1,080 matches
-
de sistem”. Numai că o asemenea ruptură implică exact ceea ce a uitat să facă dl Breban: renunțarea la calitatea de membru al PCR. La peste trei decenii de atunci, relatările dlui Breban referitoare la acest subiect rămân de o neclaritate abisală. Cum adică: „țeu, de exemplu, am «ieșită din PCR, am fost exclus înainte ca Goma să pățească același lucru”? Cititorului i se oferă un adevăr multiplu (ieșit-exclus), când lucrurile sunt simple - dl Breban nu a ieșit din partid. Riscurile pe
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de gestul său, ocidentalii îi vor întinde la picioare covorul roșu al favorurilor și mult visata glorie internațională; acasă, colegii și prietenii se vor năpusti să facă front comun în jurul ideilor sale. Cumplită eroare psihologică din partea unui autor de universuri abisale. Reîntoarcerea în țară a surprins în egală măsură. Și a trezit multe și grele suspiciuni. Explicațiile pe care le dă azi dl Breban sunt rizibile. Simplu - acasă l-a adus foamea. Deși autor interesant, editurile occidentale nu s-au bătut
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ideologiile s-au înmulțit, au devenit tot mai complicate și mai subtile, apelează la sentimentele cele mai profunde și mai durabile ale indivizilor și comunităților, folosesc instrumente sofisticate din arsenalul de ultimă oră al științelor sociale ca psihologia chiar cea abisală, a subconștientului politologia, sociologia ș.c.l. Dincolo de toate acestea, însă, se află, ca invariant istoric, cauzele economice și geo-politice. Nu sunt de acord cu clasica teză marxistă că totul se reduce, liniar, la factorul economic, pentru simplul fapt că
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
gemeni World Trade Center s-au prăbușit de dorul poetului celest. Fantomă Îndurerata a lui Malin va pedepsi În continuare America pentru crimă făcută. - În noaptea de 21 spre 22 decembrie 1986, Malin al poeziei a căzut Într-o comă abisala și În câteva ore a dispărut din viață. Depozițiile spontane din presa vremii clamau În cor: moarte fulgerătoare! - Deși transportat cu mașina Salvării la Spitalul de urgențe, cazul ieșit din comun nu apare În evidențele triajului. Nu a fost lansată
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și să dăm mai multă atenție plantelor din jur, de la copaci la minusculele fire de iarbă de la nivelul solului, suntem ca în libertatea jurnalelor (cazul celor ce scriu și așa ceva) de a se sustrage convențiilor, suntem parcă invitați la nostalgii abisale ori la zboruri în univers. Alături, mica arteziană își aruncă discret stropii argintii în aer, după care, în cădere, dau naștere susurului de izvor. Cercetez fizionomiile celor doi bărbați, dotați cu bărbi diferite ca mărime, sunt acum tăcuți, relaxați și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
la rugămințile ei insistente) să-ți refaci viața și "o refaci", dar nimic nu te salvează din solitudine și ți se întâmplă cum zicea Eminescu: "De-atunci, ca-n somn eu îmblu ziua", cine să mai vadă-n sufletul tău abisal? Întreaga viață a creatorului e teribilă, dar în primul rând el trebuie să apere fragilitatea ființei sale. Iată de ce, indiferent cum apar eu în ochii unora sau altora, nu vreau să destăinui prea mult. Cândva, totuși, ei se vor convinge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
sexul și rasa; feminismul, pe de altă parte, excelează în analiza de gen, ignorînd însă uneori clasa, rasa și alți factori determinanți; structuralismul este util în direcția analizei narative, dar tinde să fie excesiv de formal, iar psihanaliza reclamă o hermeneutică abisală și o articulare a conținuturilor și sensurilor inconștiente, ignorînd însă determinările sociale ale textelor sau indivizilor. Ca urmare, cu cît criticul are mai multe astfel de metode la dispoziție, cu atît are mai multe șanse de a produce lecturi critice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
asociat demersuri ordonatoare și voci ale unor mari creatori e fapt semnificativ. A fost o evoluție organică ducând la transsubstanțierea impulsurilor primare; la Eminescu, la Blaga ori la Sadoveanu, la Pârvan și Eliade acționează polisemantic duhul ancestral, chemări ale pământului, abisalul cu toate implicațiile lui. Misterul coexistă cu revelația; deși rămas în urmă arheul punctează totuși ficțiunea acestor moderni complicați, posedați, cu toții, de persistența originarului. "Noi scria Eliade ne aflăm realmente la mijloc, Între două culturi, Orientul și Occidentul, noi putem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a ceea ce Giuseppe Ungaretti înțelegea prin Sentimentul timpului. În materie de eternism, Blaga e mult mai apropiat de mai vârstnicul Sadoveanu decât de alții din propria-i generație; reperele psihosenzoriale ale lui Blaga lumina, stihialul, zariștea cosmică, misterul nepătruns, orizontul abisal și întoarcerea spre sine coincid surprinzător cu cele sadoveniene. De o parte, muntele sacru sadovenian și "țara de dincolo de negură"; de alta, la Blaga, muntele mitic, nu mai puțin impregnat de taine. La capătul vederii muntele era pentru mine o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
traumă națională majoră, cel puțin așa cum a fost el receptat emoțional după căderea comunismului. Însă cartea propusă acum de Alin Mureșan ambiționează să fie textul fundamental, sub aspect factual, despre Pitești. O carte rece, rațională, matematică. Fără speculații, fără interpretări abisale, fără cuvinte elevate și termeni savanți (autorul recapitulează toate cărțile despre Pitești, dar le și topește în fluxul său, construind un edificiu nu neapărat original, dar mult mai exact și mai amănunțit). Ochiul emoțional este interzis; este îngăduită doar privirea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
să fie scăpat de el, dar, pe de altă parte, odată ieșit din trup nu te mai poți mîntui) trebuie să fie grav, absolut convins de adevărurile revelației, aprig în convingerile sale și-n simțul tragic și eroic al existenței, abisal în deschiderile sale asupra tainelor vieții". Și tot el afirmă eleganța și discreția creștinului, cu dovezi: Cine nu recunoaște binele care i s-a făcut săvîrșește un mare păcat. Dar mai mare e păcatul celui care așteaptă să i se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
prin aceasta, revoluționa Întreaga optică asupra profilului psihic uman, a cărui perfecțiune nu putea consta doar din „clasicul echilibru” numit și „apolinic”, ci trebuia să i se adauge și latura numită „dionisiacă”. Dimensiune care conținea tocmai acele elanuri, numite azi abisale, care țin de instinctualitatea adâncă, nu rareori creatoare, În varii domenii, dar și de imaginație „debordantă”, capacitate analogică, „desfrânare, beție și dans”, adică o anume, insistentă, capacitate de a depăși granițele acelui bun-simț care uneori e o frână, un adversar
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
decât aceasta. Azi, unii filosofi o numesc „deconstrucție”, eu am numit-o „adaptare prin dezadaptare” și acesta e „secretul temei” acestui roman. Minda, eroul „enigmatic” al cărții, trăiește o „declasare”, o „dezarticulare socială”, nu din pricina „atracției vulgarității”, ci de teama, abisală, a abrutizării, chiar și În forme „pozitive”, a Îmburghezirii, a adaptării! Și, În finalul cărții, el „Învinge”, deși aparențele Îl arată ca un fel de declasat, pe un „maidan menajer” care apare În fantasma sa vie odată cu acel sobol ce
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de portrete desenate cu o perspicacitate și culoare ironică moștenită de la Îndepărtați antecesori, precum un Saint-Simon sau Montaigne și, mai ales, unde propune un stil, „o frază” ce contravine spiritului stilistic clasic francez care pretinde concizie și pertinență. O proză abisală, cu adevărat, deoarece personajele acestui vast tablou epic sunt creaturi umane vii, universale, și nu cum s-a tot spus până la saturație, figuri ale aristocrației degenerescente. Așa cum și Înaintașul lui Proust, Balzac, nu „descrie doar lumea burgheză” și problemele ei
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
la marginea ecranului”, și, În acest sens - numai În acest sens! - acești creatori nu sunt ceea ce se cheamă realiști! Mai degrabă vizionari, inși interesați și „intrigați” profund de ceea ce se „ascunde” În spatele acestui bogat și dramatic teatru al existenței. Printre abisali sau vizionari eu Îi includ - și nu numai eu, se’nțelege! - pe cei care refuză să „mai descrie”, cum au făcut-o marii lor Înaintași sau colegi, să „reflecte”, oricât aceste maniere sau „strategii narative” ar fi de cerute sau
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a patra a romanului ce vedea În sfârșit lumina tiparului În toamna lui ’65, Înseriindu-mă, spre iritarea unor „mari romancieri și critici ai momentului”, alături de Rebreanu și H.P. Bengescu și pronunțând, printre primii În exegeza critică de atunci, sintagma „proză abisală”. Au trecut anii, Matei s-a expatriat În ’73 și noi, după drama unei separări atât de grave și, părea, ireversibile, ce Însemna În vremea aceea un exil politic, ne-am văzut prima oară la Paris, În vara lui ’76
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
deoarece „așa se cere” sau pentru că „așa e În spiritul creației vii”! Eu cred că posed această unitate de motive, de obsesii, Întreaga, ampla și, pentru unii, prea stufoasa mea operă se reazămă pe fulguranța unei obsesii din preadolescență - relația abisală Între călău și victimă. Cu variantele și sub-speciile ei, relația, tensiunea dintre bărbat și femeie (În textele tinereții mele specificam că e vorba doar de acele femei care posedă feminitate, ca și despre acei bărbați Încărcați de o reală masculinitate
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
reflecțiile de atunci, eșecurile și posibilele victorii!, vor prinde culoarea momentului În care sunt scrise și a umorii psihice a celui care povestește, afirmă, Își „amintește”, evocă, comentează, acceptă sau respinge. Mai sus vorbeam de „falsele, enormele și extrem de coloratele, abisalele amintiri” din epopeea lui Proust A la recherche du temps perdu; evident, subtitlul de „roman” scuză orice, deși, În mod cu totul ciudat, uneori dăm mai multă crezare ficțiunii - afirmată ca atare! - decât unor mărturisiri sau „amintiri”. În primul volum
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
bazându-se sau făcând uz de propriile calități și forțe, ci „apăsând” pe alții, urcându-se În „cârca altora”. Iar pentru aceasta, vor avea nevoie Întotdeauna, acești resentimentari - resentimentari nu Într-un sens curent și banal, ci În acela adânc, abisal, descris de Nietzsche! -, de indivizi și categorii sociale sau etnice pe care să-i declare inferiori, dacă nu de-a dreptul nocivi. Cât de teribilă și de „fioros adevărată” a fost această descoperire psihologică a autorului lui Dincolo de bine și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
echitabile, a mântuirii clasei muncitoare! - sau, de cealaltă parte, din scrierile unor spirite xenofobe și ultra elitiste - vezi Gobineau sau Chamberlain, ideologia salvării și dominanței rasei ariene! - au „folosit” à fond, până la fund și fără „cruțare”, fără scrupule, acele „leviere” abisale care, se pare, zac, În străfundurile noastre, ale... tuturor?!... Oricum, ale multora, s-a văzut, vai, cei care s-au și recunoscut ca atare și s-au constituit În „mase vociferante și entuziaste” clamînd unul sau altul dintre sloganurile de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
reale, dar și Înșelătoare, ale vieții intime sau sociale și de a pătrunde cu acea „privire”, cu acei „ochi ai minții”, dar și cu o anume, greu dobândită perspicacitate, În straturile de fond, unde „ea se ascunde”, ca unii pești abisali, trăitori În condițiile ciudate și „imposibile” ale viului! Memoria, În finalul epopeei ce poartă titlul În căutarea timpului pierdut, nu are doar rolul de a „pescui” nume, figuri sau scene Întâmplate odată În viața trecută, așa cum ne apar ele În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
incintei. Nu-i găsesc pe ai mei, și peregrinările dintr-o cameră în alta, interminabile - refectoriu, capelă, dormitoare, iatacuri de taină, odăi de consiliu, sală de ceremonii, șeminee înalte, bolți împodobite cu blazoanele Ordinului -, îmi dau o senzație de singurătate abisală; este, cu siguranță, una dintre perfidiile castelului, arătată exploratorilor impenitenți. Dacă reziști acestei încercări, ai parte de revelații pe măsură. Tot urcând scări cu paliere întunecate, ajung într-o sală cu o panoplie, pe drept cuvânt, extraordinară: arme și platoșe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
intelectual admirabil - e, altfel, un om muncit de obsesii și veșnice nemulțumiri: i s-a plâns lui Nae Prelipceanu că în Letonia e rău, că, dincolo de pospaiul occidental, totul e putred pe dedesubt. Briedis folosește un limbaj metaforic, o terminologie abisală, agreată și de Maria. „Lasă, Leons, că la noi e putred și pe deasupra, și dedesubt!”, încearcă să-l consoleze Nae. În aceeași seară, la hotel, în prima semifinală a lui Euro 2000, Portugalia pierde în fața Franței prin așa-zisa „moarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
H.P. Bengescu, boicotată de critica literară, moartă în anonimat și sărăcie, pe când autori excelenți de mâna a doua triumfau prin premii, ample studii sau operele complete. Acuzată că „nu știe limba română”, această primă curajoasă cercetătoare, în roman, a psihologiilor abisale! Ei bine, după ce am anunțat cariera, să vi-o povestesc! 2 Înainte de a debuta prin roman, în septembrie 1965, am publicat câteva schițe în revistele literare Luceafărul, Gazeta Literară, așa cum fac tinerii, începătorii. Ghinionul meu - sau norocul meu! - a fost
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
astfel cu moștenirea marilor prozatori ai secolul al XIX-lea, care, la Paris ca și la București, par pur și simpli inactuali, depășiți. (Cu vreo doi-trei ani în urmă, un critic sau autor din provincie răspundea elogiului meu față de proza abisală pe care o consideram, în siajul unui C.G. Jung sau Dostoievski, ca ultima mare, importantă „revoluție” și descoperire a orizontului în creația romanului, că eu... omit valul „noului roman” al lui Robbe-Grillet! Iată cum „tinerii noștri” cad, printr-un snobism
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]