2,725 matches
-
reprezintă un pattern coerent de covariație între modul de reprezentare a solicitărilor situaționale și comportamentele performate ca răspuns. Într-o cercetare serioasă nu este suficient să spui că între momentul A și momentul B comportamentul X a fost stabil, în abstracție de orice, pentru că astfel nu se știe clar cui poate fi atribuit rezultatul. Devine clar faptul că remanierile metodologice solicitate au condus implicit la necesitatea extinderii accepțiunilor consistenței. 4.2. Consistența cross-situațională Plecând de la perspectiva cross-situațională, consistența a primit și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
postulat în teorie) la nivelul interindividual (determinat empiric) (Caspi & Bem, 1990; Ozer, 1986). Această accepțiune a fost aspru criticată, întrucât a constituit, dintr-un anumit punct de vedere, o reeditare în domeniul personalității a unor erori - de reducționism explicativ în abstracție de contextul situațional - manifestate la începuturile psihologiei generale. Ca variantă ușor cosmetizată, aceiași susținători ai modelului dispozițional au propus o altă accepțiune, și anume cea de consistență relativă. De această dată, reprezentanții viziunii sumative (Buss & Craik, 1981; 1983) și-au
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fost cea a identificării și stabilirii problematicii care să se subsumeze denumirii de psihologie organizațional-managerială. Aici esențială devine alegerea criteriului; acesta trebuie să satisfacă două condiții principale: să fie de un grad ridicat de generalitate și să facă, pe cât posibil, abstracție de aspectele substanțial calitative. Și, după opinia noastră, profesorul Mielu Zlate a reușit să găsească un asemenea criteriu, și anume „nivelul de structurare”. A rezultat astfel că problematica ce ar trebui să intre în sfera de competență a psihologiei organizațional-manageriale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
culte. Analiza nu își propune o tratare exhaustivă a problemelor organizațiilor religioase, ci doar punctarea celor mai relevante. Studiul se concentrează pe situația existentă în România și nu este interesat de susținerea vreunei atitudini religioase, de aceea vom face deliberat abstracție de orientarea religioasă a resurselor bibliografice. La sfârșitul primului secol al mileniului al doilea, în Apus a apărut ideea de cruciadă în acord cu dezideratul politic de a reuni toate popoarele, principiile și suveranii sub conducerea papei și de a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cu rol de monopol natural, obstacole sau puncte de control care pot servi de bază de apropriere. Mă gândesc aici la controlul exercitat asupra gurilor râurilor (distincția hulu-hilir din Malaezia colonială), strâmtorilor, trecătorilor montane sau depozitelor de resurse vitale. Făcând abstracție de cazul Asiei de Sud-Est, s-ar putea spune că formarea statului este favorizată de culturile intensive concentrate, de populațiile care produc un surplus substanțial și pentru care este costisitor să-și părăsească pământurile (de exemplu, fiindcă au investit mult
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
având atât rigoarea cercetării științifice, cât și virtuțile registrului ironic sau maliția pamfletului. Majoritatea cărților lui sunt culegeri de studii și articole dedicate scriitorilor ruși. Pentru fiecare caz în parte, criticul impune o anumită disciplină a redescoperirii subiectului investigat, făcând abstracție de gradul de cunoaștere a unui scriitor în rândul publicului. Ia totul de la zero, pune sub semnul întrebării modalitățile de receptare clasicizate și caută să resusciteze interesul cititorilor față de anumiți scriitori sau perioade literare. Nu neglijează biografiile autorilor de care
IORDACHE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
în opinia lui Hoffmann, ,,sistemul internațional este, in egal) m)sur), o schem) analitic), si un postulat”. În calitatea sa de ,,schem) analitic)”, sau de ,,construct intelectual”, sistemul este un mod de a organiza date bogate și complexe. Sistemele sunt abstracții. Că postulat, sistemul este o afirmare a faptului ,,c) exist) pattern-uri distinctive ale relațiilor și variabilelor cheie, care pot fi recunoscute f)r) artificialitate sau arbitrarietate”. Prin urmare, sistemele sunt și realit)ți, noțiune care va domina opera lui
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
terenul gramaticii și sintaxei, nu al cuvântului vorbit. Noi distingem structura în ‹‹realitatea concret)›› a evenimentelor sociale, doar în virtutea faptului de a fi stabilit mai întâi structura prin abstragerea din ‹‹realitatea concret)››” (Fortes 1949, p. 56). De vreme ce structura este o abstracție, ea nu poate fi definit) prin enumerarea caracteristicilor materiale ale sistemului. În schimb, ea trebuie definit) luând în considerare aranjamentul p)rților sistemului, și principiul de organizare al aceluia. Acesta este un mod mai puțin obișnuit de a concepe sistemele
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
inc)lca recomandarea pe care am formulat-o de a ține atributele unit)ții la o parte de definițiile structurale. Așa cum am remarcat mai devreme, conceptul de structur) este un concept extrem de abstract, ins) nu în întregime. Un maximum de abstracție ing)duie un minimum de conținut, iar acel grad minim reprezint) necesarul care s)-i permit) cuiva s) explice cum anume se pun unit)țile în relații reciproce. Statele sunt diferit plasate, în funcție de puterea pe care o dețin. Și totuși
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ți comparabile. Cine ar trebui s) se acționeze în virtutea posibilit)ților de ajustare pe care le-ar putea pune la dispoziție o macroteorie a politicii internaționale? Chiar dac) o astfel de teorie ar fi disponibil), tot n-am putea face abstracție de națiuni, ca fiind singurii agenți capabili s) acționeze în vederea rezolv)rii problemelor globale. Noi tot am fi nevoiți s) ne orient)m c)tre o abordare micropolitic), pentru a putea examina condițiile care fac că influența benign) și concret
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
urm. VESTUL DE LÂNGĂ NOI PRINCIPATELE ROMÂNE ÎN RAPORTURILE FRANCO-RUSE, 1861-1866 Dumitru Ivănescu După realizarea Unirii depline, domnitorul și principalii lui sfetnici s-au străduit, și de cele mai multe ori au reușit, să stabilească României, în relațiile diplomatice, un statut care făcea abstracție, în egală măsură, de suzeranitatea față de Turcia, cât și de regimul de garanție al Marilor Puteri. Semnificative în acest sens sunt demersurile finalizate cu înființarea de agenții diplomatice la Paris și Belgrad, fără avizul Porții, încheierea de convenții comerciale de pe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de regimul de garanție al Marilor Puteri. Semnificative în acest sens sunt demersurile finalizate cu înființarea de agenții diplomatice la Paris și Belgrad, fără avizul Porții, încheierea de convenții comerciale de pe poziția unui stat suveran, modul deliberat de a face abstracție de jurisdicția consulară, sprijinirea mișcărilor de emancipare națională, încurajarea speranțelor românești pentru rezolvarea unității integrale prin interesul manifestat față de soarta românilor din Transilvania și Bucovina și, nu în ultimul rând, stabilirea unui nou tip de relații cu Imperiul otoman. O
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
astfel epoca în care arta înfrumuseța biografia: narcisismul, plăcerea de a mistifica, gustul scandalului și mai cu seamă voința explicită de a pune orice angajament estetic în slujba ideologiei 120. Estetismul afirma că totul e artă, dar, în realitate, făcea abstracție de ea121. Dandy-ul, estetul și flaneur-ul trăiau en artiste ferindu-se să lucreze în profit, să ducă o viață obișnuită, domestică, banală. Bunăoară, munca nu era doar blestemul proletariatului ci și al lui Marx, niciodată dispus la un efort
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lumea nu-l avea; și de a-l fi avut în formă constructivă, ardentă, fără sarcasm steril. Peste tot, în programele revistelor, redactorul știe ce vrea. „Dacia literară” se cheamă așa (spre deosebire de perfida „Abeille moldave” a lui Asachi) fiindcă, făcând abstracție de loc, vrea să se îndeletnicească cu „producțiile românești fie din orice parte a Daciei”. G. CĂLINESCU SCRIERI: Esquisse sur l’histoire, les moeurs et la langue des Cigains, connus en France sous le nom de Bohémiens, Berlin, 1837; Histoire
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
lui Lulu. — Televiziunea are cea mai Îngrozitoare influență, tocmai spune aceasta. Mă văd nevoită să repet, e vorba strictamente de lene din partea părinților. Copiii mei au un program foarte temeinic de activități educativ-stimulative... Femeie proastă. În Încercarea de a face abstracție de ea, Îmi scot ghidul tîrgului și mă uit În jur să văd unde mă aflu, cînd Îmi atrage atenția un panou uriaș. TRUSE DE PRIM AJUTOR, 40 de lire. Astea da, de astea am nevoie. Simțindu-mă deodată foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
fost excesiv, dar asta poimâine, nu acum; deci nu joc În același moment două figuri, una hotărâtă și una indecisă, una afirmativă, una critică. Mihaela Ursa: Eu joc figura ficțiunii: vorbesc ca și cum aș fi entuziasmată, dar nu pot să fac abstracție de faptul că, În epoca În care vorbesc, e excesiv să fii atât de entuziasmat În privința lucrurilor. Sunt entuziasmată pentru mine, dar nu mă pot preface, nu pot scrie ca și când nu aș ști că pentru ceilalți același entuziasm poate fi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În jurul națiunii care o vorbește un cerc din care nu se poate ieși fără a păși În același timp În cercul altei limbi”3. ȘMarea paranteză I: Întâlnire cu Măcățel Și-acum, cititore, e bine să te smulgi din valul abstracției și să mai Înduri ceea ce doar pare a fi o destul de lungă și grea paranteză. Cățelușa mea, Măcățel, e un maidanez negru (cu capetele lăbuțelor gri), cam cât un cocker, dar binișor mai subțirică (o constituție de ogar, mi-a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
al ideilor, Cornel tocmai asta făcea: deschidea ușa spre cealaltă față a textului, spre viața care dă carnație ideilor, care umanizează filosofia și o face o filosofie a ființei și nu o filosofie a ideii sau a teoriei, sau a abstracției. Cornel Vâlcu: Explicația pentru care am ales să aduc În discuție capitolul acesta este că, dintre cele șase capitole pe care le-am scris până acum, l-am ales, În mod voit, pe cel mai „cuminte” - pe cel care avea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Stănescu, care spune: „El Începe cu sine și se sfârșește cu sine”, ca și cum ți-ar răspunde un interlocutor real. Aici teoreticianul poate interveni: „Ai dreptate, În schimb aici trebuie precizat că...”, iar poetul va „răspunde” prin alte versuri. Faci astfel abstracție de faptul că știi aceste versuri de douăzeci de ani și că le-ai interpretat de foarte multe ori; le iei ca și cum ar reprezenta o replică reală la subiectul despre care ai Început să vorbești și chiar le dai un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
au acces la un fel de atingere, de palpare a suferinței. Din nou, invers decât experiența lui Ștefan cu studenții săi, studenții mei Îmi arată totdeauna că Îi interesează legătura Între prezent, trecut și viitor, că nu vor să facă abstracție de ea - aceasta e prima motivație, „vrem să știm mai mult”, chestiunea infomațională, cognitivă este cea care Îi stimulează. Desigur că În cadrul acestei memorii putem vorbi de o coloratură istorică - la urma urmei, e un aport istoric să faci un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
motive, ca acela al călătoriei pe mare („Pornea o barcă verde spre albastrul unei mări”) sau cel al slujitorilor excentrici ai „albastrelor legi” („triștii, trudiții, nebunii pribegi”), care amintesc de „vagabonzii” lui Ion Minulescu, prin reliefarea cu majuscule a unor abstracții (Nădejdea, Durerea, Speranța, Lumina, Minunea), animarea unor adverbe de timp („azi”, „ieri”), prin recursul la numărul fatidic trei („Plângeau pe mal trei sălcii, cernindu-și moarte foi”), poezia scrisă de F. e congeneră - în expresie individualizată, feminină - cu cea din
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
mesajul când acesta va fi transmis efectiv. Mai precis, mesajul trebuie gândit în directă proporție cu cel căruia îi este adresat (trebuie evitată o tendință care își are propriul cotidian în practica școlară, anume aceea de a construi mesajul făcând abstracție de particularitățile de orice fel ale elevilor care se vor constitui ca beneficiari ai comunicării didactice), acest punct de vedere delimitând clar conceptul de repertoriu comun. Astfel, așa cum putem remarca, repertoriul comun nu trebuie să privească doar o sferă de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dimensiunea - dimensiunea problemei recomandă modul în care se poate rezolva conflictul; o problemă mai restrânsă rezolvă un conflict mai ușor decât o problemă mai extinsă (chiar dacă aceasta din urmă poate fi separată în aspecte diferite, aspecte care însă nu fac abstracție și de relațiile dintre acestea în cadrul conflictului); - rigiditatea - o percepție primară a inexistenței unor alternative satisfăcătoare pentru părți poate duce la escaladarea conflictului, deoarece această rigiditate a problemei oferă și anumite elemente frustrante părților (oricum, rezolvarea de conflict presupune un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
funcționa, rămâne să adoptăm critica partenerului, dar îi putem arunca acestuia responsabilitatea pentru schimbul negativ de cuvinte pe motiv că „nu știe să spună lucrurile pe un ton și într-un mod acceptabil”; desigur că în acest caz vom face abstracție de faptul că discuția a înaintat în această direcție, iar tonul și modul de a discuta au escaladat într-un conflict din cauza strategiilor de eschivă aplicate de către noi pentru a controla desfășurarea negocierii și pentru a nu pierde prin acceptarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
publicistică [...] rolul lui Eminescu în constituirea unei tradiții solide și strălucite de proză retorică a rămas în parte ignorat”, iar publicistica lui a fost redusă la latura ideologică, S. cercetează discursul public eminescian printr-o situare la polul opus: face abstracție de conținutul textelor ziaristului și de contextul istoric și își limitează investigația la nivel literar. Totodată ocolește perspectiva evoluționistă, pentru a dezvolta comparații interesante cu Antim Ivireanul, Titu Maiorescu, Cezar Bolliac, Nicolae Bălcescu, Ion Heliade-Rădulescu, Vasile Pârvan, N. Iorga, Tudor
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]