9,827 matches
-
al dreptului dă loc unor dificultăți grave și continue În aplicarea dreptului Însuși. Prin fixarea normei, Încă nu se rezolvă cazurile pe care viața le poate prezenta. Se cere o muncă Întreagă ce trebuie făcută treptat, pentru a adapta norma abstractă la realitatea concretă. Pentru a se ajunge la o justă aplicare a normei, se cere ca interpretul să-i caute interesul intrinsec, adică să nu se oprească la litera legii, ci să-i descopere Înțelesul propriu, spiritul ei. Aici trebuie
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
servească drept temei pentru reglementarea raporturilor viitoare. Adică, norma trebuie să preceadă cazul și, În mod necesar, să facă abstracție de elementele accidentale ce Însoțesc, uneori, cazul. În concluzie: Se poate spune că siguranța ordinei juridice e condiționată de „rigiditatea abstractă a normei”. Evident că pentru o justă aplicare a normei se cere ca „interpretul să-i caute Înțelesul intrinsec, adică să nu se oprească la litera legii, ci să-i descopere Înțelesul propriu, spiritul ei”. Adesea, Înțelesul propriu al normei
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Vecchio Își continuă investigația, de pregnanță filosofică, apreciind că: Statului Îi incumbă funcția de a exercita o acțiune constantă de protecție, de propulsare și coordonare În Întregul domeniu al activității umane. Această activitate nu are loc doar pe planul declarațiilor abstracte, pur teoretice sau pe planul interdicțiilor, ci se concretizează În măsuri pozitive de caracter organic și constructiv, avînd totdeauna drept scop, protecția persoanei umane, satisfacerea nevoilor sale și punerea la lucru a puterii inteligenței În toată extensiunea sa (care este
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În: State constituționale și State neconstituționale. Distincția are o valoare relativă, deoarece libertatea și autoritatea se moderează - observă Giorgio del Vecchio - Întotdeauna În oarecare măsură, una pe alta, iar formele de ocrotire a drepturilor individuale sunt extrem de diverse. În mod abstract, puterea publică e una. Dar În exercițiul său, ea poate și trebuie să fie divizată Între diferite organe. Pluralitatea organelor nu distruge unitatea Statului. Dimpotrivă, ea este o condiție pentru ca această unitate să se poată corect desfășura și organiza. La
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
slujba ta și-ți aportează ca un cățel drăgălaș orice ți-ar trece prin diblă. Vrei un milion de dolari? Nu-i nicio problemă. Trebuie doar să-ți fixezi aproximativ termenul și, poc-poc, na milionul, verișcane! Altceva? Niște treburi mai abstracte cum ar fi gloria? Poftim, nene! Ce anume vrei? Zi, dom'ne, nu te sfii! Nobelu', Oscaru', titlul olimpic ori de campion mondial? Avem de toate, pe alese. Uite, vitrina-i plină, arată cu degetuțul Universul, neavând nimic mai bun
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
mi se părea deloc năstrușnic. Împreunarea fizică era, pentru mine, un rezultat firesc al iubirii, adică al înfiripării și închegării sentimentelor. Împreunarea fizică era rezultatul iubirii pe care o construiserăm de bine de rău, de câteva săptămâni, în acea parte abstractă a ființei noastre sufletul. Nu mai eram eu flăcăul tânăr de altădată, adolescentul, nerăbdătorul și încrezătorul numai și numai în împreunarea fizică. Încă de pe vremea aceea îmi repugnau la culme fetele fandosite, care la suprafață pozau imaculate, iar în adâncime
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
și inimă. Creierul g=ndește logic și inima simte, de aceea este important ca cele două organe să fie într-un echilibru perfect, inima noastră nu este logică, este iubire. De ceva vreme încoace locuim în creierul nostru întunecat și abstract, am devenit străini de trupurile noastre și ne-am lăsat înstrăinați treptat de înțelepciunea inimii, am cultivat distanțe între noi, am pornit grăbiți spre drumul înstrăinării, ne grăbim să ajungem la muncă și nu mai avem timp să auzim cum
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
și au dat gata parfumurile lui Molly și mercurul din termometru. O’Mallory le-a propus apoi un pocheraș pe cinci cenți deschiderea. Localul se numește acum Harașo. Comunicat oficial NASA. „Încă o dată, agenția noastră a avut dreptate. Metoda presupunerilor abstracte, prin care am prevăzut În 1953 că Saturn se află undeva Între Jupiter și Uranus, și-a dovedit din nou eficiența. În privința meteoritului «Schwarzy-Sarkozy», calculele noastre inițiale au cunoscut o eroare de numai 1/ 3pRz, unde z este constanta nedefinită
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cu curgerea vie a unor texte ce reușesc să prindă ritmul gîndirii autorului. De data aceasta, în locul grinzilor moarte ale edificiilor golite de suflu, dai peste autentice nuclee de sinceritate omenească. Și astfel întîlnești autori care, aruncînd deoparte masca gîndirii abstracte, pun pe pagină omenescul din ei. Un astfel de autor viu nutrind o repulsie spontană față de travestiurile teoretice este britanicul T. E. Hulme. Numele lui nu spune nimic publicului român. Explicația e simplă: a scris puțin fiindcă a trăit puțin
Un rebel conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9177_a_10502]
-
bizantină. Asemenea lui Mestrovici, un alt exponent al climatului oriental-ortodox, chiar dacă el era de origine croată, Paciurea încearcă, în Madona Stolojan, hieratizarea sculpturii prin adaptarea în relief a drapajului din pictură și prin stingerea caracterelor individuale într-o anumită tipologie abstractă. Cum o asemenea tentativă nu putea fi dusă prea departe din pricina riscului major al eșuării în rețetă, sculptorul încearcă o altă soluție, și anume supradimensionarea, ieșirea din scară ca procedeu de subminare a realului. Înlocuind frumosul cu realul, avem în
Paradoxurile statuarului românesc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9193_a_10518]
-
din discipolii lui Pitagora. Dat fiind că numerele iraționale tulburau frumusețea universului pitagoreic, Pitagora a dispus ca elevul său să fie omorît prin Înecare. Pitagora nu știa că orice număr, În afară de 1, este o relație de numere, deci un obiect abstract, care nu intră În datele imediate ale conștiinței. — Lucrul ăsta nu-l pricepe oricine, confirmă Nut. — De la Pitagora am alte pretenții. El ar fi trebuit să-l priceapă! I-ar fi plăcut ca Vic să aibă o nouă pasiune, iar
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
mă refeream. — Bineînțeles, spuse Marychka. O făceau numai pentru bani. Aveau niște mănuși mari și moi, cred că nici nu le durea prea tare. — Mai e și altceva, adăugă Christina. Inteligența femeilor, Înclinată mai curînd spre lucrurile concrete, gîndirea lor abstractă fiind mai puțin dezvoltată... — Ba nu, eu am o gîndire abstractă foarte dezvoltată, contrazise Marychka. — Bine, mai sunt și excepții, dar am vrut să spun că noi avem oroare de ideologiile care stau la originea războaielor și revoluțiilor, de sisteme
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
niște mănuși mari și moi, cred că nici nu le durea prea tare. — Mai e și altceva, adăugă Christina. Inteligența femeilor, Înclinată mai curînd spre lucrurile concrete, gîndirea lor abstractă fiind mai puțin dezvoltată... — Ba nu, eu am o gîndire abstractă foarte dezvoltată, contrazise Marychka. — Bine, mai sunt și excepții, dar am vrut să spun că noi avem oroare de ideologiile care stau la originea războaielor și revoluțiilor, de sisteme filosofice sau, cum se spune acum, de „metanarațiuni“. Nimeni nu mai
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
mai indicată, cu cît spirala, În calitatea ei de cerc cu rază variabilă, orientează energia de orice fel către Apex-ul focal, datorită liniilor de cîmp care imită, În anumite privințe, liniile Vortexului Galactic. Desigur că astfel de lucruri, destul de abstracte, ar fi fost greu de explicat dintr-o dată unei mulțimi atît de mari de oameni. Nici nu se știe cîți dintre ei ar fi Înțeles ceva. De aceea, Joanna Jeni alese mai Întîi un exercițiu simplu, folosit În unele școli
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
așeza la masa de scris. Trebuia să informeze despre un anumit medic ofițer al armatei americane, care intrase În legătură cu membrii unei organizații ostile SUA. Pe scurt, se punea ceva la cale. Aici nu mai era vorba de presupuneri sau deducții abstracte, exista dovada concretă, Înregistrarea convorbirii dintre doctorul Thomas și cei doi presupuși agenți ai MSAMDR. Aparent, discuția lor avea un caracter științific care nu punea În pericol securitatea Statelor Unite. În realitate, lucrurile stăteau exact invers, iar maiorul Smith urma să
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
poată ascunde, sau măcar de a spune ceva consolator, drept justificare, un fel de scuze post-mortem adresate bietului doctor Thomas, dar nu găsi nimic potrivit. În cele din urmă se mulțumi cu o scurtă formulă standard, un fel de concluzie abstractă care nu-l angaja cu nimic. — Doctorul Thomas a fost un om deosebit, spuse, căutînd să dea cuvintelor sale un ton ferm și cît mai adecvat. — Da, așa e, aprobă colonelul. Din păcate, asta e cam tot ce se poate
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
M-am uitat în sus spre Palmer, care se oprise din nou lângă mine; pe fața lui tânără de american deștept se citea doar blândețe și preocupare, părul argintiu tuns scurt îi strălucea în lumina lămpii. Trăsăturile lui aveau ceva abstract. Aceste trăsături nu sugerau nici răutate, nici corupție. Un aspect important, continuă Palmer, este că tu și eu am dat naștere acestei situații. De la noi a început totul, nu-i așa, când am construit o prietenie trainică. Asemenea legături sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
încercare de a pune lucrurile în ordine; s-ar putea să existe o cale de a pune lucrurile în ordine într-un mod care să contureze un tablou al fericirii pentru mine și Georgie. Rareori și într-o manieră complet abstractă îmi imaginam această fericire, undeva departe de nefericirea, de nedumerirea mea actuală și totuși legată oarecum de mine și nu imposibil de atins. Rosemary urma să mă aștepte la Oxford și să mă ducă la Rembers cu mașina. N-aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
n-ar fi renunțat la mine numai pentru că i-ai tras un pumn în ochi, zise ea. Era adevărat în aparență; iar cuvintele ei mi-au amintit că Antonia nu știa nimic. Legătura ei cu Palmer și Honor părea una abstractă și superficială în comparație cu a mea, căci ei îi lipseau date esențiale. Cât de strânsă era legătura mea simțeam în oasele și în sângele meu în timp ce cântăream posibilitatea de a-i revedea pe cei doi. Știusem, firește, că se va ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
un fel, m-am apucat să-i scriu lui Georgie; nu-mi dădeam seama dacă scrisoarea va servi la ceva, nu eram sigur că ea exprima ceea ce simțeam, nu eram sigur de ceea ce simțeam. Nu eram capabil decât în plan abstract să mă ocup de Georgie. În realitate eram conștient doar de un singur lucru și anume că în scurt timp aveam să o văd pe Honor și că va fi pentru ultima dată. Nu răspunsesem la scrisoarea lui Palmer. Firește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
că voi reuși să supraviețuiesc, am să-mi găsesc preocupări noi, am să le reiau pe cele vechi. Am să mă întorc la Wallenstein și la Gustavus Adolphus. Am încercat să pătrund înțelesul acestor idei, dar ele rămâneau incredibil de abstracte, în timp ce durerea ce-mi străbătea corpul îmi arăta ce este cu adevărat real. Mă vedeam în postura supraviețuitorului. Se petrecuse o dramă, existaseră și niște personaje, dar acum toți muriseră și doar în mine mai dăinuia o amintire; poate chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
mai văzuse ceva de genul ăsta până atunci. Două jumătăți În formă de scoică erau ținute laolaltă de arc alungit În spate și o Încuietoare mică În față. De-a lungul suprafeței se intersectau niște linii subțiri ale unui model abstract, iar marginile celor două jumătăți erau șlefuite să semene cu niște... — Labii? Vocea Dorei suna neîncrezătoare. — Uită-te aici. Complet jenat, am ridicat cheița și am deschis caseta. Interiorul era căptușit cu catifea purpurie, și era destul spațiu pentru două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pentru perspectiva noastră asupra lumii. Conform părintelui biologiei sexuale, e irațional să vorbim doar despre două sexe. „Trei miliarde de oameni și doar două sexe? Peste cadavrul meu!“ Între sută la sută masculin și sută la sută feminin - „două concepte abstracte deplasate“ - există o Întreagă gamă de posibilități. Fiecare sistem endocrin produce hormonul numit andrină (abreviat cu A) și hormonul numit ginecină (abreviat cu O) În cantități diferite și Într-o concentrație variată. De aceea, În funcție de amestec, fiecare individ este mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
să nu mă mai las niciodată fraierit de bijnițari. Apoi m-am aplecat peste masă și am vorbit În șoaptă, prefăcându-mă că port o conversație elevată. La Început nu simțeam nici o dorință, nici o poftă, doar curiozitate. Într-un mod abstract, mă simțeam de parcă aș fi căutat un secret - poate o jucărie nouă, ascunsă de maică-mea, poate niște dulciuri. Nu avea importanță ce, ci acel ceva. N-am cotrobăit doar În șifonierul maică-mii, ci un pic peste tot: În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Îmi trebuie ceva timp ca să-mi revin. Din fericire, părea să fi Înțeles. Cel puțin dădu din cap Înțelegător de-acolo de unde stătea, În fața unei lămpi care radia, mare cât un soare. Diferite umbre Îi alunecau pe față, desenând forme abstracte, dar frumoase. Apoi răsunară câteva bătăi distante, apoi deodată se văzu doar un singur bec gol. Fusesem lăsat singur. Câtă atenție din partea lui, m-am gândit. Acum pot să-mi recapăt stăpânirea de sine liniștit. Dar becul strălucea cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]