1,034 matches
-
electrică, contrabas, chitară clasică, electroacustică sau electrică, chitară bas), suflători (fluier, nai, clarinet, saxofon, acordeon, mai rar trompetă și trombon), percuții (baterie, tarabane, bongo-uri, talăngi, tamburine și multe altele) și instrumente electronice (sintetizatorul, ce poate lua locul multor instrumente acustice, acordeon electronic, baterist electronic). Textele folosite în manelelor abordează subiecte precum: dragostea (entuziasmul îndrăgostitului, dorul, gelozia, despărțirea), teme sociale (rivalitățile, conflictele, decadența societății), portrete (ale celor apropiați - prieteni, membri ai familiei, iubiți - dar și un tip specific de portret asumat la
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
viață normală că oricare dintre locuitorii satului. Ei au fost iobagi ai mănăstirii stabiliți probabil în zonă, odată cu construcția acesteia ocupația de bază a țiganilor din Govora Sat a fost și este muzică lautareasca.Ei cântă la vioară trompeta țambal acordeon... Govora este un sat sărac, agricultura fiind ocupația de bază a locuitorilor. Potențialul turistic oferit de mănăstirea Govora este insuficient utilizat de către autoritățile locale. Un amănunt important îl constituie faptul că aici a locuit și a slujit biserică satului preotul
Govora, Vâlcea () [Corola-website/Science/302028_a_303357]
-
berărie de vară; unde bunicii mei și prietenii lor veneau să vadă și să fie văzuți; unde rândurile de becuri aprindeau noaptea cu veselie; și unde vinul și berea curgeau libere, iar râsetele se împleteau cu sunetul viorilor și al acordeoanelor"”.
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
de muzică, mama acestuia cântând și acum, la cei 82 de ani, aceasta iubire pentru muzica indemnandu-i pe părinți să le cumpere instrumente tuturor copiilor. În Borsa, Aurel Tamâș a cântat pentru prima dată pe o scenă, interpretând la acordeon cântecul celebru ”Prin pădurea bradului”, iar la Căminul Cultural, cântând și la chitară, într-un spectacol de sfârșit de an școlar. În familie au mai primit instrumente și cei 2 frați, Gheorghe un taragot și Sandu un set de tobe
Aurel Tămaș () [Corola-website/Science/302419_a_303748]
-
(n. 31 ianuarie 1953, Iași) este un muzician, compozitor și baterist român, cunoscut ca membru a două formații marcante de muzică rock din România, Roșu și Negru și Phoenix. A urmat autodidact acordeonul și pianul. Trăgându-se dintr-o familie de muzicieni, bunicul lui fiind percuționist, și având toba în casă, era inevitabil să nu bată în ea. Din acel moment nu se știe cine pe cine a însușit: tobă pe Ovidiu sau
Ovidiu Lipan () [Corola-website/Science/303562_a_304891]
-
care trebuie lăsat albinei pentru a se deplasa printre faguri. Și François Huber a înțeles importanța spațiului albinei denumindu-l: "distanța egală care trebuie păstrată în mod uniform între faguri". Huber a consturit un stup cu rame mobile de tip acordeon care putea fi deschis ca o carte. În Anglia, Robert Golding a descris în 1947 un "stup grecesc îmbunătățit" cu rame între care se păstra o distanță corespunzătoare. Alți stupi cu rame mobile au fost inventați în 1806 de Petr
Apicultură () [Corola-website/Science/303685_a_305014]
-
pietre prețioase și semiprețioase Grupa 36.3 Instrumente muzicale Clasa 36.30 Instrumente muzicale Instrumente muzicale și părți componente Piane și alte instrumente muzicale cu claviatură și corzi Alte instrumente muzicale cu corzi Orgi cu claviatură, armonici și instrumente similare; acordeoane și instrumente similare; muzicuțe Instrumente de suflat Instrumente muzicale sau instrumente cu clape a căror sunet este produs sau amplificat electric Alte instrumente muzicale Metronomuri, grifuri și țevi pentru instrumentele de suflat, mecanismele pentru cutiile muzicale, corzi pentru instrumente Părți
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
1984). Bunicul lui Dan Balan de pe linia maternă - Boris Vasiliev, în copilărie a fost deportat în Siberia. Dan Balan s-a născut pe 6 februarie 1979, în orașul Chișinău. Când împlinise 11 ani, părinții îi dăruiseră primul instrument muzical, un acordeon la mâna a doua, pentru că nu-și permiteau să-i cumpere unul nou. După absolvirea unei școli muzicale, părinții, chiar dacă își dau seama că fiul lor are talent muzical, îl îndeamnă pe Dan să aleagă o altă cale în viață
Dan Balan () [Corola-website/Science/304045_a_305374]
-
imprimare a vocii și muzică populară s-a făcut remarcată,numeroși artiști alegând să înregistreze cântece,printre ei numărându-se și artistul Ion Macovei. De mic avea ușurință de a învăța. Știa sa cante la mai multe instrumente, cunoștea bine acordeonul,fluierul și alte instrumente de suflat. După modă epocii, la început a cantat singur,fără îndrumare. În timp ce era tanar în Iași, cineva care la auzit cum canta l-a sfătuit să-și valorifice talentul muzical și să facă niște înregistrări
Ion Macovei (cântăreț) () [Corola-website/Science/304427_a_305756]
-
jud. Argeș - d. 16 februarie 2015) a fost un naist virtuoz și conducător de orchestră român. S-a născut la 27 februarie 1940 în Ștefan cel Mare, jud. Argeș. Manifestând interes pentru muzică încă de mic, a studiat mai întâi acordeonul (autodidact). La 11 ani dă examen la Școala Medie de Muzică și reușește cu nota 10. Începe să studieze țambalul cu Gheorghe Pantazi. Acesta a pleacă în China pentru un turneu de șase luni, iar risca să rămână repetent. A
Radu Simion () [Corola-website/Science/312211_a_313540]
-
Maria Tănase. Aceasta îl roagă să-și dacă o formație cu care să o acompanieze pe ea și pe Fărâmiță Lambru la spectacole. Radu Simion își formează rapid o formație formată din Nicolae Bob Stănescu la țambal, Nicolae Turcitu la acordeon și Dumitru Jean la contrabas și începe o serie de concerte la Teatrul de revistă Constantin Tănase. Acolo erau și Gr. Vasiliu Birlic, și N. Stroe. De la ideea Mariei Tănase acesta a devenit șef de orchestră și a început să
Radu Simion () [Corola-website/Science/312211_a_313540]
-
Paris, acolo devenind „Mielle” Bibescu. Repertoriul abordat de Bibescu cuprinde piese de muzică lăutărească în stil românesc (hore - există și "Hora lui Mieluță", brâuri și sârbe), maghiar, grecesc, rusesc etc., interpretări în stil gypsy jazz (cu orchestrația specifică, care include acordeonul; chitara ritmică, însă, este aproape exclusiv înlocuită sau mult mai rar dublată de țambal) a unor standarde de jazz swing și latin ("Fly Me to the Moon", "Blue Moon", "My Little Suede Shoes" ș.a.), dar și a unor piese celebre
Mieluță Bibescu () [Corola-website/Science/311724_a_313053]
-
are o pondere variabilă în funcție de prezența unui cântăreț (situația este similară cu cea din jazz). Secția ritmică din muzica populară cuprinde cel mai adesea un contrabas și un țambal (înlocuit mai rar cu un pian), cărora se pot adăuga un acordeon, o chitară acustică ș.a. Există o tendință recentă de a înlocui contrabasul cu o chitară bas (electrică). Țambalul sugerează trama armonică (succesiunea de acorduri) prin țiituri rapide și ritmate (pe diviziune ternară sau în sferturi de timp), dat fiind că
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
dat fiind că instrumentistul nu poate ataca simultan mai mult de două înălțimi sonore. În schimb, pianul poate imita țambalul sau, mai ales pentru piesele lente, se preferă un stil pianistic similar cu cel folosit în piesele „slow” de jazz. Acordeonul și chitara execută acordurile placat (nearpegiat); ele pot servi și ca instrumente soliste. Formațiile instrumentale mai apropiate de spiritul tradițional se pot acompania și cu o brace (vioară sau violă al cărei căluș a fost retezat, pentru se putea trage
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
mandolina (mai rar), bouzouki, clarinetul, taragotul, specii diverse de flaute și fluiere, saxofonul (alto sau tenor), naiul, trompeta ș.a. După cum s-a mai spus, și instrumentele polifonice de acompaniament pot susține momente solistice: țambalul (cel mai adesea, în introducerea pieselor), acordeonul, chitara și pianul (foarte rar). Îndeosebi muzica instrumentală poate împrumuta instrumente întâlnite în fanfare - diverse alămuri (trompetă, goarnă, trombon, tubă, fligorn, eufoniu ș.a.) și percuții caracteristice (tobă mare, tobă mică, fuscinel) -, dar și elemente ale stilului interpretativ caracteristic. Orchestrele de
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
Rogalski (orchestrație), Zeno Vancea (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru și Emilia Comișel (folclor), după ce studiase Facultatea de Fizico-Chimice (1944-1947). Dragostea pentru muzică a apărut din copilărie, pentru că tatăl l-a învățat să cânte la balalaică, mandolină și chitară și apoi la acordeon. În timpul școlii și facultății a făcut parte din mai multe coruri: Liceul Teoretic de băieți Pitești (dirijor Alfons Popescu), Corala „Crai Nou” (dirijor Liviu Kavassi), biserica „Delea Nouă”, biserica „Sfinții Impărați Constantin și Elena - Bariera Vergului” (dirijor Gheorghe Bazavan). După
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
de Al Doilea Război Mondial. Perioada interbelică în Occident cuprinde "musical"-uri, "music-hall"-ul, primii interpreți europeni de "swing jazz" (între care, chitaristul Django Reinhardt). Viziunile mai conservatoare vor determina înflorirea noului „"lied"” englez, a șansonetei și a valsului la acordeon ("musette"), ambele franțuzești, a canțonetei italiene - ele depășesc hotarele țării lor și rămân imortalizate prin înregistrări sonore și filme (celebrul "Sous les toits de Paris", 1930, în regia lui René Clair). La încheierea celui de Al Doilea Război Mondial, situația
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]
-
are un număr de 450 elevi, aici făcîndu-și studiile nu doar copiii din sat, ci și cei din satele vecine Brînza, Vadul-lui-Isac. Unii profesori au înființat diferite cercuri de artă, așa ca: școala muzicală, unde elevii pot învăța pianul, vioara, acordeonul etc.; școala de pictură; școala de dans „Doina Prutului”; școala de limbi străine (engleza și franceza). Satul dispune și de două biblioteci, a școlii și respectiv a satului. În ultimii ani s-au făcut mai multe donații de carte pentru
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
la 165 de km la sud de Moscova, în Regiunea Tula din Rusia centrală. Prin oraș curge râul Upa. Orașul este un centru industrial de prelucrare a fierului și fabricare a armelor. Tula este cunoscut în Rusia pentru producția de acordeoane și Samovar (o mașină de făcut ceai). Aici se produce și Lebkuchen. Tula are o populație de 472.300 de locuitori (2004) și este împărțit în 5 raioane: La recensământul din 2002 locuiau 481.216 de oameni în oraș, iar
Tula, Rusia () [Corola-website/Science/305518_a_306847]
-
este un artist de muzică lăutarescă veche. Taraful a înregistrat la Electrecord în anul 2000 un album numit "La Chilia-n Port". Ionel Tudorache sau „Fărâmița” cum prietenii îl alinta, a beneficiat de un hâr și o înclinare către acordeon din fragedă copilărie. Cântă cu același acordeon "Hohner", din copilărie. A frecventat cercurile celor mai buni muzicieni cum ar fi Romica Puceanu, pe care a acompaniat-o 5 ani, pentru a produce un excelent album de muzică originală, compoziție proprie
Ionel Tudorache () [Corola-website/Science/305534_a_306863]
-
veche. Taraful a înregistrat la Electrecord în anul 2000 un album numit "La Chilia-n Port". Ionel Tudorache sau „Fărâmița” cum prietenii îl alinta, a beneficiat de un hâr și o înclinare către acordeon din fragedă copilărie. Cântă cu același acordeon "Hohner", din copilărie. A frecventat cercurile celor mai buni muzicieni cum ar fi Romica Puceanu, pe care a acompaniat-o 5 ani, pentru a produce un excelent album de muzică originală, compoziție proprie atât versurile cât și muzica. Melodia după
Ionel Tudorache () [Corola-website/Science/305534_a_306863]
-
-n Port" a fost folosită și în ecranizarea filmului " Cel mai iubit dintre pământeni" în regia lui Șerban Marinescu, realizat după volumul scris de Marin Preda. I-a plăcut să cânte de mic copil, de la 7 ani. Primul cântec la acordeon a fost ‘Marea de Smarald‘, pe care l-a învățat de la unchiul său. La început a abordat muzică ușoară, valsuri, iar de muzică lăutărească s-a apucat abia la 15 ani. Sub aripa tatălui său, violonistul Aurel Tudorache, Ionel Tudorache
Ionel Tudorache () [Corola-website/Science/305534_a_306863]
-
care l-a învățat de la unchiul său. La început a abordat muzică ușoară, valsuri, iar de muzică lăutărească s-a apucat abia la 15 ani. Sub aripa tatălui său, violonistul Aurel Tudorache, Ionel Tudorache s-a împrietenit foarte repede cu acordeonul. A încercat la început să cânte și cu vioară, insă tatăl lui nu l-a lăsat. A crescut cu cântece lăutărești vechi, si chiar dacă încalcă puțin tradiția melodica, marele lui talent nu se sprijină doar pe ureche. În afară de ce a
Ionel Tudorache () [Corola-website/Science/305534_a_306863]
-
data de 10 ianuarie 1979 în orașul Chișinău din Republica Moldova — la acea dată parte a Uniunii Sovietice — având origini ruso-ucrainiene. Tatăl interpretei, de profesie inginer constructor, este și el pasionat de muzică, cântând la o serie de instrumente, printre care acordeon sau chitară, în timp ce mama sa a moștenit o afacere de familie, numită "Cooperativa". Inițial condusă de bunicul din partea mamei, iar mai apoi de mama artistei, compania producea un ansamblu de articole vestimentare și de încălțăminte. În primii ani de viață
Anna Lesko () [Corola-website/Science/305659_a_306988]
-
negru, capa, si niste pantaloni de culoarea vinului foarte strâmți și pălărie neagră cu o dunga albă care vorbește. Schemele sale, în mod evident suficient de puternic, folosește toate schemele sale mimice și îi transformă în mimi cântând la un acordeon le-a transformat pe Șam și Alex în mimi în episodul Mimează-ți de treabă ta.El mai apare în 3 episoade din sezonul 5 reușind să scape de la inchisoare însă Șam află de noul plan al acestuia și se
Lista personajelor din Spioanele () [Corola-website/Science/306355_a_307684]