KorAP: Find »[drukola/base=acuma & drukola/pos=adverb]« with Poliqarp

<1 ...37 38 39 ...339 >

8,468 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673

să-l ierte!, să fie muci dă beat, că Zmeurică tot îl aducea acasă. Tropa-tropa, tropa-tropa, și ne trezeam cu el direct în fața casii. Aaa! Ce cal era ăla!" " Lasă, fă, calu' lu' tac-tu! Treaba e se fasem noi acuma?", zice cu un zâmbet insinuant bărbatul, plesnind-o ușor, cu vădită plăcere, peste fundul lat. "Bă, Vijulie, da' să dea dreacu' dă nu-ți șade mintea numa' la prostii, chiar și când e situații de-ăștia mai speciale." "Că sie

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
uită lung la ea. În ochi îi licărește o undă elocventă de zeflemea: "Zău, fă? Făsea minuni? Se fel de minuni?". Era bună dă sănătate, dă spor în casă, dă..., dă multe, ce știi tu, păcătos cum ești? Uite, și acuma pui pariu că numai prostii și măgării îți umblă prin creierii ăia ai tăi. Madam Ivenița mi-a povestit dă mai multe cazuri care a auzit ea dă la oameni." " Si câstigase vreunu' dân oamenii ăia la loto?", face icnind

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
meditație, apoi recunoaște: "Mda... Cred că aici cam ai dreptate." "Vezi?", își termină ea triumfătoare micul exercițiu de dialectică. Da, da' nu mai există Cupa Cupelor. S-a desființat de multișor", ține să-și manifeste o obiecție tipul. "Asta-i acuma! Am dat și eu un exemplu, mă, ce naiba. Oricum, ai înțeles cum stau treburile, nu?" "Am înțeles, și normal." " Atunci să-ți zic mai departe." "Zi, mă, fată! Zi, că-mi place." "Mă gândesc să mai băgăm și o rubrică

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
de mici rezumate la anumite cărți, că le face tot aia sau alții ca ea, pe veveve literatura scârț punct ro..." "Veveve literatura scârț punct ro?", se miră Bebe. Am zis la mișto, mă. Stau eu să îmi încarc capu' acuma cu toate fachingurile astea? Oricum, rezumatele d-acolo o să le citească mulți, să se dea mari când fac o conversație la un club, la un cocktail, la un Balu' de Cristal. Știi? Adică, dom'ne, eu nu numai că-s

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
kile cu o sută dă mii, cât face?" "Păi, zece face un milion și o sută... zece milioane. Da, băi, tată!", se uimește nea Vasile, impresionat. "'Ezi?", face triumfător Virgil. "Merit sticla aia cu vârf și îndesat." "Meriți, mă, meriți. Acuma totuși n-o să vinzi kilu' cu o sută. Îl dai și tu la ruși sau la o relație dân piață cu cel mult șaptej' dă mii masimul", simte nevoia să adauge o obiecție portarul. "Bun și iepurașu', nu?" "Bun, și

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
Haide, dom'ne, că nu-mi stă așa rău", se încurajă el. Dădu din cap a lehamite: "Nu-mi stă rău, pă dracu! Cin' mă vede, zice că mi-a tras-o la greu șapte gealați. Cum să umblu io, acuma, om serios, tată dă familie, p'in oraș, în halu' ăsta? Ce zice oamenii? Ia uite și la pârnăiașu' ăsta, a ieșit dă la bulău și a dormit în boscheți, da' l-a prins ursu'. Sanchi! L-a prins ursu

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
Mai vine și târtițosu' ăsta să mă zgândăre, să mă facă mental cu capu'. Și acu, poftim, na! Uite ce s-a-ntîmplat". Mai medită câteva clipe, după care zise șoptit, cu sprâncenele ridicate a teribilă nedumerire: "Vorba e ce fac io acuma? Ai? Ce fac, nene, ce fac?". Tocmai mă pregăteam să le ordon gândacilor "literați" să intre în acțiune, dându-i prima sugestie portarului, când acesta luă hotărârea justă pe care o așteptam de la el. Bodogănind, găsi soluția: "O să pun apă

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
pui apă și la "Vii" și la " Morți", că al'fel să lipește, dreacu', ptiu, Doamne-iartă-mă!, ceara dă tablă. Da' ea, cu gându' tot la bârfă cu cotoroanțele ei, a uitat ca o vacă care este. Și uite! Stai Tăsica acuma și chinuiești-te. Cân' i-am zis, a dat-o cotită, că a zdrulucit-o toată ziua coana preoteasă cu curățenia la casa parohială, că nici nu mai știe dă ea d-atâta muncă și că și-a uitat dă treaba

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
un pic și s-o vezi tu? Mai ales că omu-i cam nervos..." "Și? Dați-i un calmant sau puneți-i cămașa de forță, dacă-i așa nervos. Ia uite, dom'ne, o să tremur de frica unui rahat de pacient acuma!" Brunetul se apropie de medic și-i zice cu un calm rău-prevestitor: "Spune-i lu' dom' doctor ăsta să nu mai șadă atâta la parlamentări, că dacă nu vine rapid, și-a găsit beleaua cu mine. Îi chem pă băieții

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
mai zis, domnu' doctor, spuneți-mi Fani!" "Fani? Bănuiesc, cu igrec...", avu un amuzament secret bărbatul. Da, cu igrec", gânguri fătuca. "Bine. Atunci, duduia Fany, cu igrec, du-l iute pe domnul Mirică la radiologie." Femeia făcu o mutră năpăstuită: "Acuma? La ora asta?". "Da", răspunse medicul trăgând mult aer în piept. "Acum. Și cât mai rapid, te rog. Da?" Accentuă, silabisind: "E o urgență!". Fany îl luă de mânuță pe nea Vasile căruia nici să arunce o privire în decolteul

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
de tot. Ca profesionist, nimeni nu poate să-i sufle-n ciorbă. O fi el cinic, după unii mai sensibiloși, da' spune adevăru' adevărat, fără patetisme de doi lei." Râse zeflemitor: "Nu-mi băga mie texte! Să nu-mi zici acuma că tu te-ai apucat de facultatea asta ca să te dedici luptei cu boala întru binele oamenilor. Luptă, luptă, dedicație, dedicație, da' moca?!" "Eee, nu...", recunoscu tipa încurcată. "Și normal că nu moca! Da' oricum, mai finuț, frate! Nu ca

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
apăsat el pe un buton, pe ici, pe colo și i-a convins pe aleșii neamului că ar fi cazu' să se agite, să scoată legea cât mai iute. Au votat-o deja?". Încă nu, da' cică-i pe țeavă. Acuma, or fi ei niște mitocani ordinari și tâmpiți de nu se poate, dar instinct de conservare au până și porcii ăștia. Își dau ei seama că poți să fii îmbrăcat în aur, să ai șapte vile și conturi de milioane

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
că umblă toate liftele p-aci să ne fură țara și să ne strice neamu'? Avea, tată, cum să n-aivă, da' adevăru' îi deranjează pă toți stricații și trădătorii dă țară!" "Hai, bre, că ai dat-o pă politică acuma, ezact ca Petrică! Că și el, una-două, îl bagă pă Vadim la înaintare", făcu blând colegul. Am dat-o pă politică! Nu, tată, da' așa suntem noi proști!" "Corect!", aprobă candid Anton. Tot agitându-se, nea Vasile ajunse pe lângă tomberoanele

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
dă pă lângă Videle, amândoi dinamoviști, amândoi cu România Mare, amândoi băieți deștepți, dă caracter și dă viață, nu? Cân' colo, tu umblai să mă lași orfan dă ce mai ciugulesc și io, dân amărăciunea mea. Lasă Petrică că d-acuma sunt cu ochiu' pă tine ca pă butelie. Geană o să fiu, alcolistu' dracu'! Și am io grijă dă tine, țigan bozgor provenit care ești, tu cu mă-ta aia șantalie și cu tot neamu' tău dă 'andicapați!" Nici nu trecuseră

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
de secretară, și de studenți. Ce să-ți spun!" Poate că ar trebui să te doară. Scroafa aia guiță tare și peste tot pe unde apucă. Eu zic că ar fi cazul să te gândești cu seriozitate la chestia asta." "Acuma ai venit pe capu' meu să mă dăscălești?", mârâi baba. Profesorul oftă: "Înțelege că sunt singurul care îți ține partea în situația asta. Lămurește-mă odată și pe mine! Ce s-a întâmplat?". "Păi, nu ți-am spus?" " Ce mi-

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
Pe perete apărură băieții mei cu un nou mesaj: "EȘTI DILIE. DE CE NU IEȘI LA PENSIE?". Babei i se aprinseră ochii în cap. Se încordă toată și prinse să se ridice încet din fotoliu. Șopti repede: "Cornele, ia fi atent acuma!". Până să-și înalțe profesorul ochii și să se întoarcă spre perete, soldații mei se și ascunseră. Zidul gol o sfida iarăși pe scorpia de Fito. În virtutea acestei stări de spirit, țipă ca apucată: "Uite, scârbele, au fugit din nou

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
mai văita atâta că și tu ți-ai luat o grămadă." "Mi-am luat, băi, față. Mi-am luat că-mi permit. Mi-am luat că-s bazat. Pă banu' meu, făcut dă mine, da?" "Da. Și? Ce-oi vrea acuma? Mai ales că-ți spun adevăru' adevărat și tot nu mă crezi. Ce să mai fac? Ce mai vrei, mă, de la mine, ce mai vrei?" "Vreau să-ți arăt clar cât dă bestie și dă nenorocită ești. Asta vreau. Puteai

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
cu totul și cu totul altă parte. "Hai lasă-mă, tu!? Am zis-o la mișto, dacă vrei să știi. Chiar așa dă proastă mă crezi, dă să n-am habar dă un creator italian celebru ca Paco? Văd că acuma, na, ai ajuns să te pricepi și la modă de când te tot lipești de vaca aia șmecherită și cu bășini în cap." "Auzi?...", mârâi amenințător Ciucurel, încercând să se concentreze. "Mai lasă-mă, dreacu', să mă gândesc la problema mea

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
moartă, fug dezvoltatorii pă capete. Cin' să bage lova, când toți șade cu capu' între urechi și-așteaptă la cutie, cu curu' pă bani. Cine are parnosu' nu să mișcă încă, cine nu-l are, nu să riscă să împrumute acuma dân bănci, la ce dobânzi își iau ăia. Să vând un teren care peste doi ani e un sfert dă milion pă cinzej' dă mii, doar fi'ncă-mi arde buza?" Ce dreacu', mă, am io față dă guțan!?" "Bine, da

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
Nu ca altele, niște izmenite care te tapează dă bani și te aburesc din cuvinte. Și ține cont, asta și după ce mă jicnești în toate felurile. Da, da, alta nu știu ce făcea în locu' meu...". " Hai mă, nu-mi scoate ochii acuma. Ce vrei? Eram fiert dă nervi. Fiert eram, ai văzut și tu. Și normal să ți să pună pata și să greșești", încercă el o justificare. Se scărpină în creștetul capului cu un de om care reflectează: Totuși mă, tot

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
eu că cine știe dân ce piele o fi. Aiurea! Mușama, bă, Relule. Mușama ca aia dă o vinde precupeții în piață, mă. Decât că cu alte modele pă ea și cu niște cristale d-astea, dă e la modă acuma." "Svarovschi, cum e feșiăntrendu' acu'!", punctase Relu, arătând că știe și el foarte bine despre ce e vorba. "Svarovschi, Scaraoțchi, mă-sa-n cur dă cristale, că, or'șcât, nu-s diamante să ceri pă ele prețu' ăla!" "Ei, știți

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
dom'ne, bâtă dă prost! Imediat pune botu' la vrăjeală. C-așa-i românu', bou și putoare. Pă cinstite! N-ai să vezi popor mai dobitoc, mai leneș, mai jegos, mai cu păr pă limbă și mai nerecunoscător dăcât românii! Acuma, pă bune, dincolo dă micile afaceri, cine să zbate, moșule, pentru tot neamu' nostru? Ă? Cine? Noi, domnule, noi clasa politică pă care o înjură toată lumea. Cârâie toți, ca tâmpiții, că uite ce și-a făcut ăla, uite ce conturi

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
ce a curs peste țara asta ca acu', n-a mai căzut niciodată. Așa... Și cine să chinuie să tragă tot banu' ăsta încoa'? Tot noi, clasa politică pă care scuipați zi dă zi. Vă bagăm și vouă apă, că acuma, poftim, toți țărănoii să ridică cu pretenții, vă asfaltăm, vă băgăm gaze și curent până-n creierii munților. Da' omu' simplu tot cu gălăgie-n gură e. Că a sfertisit ăla dân fonduri, că furat ăla nu știu ce. Prostii. În loc să fie mulțumit

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
ușor capul pe spate. Revenind în poziția inițială, îi zâmbi subtil: "Zăăău tu? Îmm, ești și cavaler, care va să zică. Mersi de compliment!". "Asta să dă la mine sau ce? Hm! De tras, se trage, asta-i clar. Da' parcă-l are acuma pă unu' dă la o televiziune, un analist tânăr. O fi și ăla plecat dân țară? He, He, poate o fi și ăla la Strasbourg, tocmai cu dom' Sandu, iar dameza o fi fredonând: mi-e frică, mi-e frică

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
la înaintare, să te scoți. M-ai prăduit ca să-ți scapi pielea răpănoasă. Aia e, ce-o mai dai la întors acu'?" " Nu m-a prins nimeni cu nimic și io n-am prăduit niciodată-n viața mea pă cineva. Acuma înțeleg că sunteți supărat la maxim' și că toate bănuielile au căzut pă mine, da' ia gândiți-vă nițel. A avut vreo supărare doamna? I s-a înscenat vreun flagrant, ceva?" Nu. Atâta mai trebuia, că te haleam cu fulgi

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]