1,893 matches
-
politicilor sociale din România; b) identificarea unor ,,rațiuni Întemeiate”. Studiile sociologice au adâncit cunoașterea publică a vieții sociale prin identificarea unor ,,rațiuni Întemeiate” (În consens cu ,,de bonnes raisons” - Boudon) care fac inteligibile comportamente, atitudini, credințe percepute, de regulă, ca aberante sau iraționale. De pildă, Septimiu Chelcea, Dumitru Sandu și colaboratorii lor au pus În discuție publică importanța decisivă a unor legături culturale adânci care dau sens opțiunilor și șanselor de viață ce caracterizează tranziția, cu toate contrazicerile și incoerențele acestora
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ațâțare, de morbide propensiuni. O subită nervozitate pune câteodată stăpânire pe duhul înfierbântat al unor personaje, împingându-le la manifestări ca și inexplicabile, amestec de cruzime brută și rafinament nesănătos. Situațiile excesive răscolesc potențialul malign al unui psihic predispus la aberante distorsiuni. De aici, nevoia (detectabilă și în subtext) de despovărare printr-o mărturisire care nu întotdeauna se produce. Ceva o inhibă, și atunci impulsul se propulsează în fantasmatic. Însă, ca pentru a se institui un echilibru - oricum iluzoriu -, magnetismul stringent
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
prima tinerețe a optzeciștilor au coincis cu liberalizarea politico-ideologică a regimului comunist, formarea lor intelectuală s-a făcut într-un moment de relativă deschidere către modelele și patrimoniul literaturii universale, iar anii următori au înregistrat rerigidizarea sistemului comunist, însoțită de aberante privațiuni materiale și disfuncții sociale. Generație într-adevăr „în blugi”, este în bună parte cultivată și animată de imboldul înnoirii radicale, însă marginalizată social și oprimată sau blocată profesional, „infantilizată”, după cum s-a remarcat, până în pragul senectuții, fără intenții neapărat
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
preschimbă ușor în otravă. Din visători chemați să îmblânzească firea, unii țigani au ajuns meseriași ai fentei, deloc nostimă atunci când se cheamă furt sau hoție (de unde vorba despre „pomana țigănească”). Anticorpii nomazi în fața civilizației s-au reprodus frecvent pe orbita aberantă a resentimentului și a criminalității. În paremiologia majorității românești, radicalul „țigan” a consacrat câteva expresii ale unei semantici negative. Cel needucat se îneacă la mal „ca țiganul”, vociferează (adică „cere țigănește”), este oportunist („ca țiganul la praznic”), așa încât unde este
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și de cei pricepuți și le-ai descoperit pruncilor. Așa, Părinte, căci așa a fost înaintea Ta, bunăvoința Ta” (Luca 10, 21)1. Chiar atunci când nu este de influență gnostică, lectura subiectivistă a Scripturii dă naștere unor reprezentări arbitrare sau aberante ale proclamației apostolice. Cei care „nu mai suferă învățătură sănătoasă își îngrămădesc învățători ca să le răsfețe auzul” (II Timotei 4, 3). Prin urmare, tipărirea și traducerea Sfintei Scripturi în afara cadrului liturgic al Bisericii se rezumă la simpla transmitere a unui
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
unor egalitariști pentru creatorul „supraomului”. Refăcând „filiera germană” - în care evreii germani refugiați în Statele Unite au jucat un rol esențial -, Bloom arată memorabil în mai multe rânduri câtă neînțelegere și confuzie au însoțit perniciosul transfer cultural, precum și ce rezultate ciudate, aberante, distructive sau ridicole a avut el: acest „nihilism cu happy-end” (dacă ai probleme, te duci la terapeut) se găsește la temelia „stilului de viață american”, „o versiune Disneyland a Republicii de la Weimar pentru întreaga familie”; în fine, cu mai multe
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fi trebuit să aplic mai des procedeul, căci În contextul multor urechi surde de azi, mai eficientă decât „non multa sed multum” mi se pare a fi cealaltă deviză „repetiția e mama Învățării” - așadar din multele și vastele și Întotdeauna aberantele comentarii citite de mine, am citat foarte puține netrunchiate; și numai atunci când mi s-a părut că În gândirea și articulația ideilor am detectat un traseu generalizant, tipic pentru vreme. Articolul citat anterior ca și cel imediat următor nu ne
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
familie. În toate cazurile în care asistenții sociali au fost agresați s-a descoperit acest decalaj între ceea ce se petrece și capacitatea de înțelegere a subiecților. Violența instituțională poate fi reprezentată și de programul zilnic dintr-o instituție rezidențială, adesea aberant, gândit pentru confortul personalului, și nu spre folosul beneficiarilor. Orele de masă fixe (cum ar fi micul dejun servit la ora 7 dimineața), somnul obligatoriu, ora de stingere dată la 20 sunt și ele forme de violență instituțională. E csteazul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
indivizi insuportabili care le dictează celorlalți, punct cu punct, ce să facă pentru a fi fericiți” (Sandler, 1985/1989). În ceea ce-l privește, Freud respinge ideea că ar putea exista un altruism „normal”. El insistă cu vehemență asupra caracterului injust, aberant și nociv al altruismului, ilustrat, în opinia lui, de acest precept al religiei iudaice (preluat mai apoi de creștinism): „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. Altruismul este injust pentru că-i privează pe apropiații subiectului, pe cei dragi lui, de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
lui, de acest precept al religiei iudaice (preluat mai apoi de creștinism): „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. Altruismul este injust pentru că-i privează pe apropiații subiectului, pe cei dragi lui, de dreptul de a avea o preferință. Este aberant, căci de ce să-l iubești pe străin, căruia „i se cuvine mai degrabă ostilitatea, ba chiar ura mea? El nu pare să aibă nici cea mai mică iubire pentru mine”. În sfârșit, altruismul este nociv, cel puțin pentru individ, întrucât
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Sfârșitul unei iubiri, text scris în anii ’80, dar reprezentat scenic abia în 1998, la Teatrul Național din Cluj-Napoca, este o parabolă privitoare la condiția dictatorului, în care ce s-a întâmplat în Roma antică a lui Nero sugerează străveziu aberantele măsuri preconizate, într-o exaltare paranoică, de dictatorul contemporan de la București. După 1989, C. se exersează și în domeniul „revistei” teatrale (Turda, 1992), continuând să scrie și povestiri, schițe. Volumele de proză scurtă (O dimineață de luni, 1985, Sfatul medicului
CACOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
și outsider, 80 • Oglinda nemiloasă a organismelor internaționale, 81 • Prăpăd și căpătuială la locul de muncă, 81 • Oligarhie vs. ideologie, 81-82 • Baroni și interese, 82 • Personajul sui-generis, 83 • Semne de Întrebare din trecut, 83 • „Virusul Montesinos”, 83 • Personaje stranii, măsuri aberante, 84 • Placă turnantă pentru imigrația ilegală mondială, 84 • Cum ieșim din cerc?, 85 • Autoritarism competitiv, democrație de fațadă, 85-86 • Europa nu și-a schimbat programul, 87 • În coada listei, 87 Ziua a patra 89 Debandadă generalizată, război de gherilă, 91-92
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Merele discordiei • Plăcerea de a delega lucrurile • Insider și outsider • Oglinda nemiloasă a organismelor internaționale • Prăpăd și căpătuială la locul de muncă • Oligarhie vs. ideologie • Baroni și interese • Personajul sui-generis • Semne de Întrebare din trecut • „Virusul Montesinos” • Personaje stranii, măsuri aberante • Placă turnantă pentru imigrația ilegală mondială • Cum ieșim din cerc? • Autoritarism competitiv, democrație de fațadă • Europa nu și-a schimbat programul • În coada listeitc " Absența viziunii strategice • Merele discordiei • Plăcerea de a delega lucrurile • Insider și outsider • Oglinda nemiloasă a
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
discordiei • Plăcerea de a delega lucrurile • Insider și outsider • Oglinda nemiloasă a organismelor internaționale • PrăpĂd și căpĂtuială la locul de muncă • Oligarhie vs. ideologie • Baroni și interese • Personajul sui‑generis • Semne de Întrebare din trecut • „Virusul Montesinos” • Personaje stranii, măsuri aberante • Placă turnantă pentru imigrația ilegală mondială • Cum ieșim din cerc ? • Autoritarism competitiv, democrație de fațadă • Europa nu și‑a schimbat programul • În coada listei" Mircea Mihăieș: Am constatat, așadar, ce făcea În perioada preelectorală a anului 2000 opoziția. Mișcările de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ei iurta În locul În care se găsesc. Vladimir Tismăneanu: Eu am citit că În Mongolia lucrurile merg bine! Mircea Mihăieș: Dar la noi nu merg?! Vorbim, desigur, de o Mongolie metaforică, medievală. Există evaziune fiscală la scară națională și măsuri aberante susținute chiar de oameni politici. Țin minte exemplul unui grup de senatori care cereau anularea unor contracte de privatizare. Este, de pildă, cazul Romtelecomului, atribuit În condiții oneroase unei societăți grecești. Ultima perioadă a regimului Constantinescu e colorată și de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
clasa politică acceptă că interesul național al României este integrarea În structurile euro-atlantice. Mircea Mihăieș: Ca dovadă, Parlamentul a aprobat În unanimitate actele referitoare la integrarea noastră În NATO. Vladimir Tismăneanu: Și cei mai excentrici dintre excentrici, și cei mai aberanți dintre aberanți nu s-au opus, deci, la așa ceva. Îmi amintesc o discuție pe care am avut-o cu mult prețuitul - de către mine, tine și bănuiesc și alți cititori ai cărții pe care o facem Împreună - gânditor politic și moral
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
acceptă că interesul național al României este integrarea În structurile euro-atlantice. Mircea Mihăieș: Ca dovadă, Parlamentul a aprobat În unanimitate actele referitoare la integrarea noastră În NATO. Vladimir Tismăneanu: Și cei mai excentrici dintre excentrici, și cei mai aberanți dintre aberanți nu s-au opus, deci, la așa ceva. Îmi amintesc o discuție pe care am avut-o cu mult prețuitul - de către mine, tine și bănuiesc și alți cititori ai cărții pe care o facem Împreună - gânditor politic și moral, domnul Mihai
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
se poate lăsa flatat de asemenea futilități. Un om care a crescut În România lui Ceaușescu și știe cât erau de ridicole și ridiculizabile aceste forme de proslăvire, care știe foarte bine că În Europa Occidentală ele țin de domeniul aberantului, ar putea să se ferească. Probabil că, așa cum spuneam, subconștientul domină la un moment dat conștientul, și există instincte mai puternice decât vocea rațiunii. Mircea Mihăieș: Sigur, există și instincte, dar există și context, există cutume și probabil o dorință
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Mihăieș: Nu se putea! Vladimir Tismăneanu: O dată ce a ieșit din sticlă, drăcușorul Își urmează drumul lui și creează diferite situații. Mircea Mihăieș: Nu se mai revine niciodată În același punct. Vladimir Tismăneanu: Filoamericanismul românilor este o realitate - sunt și antiamericani aberanți, dar la nivel popular există o simpatie profundă pentru Statele Unite. Mircea Mihăieș: America e aproape un substantiv comun În România. Vladimir Tismăneanu: De aceeași simpatie s-a bucurat și președintele Clinton când a venit la București. În discursul pe care
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
fi o știre. „Palatul de Justiție intră în reparații capitale după o sută de ani” reprezintă un fapt divers, fie și din cauza contextului implicit al evenimentului. Identificăm două procedee majore de creare a faptului divers. O relație de cauzalitate aproape aberantă: „A murit din cauza râsului”. Faptul divers trebuie să stârnească uimirea cititorului mai accentuat decât știrea. Cu cât faptul divers este mai îndepărtat de o situație comun-reală, cu atât va fi mai interesant. Inexplicabilul: fenomene paranormale, unele crime și sinucideri etc.
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
din cuvinte personaje pentru o comedie a limbajului, savuroasă chiar atunci când e îngroșată. Nu atât fonetismele - acest „material de limbă” era apreciat de Sextil Pușcariu, bunăoară - ori topica enunțurilor, cât fixații snoabe, cu precădere latinomania, formele corupte, citatele maltratate, sintagmele aberante, poncifele contribuie la portretizarea satirică. În numele personajelor (Romulus Țopârlan, Danton Păstărnac, Decebal Zăbăilă, Hercules Bețigaș ș.a.) urcă ceva din sevele comediei burlești aflate în subsolul Țiganiadei lui I. Budai-Deleanu. G. Călinescu detecta la B., descendent al lui Victor Vlad Delamarina
BANUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
despre o categorie de sublimări simbolice ale sentimentului de iubire, cum ar fi iubirea pentru animale. Aceasta Însă nu este iubire propriu-zisă, ci o formă particulară de atașament față de o ființă diferită de om. Se mai pot discuta și formele aberante ale iubirii, iubirea deturnată de pulsiunile perverse dintre partenerii de același sex (homosexualitateaă, iubirea incestuoasă etc. Nici iubirea deviantă, nici atașamentul de obiecte (avariția, colecționarismul etc.Ă nu sunt forme ale iubirii. Iubirea trebuie să reunească un sentiment sufletesc cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sau, uneori, chiar psihice. Ulterior, conceptul de patologie s-a extins. El a fost adoptat Întâi de cercetările privind tulburările de comportament, dificultățile de comunicare, tulburările de adaptare-integrare, făcându-și astfel intrarea și În sociologie. Patologia socială cuprinde conduitele deviante, aberante, sociopatiile, inadaptarea, dependența etc. În sfera pedagogiei, se constituie un sector similar, cuprinzând următoarele: dificultățile de adaptare școlară, dificultățile de Învățare, copilul dificil sau problematic, copilul cu nevoi speciale, copilul nemotivat, absenteismul școlar, copilul timid sau instabil, tulburările de scris
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
căror prăbușire după 1989 a generat adevărate catastrofe sociale. Lipsa investițiilor în tehnologii moderne a dus la o erodare progresivă a competitivității, accentuată exploziv după 1989, o dată cu deschiderea spre economiile occidentale. Dezagregarea sistemului de protecție socială și o politică socială aberantă în multe domenii au accentuat procesul de sărăcire; - scăderea masivă a cheltuielilor sociale publice în domeniul învățământului și sănătății, cu efecte catastrofale asupra calității acestora; - ignorarea cvasicompletă a sistemului de servicii de asistență socială; singurul sector dezvoltat într-un mod
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
domenii au accentuat procesul de sărăcire; - scăderea masivă a cheltuielilor sociale publice în domeniul învățământului și sănătății, cu efecte catastrofale asupra calității acestora; - ignorarea cvasicompletă a sistemului de servicii de asistență socială; singurul sector dezvoltat într-un mod unilateral și aberant a fost cel al instituțiilor rezidențiale, cu efecte negative, adesea catastrofale asupra dezvoltării normale a copiilor abandonați, a persoanelor cu handicap etc.; - politica agresiv pronatalistă, care a dus la o creștere enormă a stresului social, creșterea mortalității materne și infantile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]