21,363 matches
-
trebuia să mă întorc undeva, atunci numai acolo unde aveam actele de identitate... hîrtiile. Asta este situația. R.B.: Vă leagă de Elveția numai aceste acte de identitate sau poate mai mult, chiar limba germană pe care o vorbiți impecabil, fără accent, în care scrieți, în care jucați teatru? A.V.: În principiu actele, fiindcă mai demult era clar pentru mine că mă întorc în Elveția din acest motiv. Acum însă, trăiesc de 20 de ani în această țară, mă leagă și
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
mort sau viu) care s-ar transforma în timpul nopții într-un animal sau într-o apariție fantomatică, pricinuind neajunsuri celor pe care îi întîlnește". Explicația din urmă e destul de vagă în privința "neajunsurilor"; în plus, are defectul de a pune un accent prea mare pe metamorfozele animalice. Un dicționar foarte popular în perioada interbelică, cel al lui Lazăr Șăineanu (Dicționar universal al limbii române, din a cărui ediție a VIII-a citez aici) făcea totuși apropierea dintre cele două cuvinte, oferind în
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
modul propriu, din paginile unei copii xerox, prin nu se știe ce capriciu al întâmplării), istorioare cu un anumit coeficient de senzațional ("întâlnirea" cu Ștefan cel Mare), sunt doar câteva din decupajele ce alcătuiesc substanța acestei cărți. Nu lipsesc nici accentele malițioase, umorul alunecă adesea în sarcasm, iar ironia devine mușcătoare. În acest sens, episodul intitulat Castronul cu căpșuni poate fi edificator: "Octavian Paler stătea la un birou pe care se aflau teancuri de cărți de o înălțime ostentativă și o
Miniaturi în proză by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16908_a_18233]
-
li se adaugă Aron Cotruș, Adrian Maniu, mai recent Ștefan Aug. Doinaș, Petre Stoica, Marin Sorescu, Ioana Crăciunescu și alții) sensibilizează ceea ce exponenți de limbă germană ai tendinței numite ridiculizează cînd vor să denunțe eșecul civilizației de consum. Schimbarea de accent relevă cît de personali putem să fim în curentul unei reprezentative polifonii de soluții artistice. Dar mai spune ceva. Anume că refuzăm excesele, că viața spirituală românească se rostește în buna lumină a comunității umane și nu a demoniei, dezechilibrului
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
nu știe ce înseamnă aia: Vasilescu.// Nea Gică e cel mai mare frizer din lume" (Despre nea Gică, nebunie și Vasilescu Dorel). Acest "cel mai mare" nu traduce oare egocentrismul individualizării? Oare sub badinajul consemnării amuzate nu se întrevede un accent grav, general-omenesc? Firește, nea Gică dorește a-și depăși condiția. Altfel spus, se visează pe sine. E sentimental și i-ar plăcea să scrie versuri. Precum la Minulescu și Topîrceanu (ambii valahi, deci produse ale mediului caragialesc), superficialitatea afișată, redundantă
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
după război a fost un activ diriguitor de gazete, ba culturale, ba cu tentă social-politică. Prin anii șaptezeci, popularizat de Cenaclul "Flacăra" al tineretului revoluționar și al lui Adrian Păunescu - o popularizare cam unilaterală, în spiritul "epocii de aur", cu accent pe textele "insurgent-revoluționar-naționaliste" - Geo Dumitrescu s-a bucurat de o certă notorietate. Ca o ironie a sorții, în urmă cu câteva săptămâni, editura "Curtea Veche" a tipărit un elegant volum cuprinzând întreaga operă poetică a lui Geo Dumitrescu. Volumul e
Problema spinoasă a yalelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16922_a_18247]
-
rafinate, asimilabile oarecum tendinței neotradiționaliste din arta românească de astăzi, așa cum se manifestă ele în pictura lui Bogdan Alexandrov și a lui Tsvetan Timoteev, se întîlnesc cu subtilele construcții cromatice și cu viziunile scenografice ale Anetei Drăgușanu, după cum manierismul cu accente metafizice, în certă descendență babistă, al lui Gheorghi Petrov Privită în ansamblu, expoziția celor șase pictori bulgari este un rezumat foarte concis al unor filosofii și tendințe estetice care se bănuiesc mult mai extinse la scara întregii picturi bulgărești de
Chinurile unei nașteri amînate (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16952_a_18277]
-
uitat că personalități de primă importanță ale spațiului cultural german - ca Jaspers, cu Conștiința culpei (1946), sau Jung, cu Wotan (1936), După catastrofă (1945), sau Lupta împotriva umbrei (1946) - au încercat încă de foarte devreme să deceleze și să elucideze accentele iraționale ale nazismului. În ceea ce ne privește, asemenea tentative - având ca obiect comunismul - încă lipsesc, cu foarte rare excepții. Erich Fromm, Frica de libertate, trad. Magdalena Măringuț, Universitas, Editura Teora, col. "Archetypos", București, 255 de pagini, preț nemenționat.
Vindecarea eului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16998_a_18323]
-
în presa actuală, precum niscai, oarece ș.a.). Avantajul lui mai din construcțiile citate (care, ca formule fixe, refuză analiza logică și nu pot fi pur și simplu substituite: mai ieri nu se "traduce" prin cam ieri), e că nu pune accentul pe aproximare, ci presupune doar irelevanta preciziei în contextul dat. Adverbul deunăzi (compus, desemnînd la origine un interval de timp determinat - o zi) apare însă în ultima vreme chiar fără a fi însoțit de adverbul mai, ca în atestările mai
"Deunăzi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16985_a_18310]
-
E infirmiera pe care am văzut-o în secvența O.A.). Manuela e o femeie de 35-40 de ani, o blondă atrăgătoare. Are acel tip de siguranță al persoanelor care s-au descurcat singure în viață, de foarte devreme, un accent dulce, argentinian, și un surîs trist. Esteban: Mamă!... Începe filmul! Esteban e un adolescent mare și deșirat, cu ochi albaștri, pătrunzători. Vrea să devină scriitor. Mama lui intră cu o tavă plină cu farfurii și mîncare. Manuela : Ajută-mă ! Esteban
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
șvorba lui pirguț). E o zbenguială dizgrațioasă de verbe și atît. Dar ceea ce dă gust picant acestui discurs este forma aparte a sociabilității lui Paul Vinicius pe care o reprezintă boema. Evocarea stărilor bahice, a senzualității și morții adiacente, primesc accentele dezabuzat-proaspete ale trăirii, în prelungirea unui motiv ilustrat de D. Stelaru, Ben Corlaciu ș.a. Efectul e cel al unei "romanțe de beție", trecute prin alambicul fantast al poeziei actuale, din care picură întunecatele esențe: "poți sta aici (oricît dorești) lipsit
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
a doua presiune e pur și simplu aceea că, în lumea latină, a existat un sens foarte viu al ubicuității Divinului în lucruri care erau deja reprezentate de arta antică - deși în lumea latină joncțiunea între arta antică și noul accent creștin, să zicem, s-a făcut mult mai ușor decât în lumea greco-orientală... O atare idee poate fi găsită și la Bonaventura, care spune că, în Natură, în toate lucrurile există urmele Divinității și că ele sunt, desigur, foarte subtile
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
istoricii literari s-au arătat destul de rezervați. Atît în privința profunzimii sentimentului, cît, mai ales, în privința reciprocității lui. Misogin, G. Călinescu n-a fost un fan al Veronicăi. Romanul lui E. Lovinescu trivializează realistic relația. în general, s-a pus mereu accentul pe infidelitățile Veronicăi sau pe insistențele ei de a da relației cu Eminescu un caracter oficial. Bărbatului i s-au iertat escapadele, femeii, nu. în plus, lui, marelui artist, i s-a recunoscut cu multă nonșalanță dreptul de a privi
Eminescu inedit! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17014_a_18339]
-
în păr/ și o țigancă mi-a ghicit/ destinul într-un glob de cristal: /"Vei fi pămînt"" (Desincronizare); și: "Sîngerînd mi se scurg/ mîinile/ printre degete/ Și, nefiind, își adună/ moleculele/ în altcineva". Cealaltă temă, a realului care oprimă, capătă accente carnavalești și se circumscrie eternului motiv literar al "lumii pe dos". E aici toată ironia, sarcasmul și toată suferința unei ființe dipuse să înțeleagă, nu însă și să-și asume rosturile lumii pe dos. Figura care focalizează această lume "întoarsă
Un debut by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17054_a_18379]
-
pețitorilor, dificile pentru actori, de un hilar grotesc și sufocant pentru spectator. După stupoarea împărtășită de protagoniști la consumarea "happy end"-ului - a căsătoriei așadar, tonalitatea dramatică se insinuează pe nesimțite, fără ca satira să-și slăbească vigoarea, ci dimpotrivă, dobîndește accente de cruzime. Bărbatul pleacă în plină euforie a noii sale identități civile, femeia rămîne la discreția brutal-senzuală a pețitorilor orgiatici. Bunurile la care rîvniseră cîndva, ispita confortului ce-i mînase spre "aventura" conjugală lasă loc doar femeii, abia acum pe
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
care, sigur, lipsesc astăzi. Dar și de către critici ce-și continuă în zilele noastre magistratura, fără să-și renege cele atunci scrise. Tineri, pe atunci, maturi acum. Oricum, editarea cărții nu putea fi condiționată de vreo aniversare sau de orice accent calendaristic. Lucrarea este, așa cum sub ochii noștri se construiește, un excepțional instrument de lucru, iar pentru spiritele imaginative, romanul unei creații, al unui singular creator. Cele nouă mari capitole au fost gândite pe schema: Începuturile, Viața lui Eminescu, Istoria literaturii
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
pregătisem bagajul. În cele din urmă, m-am trezit cu o citație să mă prezint la sediul securității pe Horia Furtună. Așteptasem aproape un ceas într-un hol, pînă ce veni și mă pofti într-o încăpere un maior. După accent, părea ardelean. M-a pus să scriu o declarație. Ce era cu Anti-Goethe ăsta? Mă rog, cunoștea tot. Dar trebuia să declar. Am scris în încheiere că nu se discutase nimic politic (Nici vorbă de poetul V. Voiculescu, așa cum a
Exact cum a fost by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17062_a_18387]
-
vastă se lovește brutal de incultură, de lipsa informației sistematizate și de absența celor mai elementare cunoștințe tehnice. în al doilea rînd, ea este un amestec incitant de expresie inocentă, în toate sensurile cuvîntului, și de ofensivă coșmarescă, uneori cu accente tragice, alteori doar grotești, iar, în al treilea rînd, o încurcătură la fel de nonșalantă între imaginația proprie, cine știe ce sfaturi docte, și cîteva albume de pictură postcezanniană, în special aceea a începutului de secol care cuprinde cubismul, expresionismul, pe Fernard Leger, pe
Amurgul unui răsărit: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17059_a_18384]
-
în colecția Echinox (sistată apoi, începuse "revoluția culturală") la Editura Dacia. Transilvania distilează o miere polifloră, polietnică, în scrisul multor autori, un buchet de arome diverse. Diversitatea culturală se manifestă printr-un limbaj comun de teme, stiluri, chiar dacă distribuie diferit accentele, aromele, particularitățile. Față de grupul oniric și față de "cerchiști" poate și acest cosmopolitism resuscitat în "epoca de aur" să fie o însușire a revistei. Deși, "Cercul literar de la Sibiu" era și el poliglot și cosmopolit... Față de "Grupul de la Târgoviște" manifestam, de
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
îndreptățit, "caligrame") au aerul unor partituri care evocă acustic o realitate ostilă. Și, tot pe urmele lui Bacovia, ele se constituie în-tr-o poezie "a nervilor", transcriind "fobii" și "depresii", trăirile "autiste" ale unei sensibilități ulcerate de spectacolul cotidian, care are accente de pantomimă grotescă sau de farsă absurdă: "prin/ stânga/ ocolesc semafoare/ fictive și/ mestec o/ gumă/ airwaves tu/ îmi lași pe/ robot/ mesaje/ îmi reciți din/ cărți de/ bucate/ cum se/ face budinca și/ ciorba de/ linte/ depășesc un/ tramvai
Monolog în Computerland by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/17106_a_18431]
-
elocventă a acelei mari școli de chirurgie românească făurită de marele prof. Hortolomei. Pagini cald-evocatoare despre profesorul Ion Juvara, cunoscut încă de la spitalul Colțea și apoi rămași buni prieteni, care, ca și Hortolomei, nu a absolutizat metodele de explorare, punînd accentul pe examenul clinic și pe actul operator în sine, cu totul remarcabil, abordînd, cu știință și curaj, noi domenii al Bogate învățăminte oferă dl prof. Dan Setlacec despre perioada cînd s-a dedicat exclusiv chirurgiei cardiovasculare, începută la spitalul Colțea
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
compensatoriu, să-l reabiliteze "monumental" nu se hazardează să-l înalțe pe soclul excepționalului, ci dimpotrivă elaborează cu luciditate, o teorie în care prozaicul cotidian este substras determinărilor univoce și unilaterale ale semnificației sale. Demersul său hermeneutic, punctat cu evidente accente fenomenologice, urmează, după cum autorul însuși ne mărturisește, o linie de tip deconstructiv. Ceea ce contează nu este inversarea termenilor opoziției cotidian / non-cotidian, ci chiar demontarea mecanismelor pe care se fundamentează semnificația acestui binom. Demnă de interes, din perspectiva unei hermeneutici a
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
a semnat decis cu o culoare roșie, a subliniat cu o linie groasă semnătura și a notat anul. Această pată aerisită de roșu, așezată atît de ferm, este ea însăși un element de compoziție și contrapunctează, prin pasajul umbrei colorate, accentele puternice din partea luminată a bonetei. Lucrare foarte timpurie, practic una de adolescență, Autoportretul dezvăluie un artist sigur pe sine, cu abilitate manuală și cu un ochi bine exersat dar, mai ales, unul care cunoaște bine atît alfabetul, cît și instrumentele
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
un muzeu, iar maestrul o asigură, de dincolo de hotarele acestei lumi, că da! În acest context, privirile pictorului surprind un chip în plină lumină, cu ochii profunzi și cu o expresie în care severitatea și blîndețea se contopesc. Cele cîteva accente de umbră, distribuite circular în jurul feței, scot și mai puternic în evidență luminozitatea plastică a portretului și măreția melancolică a modelului. Exactitatea desenului, valorația subtilă a suprafețelor și sugerarea detaliilor fără mari eforturi descriptive trimit viziunea acestui desen către acuitatea
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
oameni pe care zorii comunismului i-au găsit de partea rea a lucrurilor, dar care au avut tăria să schimbe tabăra mai tîrziu. Cît despre intransigența morală, pe care Mincu o aduce în discuție, Cronicarul e de părere că autorul Accentelor din Cotidianul nu e chiar persoana potrivită s-o proclame. A bon entendeur, salut! Un poet uitat Săptămînalul DRUM de la Roșiorii de Vede ne readuce în memorie (în numărul din 17-23 august, care ne parvine cu întîrziere) numele unui poet
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]