569,274 matches
-
cel putin așa vor să ne facă să credem cei care au conceput-o. Or, se știe, cultura se naște din cultură, nimic nu apare dintr-un hazard: o atitudine, o afirmație sunt pregatite de atitudini anterioare, uneori printr-un act de negare a lor, alteori printr-un proces de creștere organică. Cubismul îl are ca părinte pe Cezanne, consecințele ne duc până la arta abstractă, până la Mondrian. Exemplele pot continua. Există o linie a atitudinii constructiviste, așa cum există o linie a
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
titlu ieftin-rechizitorial: Mediocritate sau partizanat? , Nu ne închipuim - perorează insolent Horea Poenar - că în urma unui asemenea text România literară va renunța la serviciile lui Ion Simuț. Are nevoie și domnia sa să întrețină o familie ș...ț. Ar fi însă un act necesar ca Ion Simuț să renunțe la Ion Simuț. Mai precis spus - și iată că apare și sfatul: credem că a venit momentul retragerii. O salvare onestă în ultimul ceas. Dacă nu, rămâne speranța că există din partea cititorilor un act
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
act necesar ca Ion Simuț să renunțe la Ion Simuț. Mai precis spus - și iată că apare și sfatul: credem că a venit momentul retragerii. O salvare onestă în ultimul ceas. Dacă nu, rămâne speranța că există din partea cititorilor un act salvator, ce ar evita o infecție periculoasă: de a(-l) uita." Problema care apare inevitabil în asemenea situații este următoarea: dacă știa că scrisul lui Ion Simuț reprezintă ,o infecție periculoasă", de ce nu și-a făcut Horea Poenar datoria de
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
Stăpîn peste o lume diversă și profundă, peste o umanitate eretică și suferindă, care trebuie iubită și certată cu aceeași ardoare, Jiquidi este mai mult decît un simplu umorist. Asta dacă nu cumva chiar umorul poate fi înțeles ca un act de clemență și devoțiune. Ioan Mattis În curînd, la Galeria Luchian 12, se va deschide expoziția de pictură și grafică Ioan Mattis, fiul lui Hans Mattis -Teutsch, căruia, de altfel, îi și urmează pe simezele galeriei. Născut în 1913, Ioan
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
a schimbat, și alta să-l plimbi, ca deus ex machina sau ca statuie care, uite, vorbește, cu macaraua. "Jocul" lui Florin Gabrea seamănă mai degrabă cu a doua variantă. Se comentează mult, ce-i drept, în piesa în patru acte și un prolog. Însă, dacă-i lăsăm deoparte pe Mazilescu, cam fitiligiu, abil în eschive și, firește, pe Caragiale, distribuția e făcută, dincolo de numele de "români" care sînt fie curajoși, fie harnici, grăbiți, visători ș.a.m.d., din Ionescu, Popescu
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
evidenței. Schiller avea geniul tragicului. Dramele majore nu și-au etalat încă toate subtilitățile. Motivul trădării în Wallenstein e explorat cu o cruzime sobră, cel care e înșelat înșeală la rândul său, nu e sigur cât a fost premeditare în actele sale, deci o conștiință a uzurpării, și cât a fost abandon pasiv. Revoluția ca meserie e pusă în balanță cu dezlănțuire erotică în Intrigă și iubire. Față de lirica lui Schiller, recunoaște Steiner, nu poate fi decât subiectiv. De copil i-
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
își face un plan minuțios pentru reinstaurarea ordinii în societate: "Găsise! ŤVoi socoti patria mea o țară virtuală! Chiar o voi numi Virto! Pentru a-mi fi mai lesne să operez cu situații reale în scenariile mele... Secvențe, mai degrabă; acte ale piesei ce se va juca - sper - pînă la urmă (...)ť" (p. 38). Metodele pentru reinstaurarea Ordinii în Virto sînt multe și sofisticate, achiziționarea unor scaune electrice din SUA fiind unul dintre obiectivele sale primordiale. Scriind despre Virto, Filip (și
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
noi, ipostaziat într-un berbec sau taur de o masculinitate debordantă, au un impact, la nivel vizual și emoțional, de o mare intensitate, de natură să incite atât memoria "gustului", dar mai ales persistența plăcerii. Neevocând niciodată, în mod expres, actul acuplarii, este remarcabilă forța de sugestie a acestor imagini care derivă dintr-un deosebit simț al spațiului plastic, dublat de acuitatea trăirilor exprimate cu o sinceritate fără limită. (Black magic women, Remember Amsterdam, Gilette, Peisaj, Tricyclop etc.) Calitatea vizuală a
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
Dumitru Hurubă Am vizionat și noi la tv, cu mioritică emoție, penultimele două acte din opereta-fantezie "Răpiții din Irak" de Traian Băsescu, intitulate " Conferință de presă I" și "Conferință de presă II", conectați fiind la glorioasa eliberare-SF a celor trei jurnaliști români. După care, așezați în fața televizorului, am început să așteptăm cu sufletul la
La mâna zeiței Fortuna... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11618_a_12943]
-
Răpiții din Irak" de Traian Băsescu, intitulate " Conferință de presă I" și "Conferință de presă II", conectați fiind la glorioasa eliberare-SF a celor trei jurnaliști români. După care, așezați în fața televizorului, am început să așteptăm cu sufletul la gură, ultimul act al compoziției, care va fi transmis în direct pe toate canalele tv la finele anului 2055, după alegeri, când Domnul Traian Băsescu, reales Președinte al României, va descâlci în fața telespectatorilor intriga-fluviu a caprodoperei... -Du-te repede, a trimis-o Haralampy pe
La mâna zeiței Fortuna... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11618_a_12943]
-
Cred că sînt valabile peste tot. Specificul românesc, asta era și în filmul ăla. Filmul ăla, de scurt metraj, care a fost la Dakino în 1995, era în limba franceză deja și era după o piesă de teatru într-un act a lui Eugene O'Neill care se cheamă Before breakfast, adică Eugene O'Neill american, filmul în limba franceză și povestea românească, să fim serioși. Așa că și celelalte filme pe care le-am făcut pînă acuma sînt...Doar ingredientele sînt
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
ne duci? Dă la o parte țeava aia, dacă strănuți? Mai apoi, ne găseam într-o încăpere cu tapiserii florale de tip oriental pe pereți, un individ cu capul înfășurat într-un prosop cu iz de iasomie ne ceru pașapoartele, actele de identitate. N-am avut încotro și a trebuit să mărturisesc că le uitasem la registratură, la hotel. Veste ce-l înfurie pe celălalt tip, căruia i se vedeau numai ochii licărind sinistru dintr-o basma. Ambii blestemau, cu mâinile
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
pe celălalt tip, căruia i se vedeau numai ochii licărind sinistru dintr-o basma. Ambii blestemau, cu mâinile la cer, și cu atâta violență, încât răsturnară o ceașcă - noroc că era de plastic. - Numaidecât te duci la hotel și aduci actele, toate, înțelegi? Da' numaidecât! - Dar e beznă afară, nu cunosc drumul înapoi, nu-mi vine în minte nici numele hotelului. Să vină cu mine și ghidul. - Nu se poate, s-a dus la nevastă. Salam, dă-i bicicleta! și mă
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
poeziei; pagini amorfe în care, oricît ai săpa, nu vei ajunge nicăieri; versificări ce acoperă, sub un bombasticism modernist ori un minimalism postmodernist, o deplină platitudine a gîndirii poetice producătoare. Generația '80 a adus în poezia noastră tocmai reflecția asupra actului creator, desfășurată ca un spectacol în sine, pe durata derulării poemului. Autorul refuză postura orfică și își arată cu delectare instrumentele, ingredientele, rețeta, contînd pe solidaritatea culturală a unui lector avizat. Dar poezia nu poate vorbi la nesfîrșit despre ea
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
din arhiva C.C. al P.C.R.? Albume de fotografii? Scrisori și scrisorele, triate la flacăra aragazului? Arătați-mi o sinteză culturală de prestigiu, o monografie durabilă, o ediție de opere fundamentală, un roman, o piesă de teatru, fie și într-un act, o plachetă de versuri, o simfonie sau o manea, o pictură (sau măcar rama ei), o statuetă de ghips, făcută cu mîinile dv., fie și după ieșirea la pensie. Doar ați Ťcondusť cultura și arta în țara românească. Nu amintiri
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
o complexă strategie epică, cu atât mai demnă de remarcat cu cât e făcută să funcționeze pe spații mici. Un profesor care "a făcut Turcia" pentru a strânge bani și a-și cumpăra o locuință și-a pierdut casa fiindcă actele achiziționării nu au fost în regulă. Protestul său, desfășurat în proximitatea Senatului, nu are nici un efect, până când nu anunță că a intrat în greva foamei. Sintagma, oferită de un bătrân și straniu boschetar, are impact - și profesorașul începe să fie
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
metodă și finețe analitică de Liana Pop, de Mariana Ciolac (talk show), Margareta Manu Magda (schimbări în normele de politețe), Ileana Vântu, Isabela Iețcu. Despre identități în dialog au vorbit Rodica Amel și Adina Gorăscu, despre funcții și riscuri ale actului de predicție în argumentare Anca Gâță (Galați), despre insulte și alte acte de limbaj agresive Iulia Mateiu și Rodica Zafiu. Luiza Palanciuc (Paris) a investigat dimensiunea filozofică a violenței limbajului, Anca Măgureanu a analizat nuanțele semantice ale termenului francez égards
Cooperare și conflict by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11654_a_12979]
-
Margareta Manu Magda (schimbări în normele de politețe), Ileana Vântu, Isabela Iețcu. Despre identități în dialog au vorbit Rodica Amel și Adina Gorăscu, despre funcții și riscuri ale actului de predicție în argumentare Anca Gâță (Galați), despre insulte și alte acte de limbaj agresive Iulia Mateiu și Rodica Zafiu. Luiza Palanciuc (Paris) a investigat dimensiunea filozofică a violenței limbajului, Anca Măgureanu a analizat nuanțele semantice ale termenului francez égards, căutîndu-i echivalente în română și observînd diferențe interculturale în manifestarea politeții. Irina
Cooperare și conflict by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11654_a_12979]
-
e firesc să suscite, dar o opinie negativă nu poate avea decât resorturi anticulturale. Nici un cost nu poate fi socotit prea mare pentru realizarea unui scop atât de nobil, atât de dificil de îndeplinit și atât de mult dorit. Un act cultural (cum e facsimilarea manuscriselor eminesciene) nu poate fi substituit printr-un altul (cum ar fi, conform unor dorințe de contrapartidă, sprijinirea tinerilor poeți în editarea unui volum propriu), oricât ar fi acesta din urmă de stringent necesar. Dacă nu
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
cărților de poezie ale celor două tinere poete debutante par să spună destul de multe despre versurile lor și să indice chiar o ușoară opoziție între cele două poetici. Poem extrauterine e direct, vorbește deopotrivă despre scrierea visceralului și despre visceralul act al scrierii, în timp ce Filme americane ne plasează într-un story cu mai multe episoade și cu diverse personaje, undeva între viață și ficțiune. Au și titlurile partea lor de adevăr. Miruna Vlada (a cărei carte a fost nominalizată la recentele
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
lansat și ultimul număr al revistei "Orient Express" (vol. 6, iarna 2004), în care este inclusă și o selecție din poezia Ioanei Ieronim. Cele două poete au vorbit atât despre propria creație, cât și despre dificultățile și provocările generate de actul traducerii și al transferului cultural, pe care le-au ilustrat prin scurte lecturi în ambele limbi. Discuția s-a prelungit cu întrebările și comentariile venite din sală, care au dovedit că pentru mulți din cei prezenți poezia românească este de
Poezia în traducere by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/11686_a_13011]
-
figură aparte. Am crezut întotdeauna că Adrian Marino își urma, în competență și în metodă, marele maestru. Precum Al. Piru... Mă înșelam! Ucenicul lui Călinescu își continua prea puțin maestrul. Adrian Marino se considera critic de idei, comparatist, teoretician al actului literar - nicidecum un istoric literar precum profesorul său. Printre emulii lui G. Călinescu, Adrian Marino își evidenția, nu o dată, o individualitate intelectuală sui generis. El era departe de a adera la ideile altora - fie ele și ale profesorului său, G.
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
sociabil", "politicos și distant", "selectiv și larg disponibil" (id., p. 81) - avînd, desigur, "bucuria dialogului", "sentimentul stenic și vital al comunicării și solidarizării intelectuale", dorind chiar "ieșirea din izolare" -- dar... prin corespondență! Scrisori "interesante, semnificative"... Tot astfel îi era și actul critic, judecata de valoare - care, după cum știm, nu o dată i-a creat dificultăți în lumea literară. Adrian Marino îți atribuia - pe bună dreptate - "bună credință", sinceritate și "fermitate de caracter" - acceptînd "de pręter le flanc aux rieurs" (id., p. 11
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
le flanc aux rieurs" (id., p. 11). Criticul știa să rămînă "el însuși în orice împrejurare": convins că vorbește "în numele unor evidențe obiective" și detestînd "sentimentalismul", Adrian Marino putea să devină foarte sever. El cerea "recunoașterea meritelor adevărate" ale unui act literar ("uneori, poate, neabilă, fără tact, dar totdeauna onestă și bine intenționată"). "A avea tăria de a urma întreaga noastră rațiune" - citatul din La Rochefoucault, îl "aproba, integral" (id., p. 15). Într-o asemenea armură ideologică și-a construit Adrian
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
protecția paternalistă a baronului Mayendorf, Hasdeu decide să se facă "temut prin bărbăție": "M-am hotărît să mă bat în duel cu însuși protectorul meu, - știu, faptă nedemnă, - însă ce să fac?... cum să mă impun? Dacă nu printr-un act de... vitejie și desperare." Specifice multor luptători în duel, gîndurile fataliste pun stăpînire pe adolescentul Hasdeu, care trece în revistă toate scenariile posibile: "Dacă-mi era sorocit de soartă a muri în duel, destinul nu-l puteam ocoli, prin urmare
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]