1,027 matches
-
motiv pentru care se recurge și la comunicarea gesticulară și pe bază de imagini însoțite de denumirea lor. Conținutul comunicării fiind concret-intuitiv are aceeași caracteristică și în gândirea lor. Pe măsura evoluției procesului terapeutic al demutizării se trece treptat la abstractizări printr-o gândire conceptual verbală. În această direcție, pe lângă mimico-gesticulație se apelează adesea labiolectura evitând alfabetul dactil. Limbajul gestual trebuie să fie însoțit de semnale sonore, pentru o mai bună discriminare a fonemelor și cuvintelor. În procesul demutizării ne preocupă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de creșterea și educația lor și în general a acelora cu care intră în relații ei își însușesc progresiv limba și tehnica vorbirii. Având însă capacitatea articulatorie restrânsă (aportul verbo-motor fiind în plină formare) posibilități incipiente analitico-sintetice de comparare, generalizare, abstractizare și în general atenția, memorie, voința în curs de dezvoltare, copii nu și pot însuși deodată forme corecte de vorbire ceea ce explică greșelile de pronunțare a unor sunete la antepreșcolari și preșcolarii mici, alterarea, înlocuirea sau inversarea lor. La fel
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
schemelor motorii ale rostirii, cu prevalența aspectului distonic și dispraxic, aspecte mult mai rezistente la tratament decât cele paralitice. Se observă insuficiența lexicală, sărăcia de vocabular cât și greutățile în evocarea cuvintelor, ceea ce duce la tulburarea funcțiilor superioare ale limbajului: abstractizări, generalizări, dificultăți în structuralizarea vorbirii în cuvinte, propoziții și fraze. Propozițiile sunt frecvent eliptice de predicat sau de subiect, afișând deprinderi defectuoase de coarticulare și de organizare contextuală, cât și posibilități reduse de autocontrol. Prezintă capacitatea deficitară de percepție auditivă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
privind primele două nivele, lexia și grafia făcând obiectul altei preocupări. Din punct de vedere simptomatologic sunt evidente simptomele de tip afazic asociate cu o tulburare intelectuală, manifestată prin tulburări de evocare, de folosire a simbolurilor, de formulare prepozițională, de abstractizare și generalizare, cu ecou asupra laturii instrumentale a limbajului. Tulburările de recepție și de înțelegere, de interpretare a limbajului sunt asociate cu fenomene de dezintegrare fonetică. În sens invers, tulburările de recepție sau emisie nu pot fi izolate de tulburări
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
activitatea nervoasă superioară. Numai astfel organismul poate fi privit ca un tot unitar și se poate stabili independența cu mediul înconjurător. Activitatea nervoasă superioară și psihică se dezvoltă rapid atingând nivele superioare și, ca urmare a procesului gândirii, analiza, sinteza, abstractizarea se perfecționează, ceea ce face posibilă rezolvarea unor situații problematice. Dezvoltarea psihică la această vârstă este bine sintetizată de J. Piaget: „La 11-12 ani apare o a patra și ultima perioadă al cărei palier de echilibru se situează la nivelul adolescenței
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
se anunță mereu printr-o structură care se află în contrast cu ceea ce nu poate fi catalogat drept ideologie (și aici regăsim caracterul referențial al conceptului). Nu mai puțin, întrucât implică un set de idei sistematizate, ideologia presupune un anumit grad de abstractizare, dar și o anumită specificitate ce poate fi regăsită la nivelul caracterului său programatic, întrucât altfel riscă să fie lipsită de eficiență în plan practic. Coexistența ideilor abstracte și a celor programatice, al căror caracter specific are rol practic, indică
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
a întrebărilor se ia drept criteriu timpul: subiectul este pus în situația de a răspunde mai întâi despre trecut , apoi despre prezent, și în fine, la urma, despre viitor. Un alt criteriu de ordonare este acela dat de gradul de abstractizare: mai întâi se va răspunde la întrebările concrete și abia apoi la acele mai abstracte. În funcție de tema, de universul anchetei, vă prevală ordinea logică sau cea psihologică. O anchetă în rândul persoanelor adulte cu un înalt grad de cultură, accentuează
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
a considera că această întrebare este singura întrebare eminamente filosofică referitoare la sfera politicului - singura întrebare căreia i se poate răspunde și trebuie să i se răspundă exclusiv prin metode și argumente specifice filosofiei (i.e., analiza conceptuală, experimentele de gândire, abstractizarea, teoria ideală etc.13) - și, ca atare, singurul obiect de studiu al filosofiei politice, singura întrebare căreia poate și trebuie să îi răspundă filosofia politică (sau cel puțin filosofia politică "pură"). Celebrele sale afirmații conform cărora "întrebarea filosofiei politice nu
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
suficient de riguroasă pentru a răspunde exigențelor raționale ale celor care caută [într-o lucrare de filosofie politică] mai mult decât câteva intuiții fără legătură între ele"2. Spre deosebire de cei mai mulți realiști, foarte supărați - și critici față - de înaltul grad de abstractizare și idealizare al afirmațiilor și teoriilor moraliștilor, Williams recunoaște despre demersul lui Rawls din A Theory of Justice că "orice întreprindere de tipul acestui proiect trebuie să-și opereze mișcările fundamentale, în mod evident, la un înalt nivel de generalitate
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
este o lucrare cu un "caracter profund teoretic", una ale cărei teorii "au tendința de a satisface mai curând exigențele eleganței formale decât pe cele ale realismului ancorat în concret" și care "își lasă concluziile la un înalt nivel de abstractizare și idealizare, unul cu mult deasupra sau dincolo de realitățile politice prezente"4. Însă, continuă Williams, în contradicție evidentă cu realiștii radicali, "acest fapt nu constituie o slăbiciune a cărții, deși Nozick ar fi trebuit să evidențieze mai bine ceea ce oferă
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
această strategie, utilizată, pe lângă Waldron, de Mark Philp sau Glen Newey, nu se dovedește însă una de succes, odată ce observăm că ea obligă filosofia politică să-și asume probleme pentru care metodele ei de investigație (analiza conceptuală, experimentele de gândire, abstractizarea, teoria ideală etc.) sunt nepotrivite și care aparțin, de fapt, și sunt deja explorate - în baza unor metode mult mai adecvate pentru cercetarea lor - în cadrul științelor sociale și politice. În cursul investigației noastre am constatat și că filosofia politică nu
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Williamson, Timothy, 21, 184 Wolff, Jonathan, 25, 184 Worsnip, Alex, 12, 145, 178 Y Young, Iris Marion, 36, 117, 173, 184 Z Zuolo, Federico, 16, 184 Indice de concepte fundamentale A abordări/cercetări interdisciplinare, 22, 99-100 absolutism moral , 15, 165 abstractizare, 21, 81, 160 acceptabilitate egală, 65-68, 72 accesul universal la educație, 45 accesul universal la locuințe decente, 45 accesul universal la servicii de îngrijire medicală, 45, 120, 134 acord autonom/liber, 53-54 acțiune politică, 30, 32, 40-41, 131, 144, 147
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
o funcție. V. a îmbrăcat în veșminte îngerești figuri profane, din viața cotidiană, reducând suavele ființe aripate la rostul de element decorativ. Există însă și situații în care îngerii, departe de materialitatea carnală din Cântec pentru dezbrăcare, sunt dematerializați până la abstractizare. Dând în vis „ocol grădinii sfinte”, poetul vede cu dezolare că „focosul heruvim flăcărător” nu îi „arată poarta, ca-nainte”. Exasperat de prea multe gânduri nepioase, ce alcătuiesc „un codru de stafii”, el cere Domnului să trimită „un pâlc de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
complexe ca statul-națiune, piețele naționale, sistemele de asistență și protecție socială a populației, educația de masă, etc. (Mouzelis, 1999: 156) Considerată la un nivel general, modernitatea este astfel, cel mai adesea văzută ca un proces de individualizare, diferențiere, specializare și abstractizare. Structurile societății moderne iau ca unitate de bază individul și raportează totul la acesta și nu grupul sau comunitatea, așa cum se întâmplă în societățile tradiționale. Succint, modernitatea presupune o serie de schimbări în câteva domenii distincte ale vieții sociale care
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și neadevărată din perioada în care el și dr. Marcu au fost soldați. În demență și delirium apar multiple deficite cognitive, printre care se pot enumera: deficitul mnezic, deficitul limbajului, dezorientarea, incapacitatea de a recunoaște obiecte sau persoane, inabilitatea de abstractizare sau de a planifica și executa o activitate, pe când în tulburarea amnestică doar memoria este afectată. O persoană afectată de amnezie nu va reuși să rețină noi informații (amnezie anterogradă) sau să evoce evenimente trecute sau informații învățate anterior (amenzie
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
care declanșează euforia în afara contextului depresiv. Distorsiunile cognitive în procesarea informației sunt: 1) gândirea dihotomică -persoana vede evenimentele în termeni de "totul sau nimic"; 2) inferența arbitrară sunt trase concluzii fără a fi susținute de evidențe sau în ciuda evidențelor; 3) abstractizarea selectivă persoana conceptualizează o situație în conformitate cu setul sau cognitiv negativ, ignorând alte posibile explicații; 4) minimalizarea și maximizarea evenimentele și experiențele personale sunt văzute mai semnificative sau mai puțin semnificative decât sunt în realitate; 5) personalizarea evenimentele negative sunt atribuite
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
voință, simțire, gândire. Când vorbim, nu totdeauna facem actul creator al înțelegerii iluminatoare, ce leagă de spiritual. Desacralizându-se, cuvântul devine câmp de acțiune pentru Lucifer. Nu toate informațiile, ce ne invadează, sunt veridice sau necesare. Terminologia alambicată a științei materialiste, abstractizarea noțiunilor, bârfa, taclalele, manipularea politică, reclamele, sunt formele alienării cuvântului și vorbirii. Optimizarea nivelului informațional al vorbirii este ușoară și constă în selectarea celor ce spunem, anume să fie bun (adică just), adevărat și frumos și realizabilă, prin însăși punerea
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
trecutului sau cu anticiparea constructivă a viitorului. Toate aceste tentative de definire și caracterizare a naratologiei ca proiect interdisciplinar plasează cercetarea într-un câmp elastic a cărui extensie depinde de ceea ce este inclus sau exclus, conectat sau disconectat, prin istoricizare, abstractizare, teoretizare, expansivitate sau restrângere. Există considerații formaliste asupra narațiunii, așa cum există abordări dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructive. Există concepții cognitiviste, constructiviste, istorice, sociologice, antropologice despre narațiune, dar și speculații feministe sau politice. Există, prin adoptarea recentă a pluralului, naratologii
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Reluând raționamentul, dacă luăm în considerare o teorie a tranziției sau a instaurării înseamnă că trebuie să înțelegem dacă există vreo teorie a schimbării instituționale. De fapt, există unele încercări în această direcție, care, însă, prezintă un nivel ridicat de abstractizare și, la final, e greu de "construit" o teorie a tranziției spre democrație. De exemplu, Krasner [1984] a dezvoltat conceptul de "echilibre întrerupte de discontinuitate" (punctuated equilibria), iar Berins Collier și Collier [1991] au definit conceptul de "momente critice" (critical
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
edificarea poporului, pe frontispiciul Constituției. Iată primele cuvinte ale preambulului: "Franța s-a constituit în Republică pentru [...] a-i chema pe toți cetățenii săi la un grad tot mai ridicat de moralitate, de lumină și de bunăstare". Astfel, Franța sau abstractizarea este cea care îi cheamă pe francezi sau realitățile la moralitate, la bunăstare etc. Nu înseamnă asta să ne cufundăm în această bizară iluzie care ne îndreaptă înspre a atinge totul cu o altă energie decât a noastră? Nu înseamnă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
redat într-un mod comprehensiv în “triunghiul semantic” al lui Ogden și Richards (cf. Tullio de Mauro, 1978:172). Modelul saussurian mai mult maschează decât elimină lumea reală din ecuația lingvistică, căci ce înseamnă semnificatul sau conceptul dacă nu o abstractizare și o generalizare a lucrurilor și stărilor de lucruri ale lumii extralingvistice. Plecăm, însă, ca premisă de lucru, de la modelul triadic al limbajului, în care referențialitatea este caracteristica limbajului de a trimite sau de a se referi la lume. Într-
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
verificat cunoașterea în acțiunea practică. Însuși convenționalismul și arbitrarietatea limbajului văzute de autorii menționați ca o „debilitate” a acestuia au constituit totuși și o imensă resursă de a accede la cele mai complexe teorii și legi științifice prin potențialul de abstractizare și generalizare aflat în limbaj. Chiar dacă cei doi gânditori vorbeau despre valabilitatea pur artistică a limbajului, și într-adevăr ipotezele (științifice sau nu) sunt o „creație artistică” în sensul că sunt un produs al minții și imaginației noastre, cu toate
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
între tabele se pot reprezenta o serie de asocieri în funcție de contextul problemei de rezolvat. Modelul orientat obiect utilizează reprezentarea datelor sub formă de obiecte. Structura de bază folosită pentru reprezentarea datelor este cea de clasă de obiecte, definită printr-o abstractizare din entitatea fizică pe care o regăsim în lumea reală. Un obiect încorporează atât date, cât și prelucrări. Din cele prezentate anterior rezultă că modelele de date se diferențiază între ele prin modul de reprezentare a asocierilor între clasele de
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
ele prin modul de reprezentare a asocierilor între clasele de obiecte pe care le reprezintă și prin modul de descriere a restricțiilor de integritate. Arhitectura unui SGBD a fost standardizată de grupul american ANSISPARC, conform căruia există trei niveluri de abstractizare a datelor într-o bază de date, și anume: a) Nivelul extern (logic) este forma sub care apare structura bazei de date pentru un programator sau un utilizator oarecare. El descrie viziunea particulară a unui programator/utilizator sau grup de
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
de gestiune a bazei de date. Pentru o bază de date se pot defini mai multe niveluri externe (scheme externe), un nivel conceptual (schema conceptuală) și un nivel fizic (schema internă), așa cum rezultă din figura 1.6. Fiecare nivel de abstractizare este protejat la modificările efectuate în structura din nivelul inferior. Nivelurile de abstractizare menționate asigură independența datelor, autorizează manipularea datelor, garantează integritatea datelor și optimizează accesul la date. În ceea ce privește independența datelor, aceasta poate fi: Independență logică asigură posibilitatea de a
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]