3,981 matches
-
-i cazul. Bine atunci eu am plecat. Pa! - La revedere! Grajdurile unde se aflau padocurile cu scroafele de prăsilă gestante erau la capătul plantației pomicole. Acum era în plină campanie de recoltare a piersicilor pentru piață și mai ales pentru țuică. Colectivul avea un cazan mare de țuică, unde era responsabil peste el nea Stoica, unchiul soției directorului școlii. Fructele se depozitau în budane mari închise etanș, iar când se termina fermentația, transportau materialul la cazan unde se distila. Când se
CAP. XVI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377214_a_378543]
-
Pa! - La revedere! Grajdurile unde se aflau padocurile cu scroafele de prăsilă gestante erau la capătul plantației pomicole. Acum era în plină campanie de recoltare a piersicilor pentru piață și mai ales pentru țuică. Colectivul avea un cazan mare de țuică, unde era responsabil peste el nea Stoica, unchiul soției directorului școlii. Fructele se depozitau în budane mari închise etanș, iar când se termina fermentația, transportau materialul la cazan unde se distila. Când se stabilea ce produse se dau pentru normele
CAP. XVI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377214_a_378543]
-
directorului școlii. Fructele se depozitau în budane mari închise etanș, iar când se termina fermentația, transportau materialul la cazan unde se distila. Când se stabilea ce produse se dau pentru normele făcute într-un an de zile, se trecea și țuică sau vin pe lista produselor, alături de ulei, grâu și porumb și alte produse ale culturilor de bază. Din restul de produse o parte se folosea pentru furajarea sectorului zootehnic și cea mai mare parte se preda la baza de recepție
CAP. XVI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377214_a_378543]
-
oameni buni... Dar, să țineți minte, bă sărăntocilor! Eu angajez din ăia știuți de mine că muncesc bine. Să nu-mi bată la poartă puturoșii, că-i cunosc eu bine pe ăia... Băi, Chirilă, mai pune, bă, o sticlă de țuică pe masă pentru amărâții ăștia! Nu vezi cum se uită la mine? Plătesc eu, bă!”. Și a plătit de câteva ori Vasile, dar nu a realizat câți dușmani și-a făcut prin gesturile sale filantropice. Cei cu adevărat nevoiași, care
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
îi punea și niște mere ce dădeau în pârg și o sticluță scoasă din saltea, el nu mergea să vândă boii, niciodată ci doar de preț se mai interesa și de povești cu alții fără plată apoi la câte-o țuică-i invita, pe drum, doar pulbere în vânt de seară când se întorcea spre casă obosit iar maica îl aștepta pe prispă afară cu masa pusă, chiar de-a adormit, și taica o trezea încetișor și o chema la masă
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
pe la târgmaica, plăcinte în traistă îi puneași niște mere ce dădeau în pârgși o sticluță scoasă din saltea,el nu mergea să vândă boii, niciodatăci doar de preț se mai interesași de povești cu alții fără platăapoi la câte-o țuică-i invita,pe drum, doar pulbere în vânt de searăcând se întorcea spre casă obositiar maica îl aștepta pe prispă afarăcu masa pusă, chiar de-a adormit,și taica o trezea încetișorși o chema la masă lângă elși îi spunea
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
porcilor, mă voi ocupa eu, numai să nu te mai plângi că-ți lipsește timpul. - Hai, că eu fac o cafea și pregătesc imediat masa, să iei ceva în gură și tu. Încercă ea să-l îmbuneze. - Pune și niște țuică pe masă, fiindcă eu nu pot să beau cafea dacă nu-i adaug un pic de țuică! - Bine, bine îți pun și țuică! Nu încetez să mă minunez cum poți strica aroma cafelei cu țuică, dar în fine: fiecare cu
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
eu fac o cafea și pregătesc imediat masa, să iei ceva în gură și tu. Încercă ea să-l îmbuneze. - Pune și niște țuică pe masă, fiindcă eu nu pot să beau cafea dacă nu-i adaug un pic de țuică! - Bine, bine îți pun și țuică! Nu încetez să mă minunez cum poți strica aroma cafelei cu țuică, dar în fine: fiecare cu gusturile sale. - Nu e cazul femeie! Știi doar că eu am început să beau cafea la insistențele
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
imediat masa, să iei ceva în gură și tu. Încercă ea să-l îmbuneze. - Pune și niște țuică pe masă, fiindcă eu nu pot să beau cafea dacă nu-i adaug un pic de țuică! - Bine, bine îți pun și țuică! Nu încetez să mă minunez cum poți strica aroma cafelei cu țuică, dar în fine: fiecare cu gusturile sale. - Nu e cazul femeie! Știi doar că eu am început să beau cafea la insistențele tale, altfel nu prea mă dădeam
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
-l îmbuneze. - Pune și niște țuică pe masă, fiindcă eu nu pot să beau cafea dacă nu-i adaug un pic de țuică! - Bine, bine îți pun și țuică! Nu încetez să mă minunez cum poți strica aroma cafelei cu țuică, dar în fine: fiecare cu gusturile sale. - Nu e cazul femeie! Știi doar că eu am început să beau cafea la insistențele tale, altfel nu prea mă dădeam în vânt. Hmm! Ce ți-e și cu cafeaua asta! Cică devii
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
trezesc și mintea mi-e ascuțită ca briciul. Ai tu de zis ceva împotrivă? - Nuu! Ce-ți veni acum, de cârtești contra cafelei? Te treziși cu fața la cearceaf? Doar a început să-ți placă și ție, dreasă cu o picătură de țuică. Hai omule zău! Nu mai căuta noduri în papură, că trece timpul degeaba. Du-te și fă ce ai de făcut, apoi vino să mănânci ceva și să-ți bei cafeaua! În cele din urmă te-oi mai îmbuna. Omul
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
frumoși ca o icoană în biserică, dar bogat din partea mesenilor, cântec joc și voie bună, toată lumea mulțumită până la Dumnezeu; dar ce credeți că s-a terminat așa? Nici pomeneală. După ce s-au retras mirii și nuntașii își udau gâtlejurile cu țuică fiartă, că așa se obișnuiește dimineața.. la ciorba de potroace, iar lăutarii se tânguiau că-ți venea să plângi de ce melodiii cu perdea, fără perdea scoteu din gură..., apare lelea Măria ca să joace țuica miresii, și tărășenia naibii de aici
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
și nuntașii își udau gâtlejurile cu țuică fiartă, că așa se obișnuiește dimineața.. la ciorba de potroace, iar lăutarii se tânguiau că-ți venea să plângi de ce melodiii cu perdea, fără perdea scoteu din gură..., apare lelea Măria ca să joace țuica miresii, și tărășenia naibii de aici începe: sticla era legată de gât cu o mușcată albă. Ce mai dramă, neică!... tristețe, uluială... ccă s-a spart târgul. Ginerele a luat-o pe mama Frusinica și apus-o pe-o grapă
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
Tata a scris cu mâna lui că îi dă tot ce are pretenție ginerele Străgălie, numai să nu-i lase fata. După tot balamucul ce a ținut cam două ore, numai că apare lelea Măria jucând și chiuind. Sticla de țuică, de data aceasta avea spânzurată de gât o floare de mușcată roșie, iar coțofana satului striga: „Noroc ginerele are!... Mireasa e fată mare! ”. Amețiți de băutură, veseli, certăreți, curioși să afle cu cine s-a iubit soră-mea, până la urmă
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
tradițională bărbatul era “managerul” familiei, posibilitatea de a-și ajuta financiar fiica eșuase. Așa că, singura idee a străbunicii mele a fost să-i ofere fiicei sale 100 de puieți de prun. Așa putea să facă ea însăși, la cazanul comunal, țuică pentru soțul ei...că să bea un alcool “curat” și să nu risipească banii familiei. Dacă va obține o producție bună, poate sa și vândă, ca să-și facă și ea un ban “de care să nu știe bărbatul”. Ideea s-
POVESTEA CELOR 100 DE PRUNI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379882_a_381211]
-
crâșmele din sat, pentru că “n-are farmec să bei de unul singur”...îi zicea soțul. Înțelegerea cu cârciumarii fusese că soțului ei să-i fie servită doar băutură produsă de ea, “pruna curată”. Cel mai greu îi era să ascundă țuică de bunicu. Avea un nas fin bătrânelul, de o găsea și sub cocenii din grajdiul vitelor. Mai tarziu, după moartea lor, prunii au devenit principala sursă de venit suplimentar pentru părinții mei. Deși tata era inginer și mama contabilă, cheltuielile
POVESTEA CELOR 100 DE PRUNI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379882_a_381211]
-
sora mea adunăm prune. Am blestemat fiecare pruna pe care puneam mâna...Toate vacanțele mele, toate verile erau marcate de acest coșmar: adunatul prunelor! Deși era pe vremea lui Ceaușescu și nu era voie să deții, ca particular, cazan de țuică, tata a primit cadou de la o țiganca din satul lui, din Oltenia, un cazan, pentru că îi scăpase odată dintr-un mare necaz. Nici azi nu știu despre ce a fost vorba. Tata a fost mereu un om cu frica-n
POVESTEA CELOR 100 DE PRUNI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379882_a_381211]
-
a fost vorba. Tata a fost mereu un om cu frica-n sân, așa că s-a consultat cu șeful de post de atunci, ce să facă? Răspunsul a fost clar: “îl montezi, dar toată viața ta îmi faci și mie țuică la el...fără plată!” Și așa a fost. Chiar după moartea șefului de post, cât a trait tata, le-a făcut și lor țuică. Mama era “birtășița” casei. Avea clienți care băteau la geam și la 1 noaptea. Pe atunci
POVESTEA CELOR 100 DE PRUNI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379882_a_381211]
-
să facă? Răspunsul a fost clar: “îl montezi, dar toată viața ta îmi faci și mie țuică la el...fără plată!” Și așa a fost. Chiar după moartea șefului de post, cât a trait tata, le-a făcut și lor țuică. Mama era “birtășița” casei. Avea clienți care băteau la geam și la 1 noaptea. Pe atunci cârciumile se închideau la 22,00. Era oră la care, rând pe rând, amatorii de țuică bună veneau la geamul nostru. Le dădea mama
POVESTEA CELOR 100 DE PRUNI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379882_a_381211]
-
a trait tata, le-a făcut și lor țuică. Mama era “birtășița” casei. Avea clienți care băteau la geam și la 1 noaptea. Pe atunci cârciumile se închideau la 22,00. Era oră la care, rând pe rând, amatorii de țuică bună veneau la geamul nostru. Le dădea mama și pe datorie. Avea un caiet plin cu datornici! Când luau banii sau făceau un ciubuc, clienții ei veneau să plătească. Mai erau și de cei care “fentau”, dar nu mai erau
POVESTEA CELOR 100 DE PRUNI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379882_a_381211]
-
și pe datorie. Avea un caiet plin cu datornici! Când luau banii sau făceau un ciubuc, clienții ei veneau să plătească. Mai erau și de cei care “fentau”, dar nu mai erau serviți în veci. Pe prunele strânse și pe țuică ne lua mama rochii noi, pentru ruga (bâlci/nedee), sandalute, ne trimitea în tabere școlare...ne cumpăra rechizite pentru începerea noului an școlar, lemne pentru iarnă. N-am avut bunici, prieteni, rezerve financiare, dar am avut 100 de pruni! Când
POVESTEA CELOR 100 DE PRUNI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379882_a_381211]
-
care are mâini de aur și gâtul pâlnie de argint!”mă necăjea tatăl meu. Dar avea dreptate. După ce am divorțat și a venit vremea partajului, primul lucru pe care și l-a revendicat fostul meu soț a fost damigeana cu țuică din boxa noastră de la bloc. Acum, că e mort, vărs o picătură din paharul cu țuică, de câte ori servesc pe cineva din țuică cea nouă...pentru el și pentru bunicu. În urmă cu câțiva ani, după ce am suferit mai multe intervenții
POVESTEA CELOR 100 DE PRUNI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379882_a_381211]
-
dreptate. După ce am divorțat și a venit vremea partajului, primul lucru pe care și l-a revendicat fostul meu soț a fost damigeana cu țuică din boxa noastră de la bloc. Acum, că e mort, vărs o picătură din paharul cu țuică, de câte ori servesc pe cineva din țuică cea nouă...pentru el și pentru bunicu. În urmă cu câțiva ani, după ce am suferit mai multe intervenții chirurgicale, am refuzat să mai merg la cules de prune. Aveam deja peste 45 de ani
POVESTEA CELOR 100 DE PRUNI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379882_a_381211]
-
venit vremea partajului, primul lucru pe care și l-a revendicat fostul meu soț a fost damigeana cu țuică din boxa noastră de la bloc. Acum, că e mort, vărs o picătură din paharul cu țuică, de câte ori servesc pe cineva din țuică cea nouă...pentru el și pentru bunicu. În urmă cu câțiva ani, după ce am suferit mai multe intervenții chirurgicale, am refuzat să mai merg la cules de prune. Aveam deja peste 45 de ani, peste 100 de kg. Mi-era
POVESTEA CELOR 100 DE PRUNI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379882_a_381211]
-
e prea puternic și la 6 dimineață...și seara la 19,00. Au urmat apoi 2-3 ani în care “am dat în parte” prunele...adică cel care le-a cules ne-a dat și nouă o parte din ele, pentru țuică. Făcea tata o țuică bună, de se lingeau pe buze tovărășii de la partid veniți în controale pe la SMA ori IAS. Unii l-au căutat și acasă, după ce s-a pensionat. Cum făcea bunica țuică, nu știu să vă spun, că
POVESTEA CELOR 100 DE PRUNI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379882_a_381211]