase din punctul de vedere al clădirii construită în zone seismice. Acest material are, de asemenea, rezistență
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mihaela VARODI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93159]
-
Și astfel nefasta lor "putere de descompunere și de disoluție va fi captată în folosul celui mai sublim dintre procesele Vieții" (Mediul divin, Editura Herald, București, 2007, p. 79). 82 "Îngerul cu două fețe/ își lasă picioarele pe acoperișul de țiglă.// ...Două chipuri ca două tălpi,/ învârtindu-se-n cerc și îndepărtându-se/ una de alta: două talere de aramă ce măsoară/ lumina și întunericul" (În podul casei, în Nichita Danilov, op. cit., p. 55). 83 Vol. Passacaglia, Editura Junimea, Iași, 2009
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se cațere mai departe, salvator, până pe culmea acoperișului. Ceilalți nu mai apucaseră însă să-l urmeze, căci casa veche cedase sub opintirile fiarei numai spume, iar acoperișul îi prinsese dedesubt, împingându-i în botul ei. Le auzise ultimele țipete prin țiglele de care se ținea, după care rămăsese agățat în mâini de paratrăsnetul casei câteva ore bune, până la venirea echipelor de salvare; nu putuseră să-i descleșteze degetele de pe oțelul cu care se solidarizase instinctiv, așa că-l luaseră în ambarcațiune cu tot cu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
venirea echipelor de salvare; nu putuseră să-i descleșteze degetele de pe oțelul cu care se solidarizase instinctiv, așa că-l luaseră în ambarcațiune cu tot cu țandăra de metal înnegrit smulsă cu ranga. Nu scăpase tot restul vieții de atingerea glacială a acelor țigle, ce îl salvaseră numai cu prețul despărțirii de ai săi; aceeași suprafață, care pe el îl susținuse în ființă, îi reținuse pe ei dincolo, de partea neființei, împiedicându-i să țâșnească în deschiderea vitală de deasupra, alături de el. Dăruit cu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pe ei dincolo, de partea neființei, împiedicându-i să țâșnească în deschiderea vitală de deasupra, alături de el. Dăruit cu ei la naștere, îi pierduse la tragica-i renaștere din botul stihiei; între ei se insinuase neînduplecat pielea cu solzi de țiglă a acoperișului, pe care de atunci continuase s-o poarte mereu lipită, pe sub haine, de-a lui, adaptându-se treptat la atrocea ei hipersensibilitate și crescând, practic, în și prin ea. Atingerea țiglăriei îi devenise, cu anii, o străvezie aripă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pește"): med. ro. ihtiol (cf. fr. ichthyol s.m.; en. ichthammol, ichthyol); ileo-,-ileo- "ileon" (cf. gr.είλέω, -ειν vb. "a rula, a îmbrăca"): med. ro. ileon (cf. fr. iléon, s.m.; en. ileum); imbri- "ploaie" (cf. lat. imbrex, -icis s.f. "olan, țiglă"); imuno- "imun, imunitate" (cf. lat. immunis,- is adj. "apărat"); infanti- "copil" (cf. infans, -ntis adj. "care nu vorbește, mut; copil până la șapte ani): ro.infantilism (cf. fr. infantillisme s.m.; en. infantilism); iod(o)- "iod" (cf. gr. iodes, ίοειδής, - ές adj.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
atunci când se ivește prilejul, plăcerea pe care o simte se împletește cu o neliniște delicioasă. Era într-o sâmbătă. Michel, care era elev în clasa de sculptură la școala de Arte Frumoase, plecase să caute argilă la o fabrică de țigle. Acolo se întâlnește cu o fată, Magali, care avea în jur de șaisprezece ani și pe care o știa deja, căci o mai văzuse acasă la părinții săi. Avea o privire scăpărătoare, fermecătoare", de care încă își mai aduce aminte
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sus, din poieniță, privesc în vale, în jos, către sat. Văd la poalele muntelui întreaga vatră a satului. În bogăția nuanțelor pe care le stăpânesc, văd cele mai deslușite detalii ale caselor, gospodării de munte, case acoperite cu draniță sau țigle, văruite în di ferite culori care de care mai interesante. Undeăi casa noastră ? mă întreb și caut s-o identific, s-o văd cum arată din vârf de munte. Iată, pădure numai pădure, cât văd cu ochii, cine a făcut
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
șoseaua națională și calea ferată, că avea avantajul încă de pe atunci să fie iluminat electric, că minerii aveau case frumoase care asigurau aceeași înfățișare și satului. Într-adevăr, casele, le știam și eu, erau frumo ase, viu colorate, acoperite cu țiglă, altele cu draniță, încât aveai impresia că oamenii de aici trăiesc foarte bine. Dar în realitate nu era așa. Ei, ca mai toată populația Moldovei, dar îndeosebi cei de la sate, înotaseră în mari nevoi de care era dificil să scapi
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
buni de muncă și un loc de casă pe malul pârâului Enoaia. Pe acel teren - locul de casă - părinții, ajutați de bunicii mei, într-un an de zile și-au ridicat o casă cu pereți din paiantă, acoperiți cu tiglă. Țigla rezistă și astăzi, la 75 de ani de la construirea casei. Alte vremuri, altă calitate. În acea casă nouă m-am născut eu. Imediat după ce m-am născut, tata a fost încorporat, iar după jumătate de an, România a întrat în
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
satului, până la ei erau pe puțin 2-3 kilometri. Trebuia să treci de cimitir, tot Țahanăul și-apoi o luai la bifurcația drumului, spre stânga, spre Haraiț. Mătușa avea gospodărie nouă, casă în două table, cu fațadă în flori, acoperită cu țiglă roșie; lângă casă era o șură mare cu grajd, bucătărie de vară și un șopron cu multe acareturi. În grajd avea multe vite și-n ocol păsări, care mai de care mai moțate. Sub streașina șurei o mulțime de cuști
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dezgropări de oseminte cu slujbă și regruparea lor Într-o groapă comună . Biserica parohială din satul Frenciugi, comuna Drăgușeni este descrisă În 1952 ca fiind construită din piatră și Învelită cu tablă. Casa parohială era din vălătuci și acoperită cu țiglă. Cimitirul vechi măsura 5701 m², iar cel nou 7500 m². Sfânta Masă avea piciorul zidit. În cadrul adunării parohiale din 2 februarie 1953, la care au participat 52 de membri din cei 172, s-a constituit biroul format din preotul Constantin
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
după altele, cu padocurile aferente. Am ieșit din curte și am mers tot înainte printr-o plantație tânără de salcâmi. La un moment dat, plantația din partea stângă s-a terminat și au apărut iar clădirile mari și lungi acoperite cu țiglă roșie ale altor grajduri de vite. Am lăsat în urmă păduricea de salcâmi și am intrat pe un drum de miriște. Am rămas mut de uimire! Ochii mei nu mai văzuseră niciodată un asemenea peisaj: înaintea noastră, în stânga noastră și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și a cultivat suprafața de 7400 ari de soia (circa 3000 ha). În ce privește folosirea turtelor de soia, Ford a găsit că În afară de hrana vitelor ele pot fi folosite foarte rentabil În industria plastică. Se pot obține astfel piese de automobil, țiglă, mobilă, butoni, scrumiere, suveici, portțigarete etc. Fiind o leguminoasă, Îmbunătățește solul. Deși e o țară În care mâna de lucru e scumpă, SUA au Întrecut apoi atâtea țări, În frunte cu Japonia, În care soia putea să aibe o mare
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cu grabă făcut. Iar a doua zi dimineață pornim mai departe și ne oprim în sat la Mahlata, la dediu Andrei, care-i un tip foarte interesant. Aici văd pentru prima oară o gospodărie cuprinsă bulgărească, cu șurile acoperite cu țiglă, cu odăile murdare și goale și cu vatra la pământ, cu vedrele și tingirile de aramă, spoite și pe dinlăuntru și pe dinafară. Aici dediu Andrei ne spune de năcazurile poporului și din ce spune el se vede în țară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care funcționează până între zidurile Buda-Pestei. Trecere nesimțită și rapidă între Ungaria și Cehoslovacia. Aceleași câmpuri bogate de secară și grâu, pline de cupele roșii ale macilor sălbatici. Orizontul închis de zimțuri de plantații. Sate: grămădiri de acoperișuri roșii de țiglă. Salcâmi înfloriți pe marginea drumului de fier. Țărani la prășit plecați din șale pe sapa cu coadă scurtă. Bratislava. Impresia de curățenie și rânduială. Grădini și vii. Căsuțe mici de scândură, ca pentru copii, în mijlocul viilor. Dealuri și văi împădurite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]