1,588 matches
-
din centrul comunal Vorța, purtând hramul „Sfântului Ierarh Nicolae”, a fost ridicat, cu probabilitate, la cumpăna sec XVIII-XIX, în acest caz, anul 1802, înscris pe clopotul mic, transmite data finalizării construcției, în timpul păstoririi preotului Florea Popa. De plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată, poligonală cu trei laturi, edificiul se impune privirilor prin turnul-clopotniță suplu, cu foișor în console și fleșă zveltă, elevat deasupra pronaosului. Accesul la interior se face prin două uși, amplasate pe laturile de sud si de vest. Dintre renovările
Biserica de lemn din Vorța () [Corola-website/Science/317277_a_318606]
-
fost construite un pridvor și un turn clopotniță atașat bisericii. Edificiul a fost supraînălțat și i s-a construit o turlă deasupra naosului. Această operațiune este pomenită într-o inscripție pictată cu litere chirilice în alb pe o scândură la absida laterală: "„Această biserică la Mănăstioara s-ar răpăluit (reparat) la anul 1848 august la 13 s-au început lucrul și s-au săvârșit noiembrie la 20 prin chiverniseala oamenilor Vasile Co(s)ma, Gavril Botnar, Nica Bolohan, Georgi Bolohan Carturarh
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
tablă. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri dispuse vertical și vopsite în culoarea cărămizie. Acoperișul are două streșini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la ucraineni. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului decroșată și absidele laterale poligonale, ușor deformate. Altarul are o formă pentagonală, având o fereastră dreptunghiulară (0.25x0.50 metri) dispusă în axul absidei, iar catapeteasma veche este fixată la nivelul decroșului. Tavanul este din scânduri alăturate, sprijinindu-se
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
sunt placați cu scânduri dispuse vertical și vopsite în culoarea cărămizie. Acoperișul are două streșini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la ucraineni. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului decroșată și absidele laterale poligonale, ușor deformate. Altarul are o formă pentagonală, având o fereastră dreptunghiulară (0.25x0.50 metri) dispusă în axul absidei, iar catapeteasma veche este fixată la nivelul decroșului. Tavanul este din scânduri alăturate, sprijinindu-se la est pe o
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la ucraineni. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului decroșată și absidele laterale poligonale, ușor deformate. Altarul are o formă pentagonală, având o fereastră dreptunghiulară (0.25x0.50 metri) dispusă în axul absidei, iar catapeteasma veche este fixată la nivelul decroșului. Tavanul este din scânduri alăturate, sprijinindu-se la est pe o retragere îngustă. În absidele laterale ale naosului sunt două ferestre. Pronaosul actual este pridvorul original care a fost înfundat, în partea
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
deformate. Altarul are o formă pentagonală, având o fereastră dreptunghiulară (0.25x0.50 metri) dispusă în axul absidei, iar catapeteasma veche este fixată la nivelul decroșului. Tavanul este din scânduri alăturate, sprijinindu-se la est pe o retragere îngustă. În absidele laterale ale naosului sunt două ferestre. Pronaosul actual este pridvorul original care a fost înfundat, în partea de vest fiind construit un nou pridvor care susține turnul clopotniță. Între naos și pronaos se află un perete despărțitor din bârne groase
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
îngust, decorat. Ca urmare a faptului că biserica este înaltă, acoperișul a fost realizat cu dublă streașină: una îngustă, cu pantă joasă, acoperind naosul și pronaosul, și o alta, cu 0.60 metri mai jos, mai largă, acoperind altarul și absidele laterale și asigurând protecția perimetrală a întregului edificiu. Acoperișul turnului clopotniță este detașat de restul învelitorii. Deasupra altarului a fost construită o turlă falsă care nu depășește nivelul acoperișului central. Ferestrele absidelor și cea a altarului sunt ornamentate cu elemente
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
metri mai jos, mai largă, acoperind altarul și absidele laterale și asigurând protecția perimetrală a întregului edificiu. Acoperișul turnului clopotniță este detașat de restul învelitorii. Deasupra altarului a fost construită o turlă falsă care nu depășește nivelul acoperișului central. Ferestrele absidelor și cea a altarului sunt ornamentate cu elemente decorative (care amintesc de ancadramentele ferestrelor monumentelor de zid) realizate prin profilarea ancadramentului după un contur de linii arcuite ce pornesc de pe baze joase, simple. Elemente decorative se întâlnesc și în pridvorul
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
printre săteni care spune că biserica a fost mutată de pe un deal din apropiere. Clopotul ce datează din anul 1642 provine de la o biserică mai veche. Sub aspect planimetric, biserica are planul dreptunghiular, cu lungimea considerabil mai lungă decât lățimea. Absida altarului, decroșată, este prevăzută cu două cămăruțe laterale, una în partea de nord, servind ca proscomidiar și alta în partea de sud, servind ca diaconicon. Forma poligonală, cu șapte laturi a absidei altarului conferă bisericii de lemn din Bărboși statutul
Biserica de lemn din Bărboși () [Corola-website/Science/317611_a_318940]
-
dreptunghiular, cu lungimea considerabil mai lungă decât lățimea. Absida altarului, decroșată, este prevăzută cu două cămăruțe laterale, una în partea de nord, servind ca proscomidiar și alta în partea de sud, servind ca diaconicon. Forma poligonală, cu șapte laturi a absidei altarului conferă bisericii de lemn din Bărboși statutul de unicat printre bisericile de lemn din județul Mureș. Intrarea se face pe latura de vest și duce spre un mic coridor. Pronaosul este despărțit de pronaos, mai mult simbolic prin intermediul unei
Biserica de lemn din Bărboși () [Corola-website/Science/317611_a_318940]
-
a monumentelor istorice, . cu hramul "Sf. Nicolae" a fost ridicată în anul 1705, fapt dovedit de inscripția dăltuită în pragul de sus al ușii spre naos. Lăcașul de cult este construit din bârne de stejar; are un plan dreptunghiular, cu absida în prelungire, poligonală, cu trei laturi. În secolul al XIX-lea edificiul a fost extins spre vest, prin adăugarea unui pronaos, peste care s-a ridicat o clopotniță scundă, cu foișor simplu și fleșă piramidală. Se remarcă și ancadramentul intrării
Biserica de lemn din Șoimuș () [Corola-website/Science/317690_a_319019]
-
loc în fiecare zi de joi. Pe un deal din mijlocul satului se înalță o bisericuță de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Tradiția, după unii săteni, spune că ar fi fost construită în 1648. Planul navei este dreptunghiular, iar absida are planul pătrat, decroșată pe laturile de nord și sud față de linia longitudinală a pereților navei. Spre deosebire de alte biserici din zonă, la Ciuntești s-au folosit bârne rotunde și scurte. Din doi în doi metri se află câte un „șoș
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
a procedat la văruirea pereților. Acum biserica este tencuită, iar temelia este din piatră, cu un soclu mai înălțat pentru a feri pereții de umezeală. Înainte sub tălpile bisericii se afla doar un șir de bolovani de râu. În interior, absida are un tavan drept, din scânduri de brad. „Biserica bărbaților”, adică naosul bisericii, este boltit semicircular, cu scânduri prinse de arcuri ce nu se văd din interior. O grindă tirant leagă peretele de nord cu peretele de sud al naosului
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
nu poate fi salvat fără o solidă consolidare a terenului și a fundației de piatră pe care stă construcția de lemn. Planul- Nota particulară a bisericii din Budești o dă linia curbă a pereților de nord și de sud ai absidei decroșate. Meșterii constructori de la Budești au vrut probabil să imite liniile curbe ale bisericilor de zid. Construcția- Bârnele groase ale pereților sunt de fapt „lodbe”, adică blăni cioplite în lemn de gorun prinse în cheotori „în cârlig”. În partea de
Biserica de lemn din Budești () [Corola-website/Science/317748_a_319077]
-
afundase, datorită locului mlăștinos în care fusese așezată. În anul 1867 a fost schimbat acoperișul, iar în 1909 (sau 1912) a fost din nou ridicată pe o temelie de piatră. Biserica a fost construită pe obișnuitul plan dreptunghiular, având o absidă nedecroșată, sprijinită pe cinci laturi ale unui poligon (dim. 18,10x7,10m). Are două intrări, una în naos, la sud, alta în pronaos, la vest. O particularitate prezintă turnul, datorită acoperișului său piramidal, „gotic”, spre deosebire de celelalte biserici de lemn din
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
decât cea obișnuită, ceea ce asigură o mai bună luminozitate în interiorul bisericii. Pictura bisericii ortodoxe a fost finalizată în anul 1820 de către pictorul Nicolae din Lupșa Mare. În naosul bisericii, pictorul Nicolae din Lupșa Mare a zugrăvit "Ciclul Patimilor" iar în absida altarului a fost pictată "jertfa lui Avraam", "Sf. Troiță" și "friza patriarhilor". Icoanele împărătești au fost pictate cu o decorațiune în ipsos și datează din secolul XVIII-lea. Zugravul Nicolae de la Lupșa Mare a realizat la biserica de lemn din
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
doar o renovare a bisericii: ""Hoc templum ren(o)vatum est in anno 1797"". Probabil datorită modificărilor aduse în timp edificiului, întâlnim în cazul acestei biserici soluții de acoperire a spațiilor interioare ce diferă cumparativ cu majoritatea bisericilor din zonă. Absida altarului a fost deplasată spre răsărit fapt ce a dus la tăvănirea ei cu scânduri de brad. De asemenea bolta naosului nu mai păstrează forma cilindrică obișnuită. Pictura iconostasului, cu o puternică influnță barocă datează din anul 1810. Iconostasul cuprinde
Biserica de lemn din Peștiș () [Corola-website/Science/317824_a_319153]
-
Iași se aseamănă din punct de vedere arhitectonic (plan, decorație exterioară și împărțire a spațiului interior) cu alte biserici construite în vremea domniei lui Miron Barnovschi (Biserica Barnovschi din Iași și biserica Mănăstirii Bârnova). Biserica are un plan dreptunghiular, având abside laterale dreptunghiulare (la exterior), sub forma unui pilastru angajat și formate din două lezne ce se ridică până la jumătatea înălțimii dintre ferestre și cornișa bisericii și absida altarului de formă semicirculară. Fațada monumentului este din piatră și cărămidă, zidurile având
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
Barnovschi din Iași și biserica Mănăstirii Bârnova). Biserica are un plan dreptunghiular, având abside laterale dreptunghiulare (la exterior), sub forma unui pilastru angajat și formate din două lezne ce se ridică până la jumătatea înălțimii dintre ferestre și cornișa bisericii și absida altarului de formă semicirculară. Fațada monumentului este din piatră și cărămidă, zidurile având o grosime de 1,70 m. Pe fațada bisericii se află 28 arcade oarbe; cele zece de pe absida altarului au dimensiuni mari și coboară până la soclu, iar
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
până la jumătatea înălțimii dintre ferestre și cornișa bisericii și absida altarului de formă semicirculară. Fațada monumentului este din piatră și cărămidă, zidurile având o grosime de 1,70 m. Pe fațada bisericii se află 28 arcade oarbe; cele zece de pe absida altarului au dimensiuni mari și coboară până la soclu, iar cele din dreptul pronaosului și naosului sunt aproximativ de mărimea ferestrelor și așezate la același nivel. Sub cornișă se află un rând de 45 de ocnițe mici și 12 metereze fixate
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
altar, pe lângă pereții bisericii, iar la al doilea etaj se află clopotnița. Între pronaos și naos a existat odată un zid despărțitor care a fost demolat. Deasupra pronaosului și naosului se află bolți semicilindrice. Naosul este lărgit de cele două abside laterale, semicirculare în interior și dreptunghiulare în exterior. Pe peretele de nord al naosului se află amvonul. Absida altarului este decroșată față de restul construcției, iar prin amplasarea avansată a catapetesmei se formează două nișe: proscomidiarul (la nord) și diaconiconul (la
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
odată un zid despărțitor care a fost demolat. Deasupra pronaosului și naosului se află bolți semicilindrice. Naosul este lărgit de cele două abside laterale, semicirculare în interior și dreptunghiulare în exterior. Pe peretele de nord al naosului se află amvonul. Absida altarului este decroșată față de restul construcției, iar prin amplasarea avansată a catapetesmei se formează două nișe: proscomidiarul (la nord) și diaconiconul (la sud). Catapeteasma este din lemn de tei, sculptat cu ornamentații florale, iar unele icoane pictate în ulei, în
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
și alta a Maicii Domnului de pe catapeteasmă, iar în pridvor icoana Sfântului Ioan Botezătorul donată probabil de Vasile Lupu și despre care N.A. Bogdan spunea că ar avea conform tradiției vreo 1000 de ani. În curtea bisericii, în apropiere de absida altarului, se află cavoul binefăcătorilor din familia Rusovici. Mormântul lor este înconjurat de un gard vechi de fier forjat cu soclu în partea de nord și de est, iar în partea de sud și vest, cu un gard de fier
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
o lucrare consacrată Bibliei de la Bălgrad, lucrare realizată cu sprijinul Mănăstirii Rohia, că "biserica din Dâmb", construită în anul 1790 a fost cea mutată la Leurda. Sub aspectul planimetriei, biserica prezintă un plan dreptunghiular ce se încheie spre est cu absida altarului, decroșată, poligonală cu cinci laturi. Intrarea în biserică se face prin partea de vest, prin intermediul unei prispe. Interiorul edificiului este compartimentat în pronaos, naos și altar. În zona naosului, spre altar, biserica are pe fiecare latură câte un apendice
Biserica de lemn din Leurda II () [Corola-website/Science/318051_a_319380]
-
naosului, spre altar, biserica are pe fiecare latură câte un apendice, tot din lemn. În aceste spații create se găsesc băncile cantorilor și a diacului. Pronaosul are un tavan drept, din scânduri în timp ce naosul este acoperit de o boltă seminirculară. Absida altarului este acoperită de o boltă formată din cinci calote sferice alăturate. Naosul și pronausul sunt demarcate, mai mult simbolic, de un perete ce are obișnuitele deschizături. Turnul bisericii amintește de cel al bisericii de lemn din Gârbău Dejului.
Biserica de lemn din Leurda II () [Corola-website/Science/318051_a_319380]