1,099 matches
-
Le făcea din mâini și-i spunea lui Bumbu..." (Spiridon Vangheli, Hora albă) Formulați enunțuri în care complementul indirect să fie exprimat prin: (a) pronume de politețe în cazul dativ; (b) verb la modul supin; (c) numeral colectiv în cazul acuzativ; d) substantiv în cazul genitiv; (e) adjectiv; (f) pronume negativ în cazul acuzativ; ( h) pronume interogativ în cazul dativ; (i) substantiv propriu, genul feminin, cazul dativ. Indicați termenii regenți ai propozițiilor subordonate completive indirecte din textele de mai jos: (a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Formulați enunțuri în care complementul indirect să fie exprimat prin: (a) pronume de politețe în cazul dativ; (b) verb la modul supin; (c) numeral colectiv în cazul acuzativ; d) substantiv în cazul genitiv; (e) adjectiv; (f) pronume negativ în cazul acuzativ; ( h) pronume interogativ în cazul dativ; (i) substantiv propriu, genul feminin, cazul dativ. Indicați termenii regenți ai propozițiilor subordonate completive indirecte din textele de mai jos: (a) "Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un adjectiv provenit din verb la participiu; (d) o interjecție predicativă; (e) o interjecție onomatopeică, având valoare predicativă; (f) un adverb. Formulați enunțuri în care complementul circumstanțial de timp să fie exprimat prin substantive și substitute ale acestora în cazul acuzativ, respectiv genitiv. Alcătuiți enunțuri în care un verb la modul infinitiv, respectiv gerunziu să îndeplinească funcția de complement circumstanțial de timp. Ilustrați, în enunțuri, dependența unui complement circumstanțial de mod de: (a) un adjectiv; (b) un adverb; (c) o interjecție
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
circumstanțial de mod de: (a) un adjectiv; (b) un adverb; (c) o interjecție. Formulați enunțuri în care complementul circumstanțial de mod să fie exprimat prin: (a) substantiv în cazul dativ, precedat de prepoziție; (b) pronume personal de politețe în cazul acuzativ, precedat de prepoziție; (c) verb la modul infinitiv, precedat de prepoziție; (d) numeral colectiv în cazul genitiv, precedat de prepoziție/ locuțiune prepozițională; (e) verb la modul gerunziu; (f) locuțiune adverbială; (g) adverb nehotărât. Ilustrați, în enunțuri, dependența complementului circumstanțial de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un verb; (b) un adverb; (c) o interjecție; d) un adjectiv. Formulați enunțuri în care complementul circumstanțial de cauză să fie exprimat prin: (a) pronume personal în cazul genitiv; (b) numeral ordinal în cazul dativ; (c) numeral cardinal în cazul acuzativ; (d) adjectiv; (e) verb la modul gerunziu; (f) substantiv în cazul acuzativ. Alcătuiți două enunțuri în care locuțiunea adverbială de aceea să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de cauză, respectiv de complement circumstanțial de scop. Formulați enunțuri în care
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
enunțuri în care complementul circumstanțial de cauză să fie exprimat prin: (a) pronume personal în cazul genitiv; (b) numeral ordinal în cazul dativ; (c) numeral cardinal în cazul acuzativ; (d) adjectiv; (e) verb la modul gerunziu; (f) substantiv în cazul acuzativ. Alcătuiți două enunțuri în care locuțiunea adverbială de aceea să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de cauză, respectiv de complement circumstanțial de scop. Formulați enunțuri în care complementul circumstanțial de scop să fie exprimat prin: (a) verb la modul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de complement circumstanțial de cauză, respectiv de complement circumstanțial de scop. Formulați enunțuri în care complementul circumstanțial de scop să fie exprimat prin: (a) verb la modul infinitiv; (b) numeral ordinal în cazul genitiv; (c) pronume personal propriu-zis în cazul acuzativ; (d) substantiv în cazul acuzativ. Construiți două enunțuri în care complementul circumstanțial concesiv să fie exprimat prin adjectiv, respectiv prin verb la modul gerunziu. Propoziția subordonată circumstanțială de mod Realizați contragerea propozițiilor subordonate circumstanțiale de mod din textele de mai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
respectiv de complement circumstanțial de scop. Formulați enunțuri în care complementul circumstanțial de scop să fie exprimat prin: (a) verb la modul infinitiv; (b) numeral ordinal în cazul genitiv; (c) pronume personal propriu-zis în cazul acuzativ; (d) substantiv în cazul acuzativ. Construiți două enunțuri în care complementul circumstanțial concesiv să fie exprimat prin adjectiv, respectiv prin verb la modul gerunziu. Propoziția subordonată circumstanțială de mod Realizați contragerea propozițiilor subordonate circumstanțiale de mod din textele de mai jos: (a) "El o duse
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
valoare predicativă țuști; c) adjectivul provenit din verb la participiu găsit; (d) adverbul atunci. Formulați enunțuri în care propoziția subordonată circumstanțială temporală să fie introdusă prin: (a) pronumele relativ cine în cazul genitiv; b) adjectivul pronominal relativ care în cazul acuzativ; ( c) adverbul relativ cum; d) adverbul nehotărât oricând. Propoziția subordonată circumstanțială de loc Precizați termenii regenți ai propoziției subordonate circumstanțiale de loc, prin raportare la exemplele identificate în textele de mai jos: (a) "Ajungând junincă, vițeaua lui Păcală se făcu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
circumstanțiale de loc de un regent de tip verbal (verb, adverb, adjectiv, interjecție). Formulați enunțuri în care propoziția subordonată circumstanțială de loc să fie introdusă prin: (a) pronumele relativ cine în cazul genitiv; b) adjectivul pronominal relativ care în cazul acuzativ; ( c) adverbul relativ unde precedat de prepoziție; (d) adverbul nehotărât oriunde. Propoziția subordonată circumstanțială de scop (finală) Realizați contragerea propozițiilor subordonate circumstanțiale finale din textele de mai jos în complementele circumstanțiale de scop corespunzătoare: (a) "Eu, fiind ascuns în cămară
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
îi zise [...] [Scufița Roșie]" (Frații Grimm, Scufița Roșie) Construiți fraze în care propoziția subordonată circumstanțială cauzală să fie introdusă prin: (a) locuțiune conjuncțională; (b) adverb relativ; (c) pronume relativ în cazul genitiv; (d) conjuncție subordonatoare; (e) pronume relativ în cazul acuzativ. Ilustrați, în enunțuri, dependența propoziției subordonate circumstanțiale cauzale de un regent de tip verbal (verb, adverb, adjectiv, interjecție). Propoziția subordonată circumstanțială concesivă Indicați elementele de relație reperabile, în textele de mai jos, între propozițiile subordonate concesive și regentele lor: (a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
superioritate; (c) subiectul să fie inclus (persoana întâi plural); (d) predicatul să fie exprimat printr-un adverb predicativ; (e) atributul să fie exprimat printr-un adjectiv pronominal nehotărât; (f) numele predicativ să fie exprimat printr-un numeral colectiv în cazul acuzativ; (g) să existe un atribut interjecțional; (h) verbul a părea să aibă valoare copulativă. 4. Transcrieți subiectele, predicatele și atributele din text și precizați părțile de vorbire valorificate: Pe drum horea și doinea, iar buzduganul și-l arunca să spintece
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Dar grabnic se aude un freamăt de aripă,/ Și dalba-mpărăteasă, din brațe-i dispărând,/ Se schimbă-n rândunică și fuge-n cer zburând!" (Vasile Alecsandri, Legenda rândunicăi) 3. (2 p.) Alcătuiți enunțuri în care: (a) pronumele nehotărât orice (în acuzativ) să îndeplinească funcția sintactică de complement indirect; (b) complementul circumstanțial de mod să fie exprimat prin numeral; c) verbul a rămâne să aibă valoare copulativă; (d) o locuțiune verbală să aibă funcția sintactică de predicat; (e) un pronume personal (în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
2005, p. 182 (ca "proforme"); Dimitriu, 1999, p. 224; Iordan & Robu, 1978, p. 409 etc. 100 Cf. Gramatica I, 2005, pp. 191-194; Dimitriu, 1999, pp. 235-303; Iordan & Robu, 1978, pp. 410-429 etc. 101 Pronumele reflexiv are forme numai pentru cazurile acuzativ și dativ. 102 Vezi Dimitriu, 1999, p. 290. 103 Cf. Gramatica I, 2005, pp. 211, 250, 265-266, 271, 278, 285-286 etc.; Dimitriu, 1999, pp. 242-303 etc. 104 După modelul din Dimitriu, 1999, p. 307. În Gramatica I, 2005, p. 289
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
domestică crescută pe lângă casă, orătanie" < pasăre [de curte] "idem". 1.3.3. În majoritatea exemplelor de condensare la determinant a unor sintagme sau compuse de tipul substantiv + (prepoziție +) substantiv, noul cuvânt conservă categoriile gramaticale ale elementului reținut, mai puțin cazul acuzativ, dictat de prepoziție, în care se afla în sintagmă, dar care nu pune probleme, de vreme ce forma coincide cu aceea de nominativ; ceea ce se modifică, de asemenea, obligatoriu este funcția sintactică, determinanții condensați renunțând, inerent, la funcția atributivă din formația sintactică
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Eroilor, Moșilor < [Calea] Moșilor, Victoriei < [Calea] Victoriei etc. Trebuie precizat însă că genitivul acestor cuvinte condensate se manifestă numai formal, nu și în substanță: ele nu mai îndeplinesc aceleași funcții sintactice, specifice genitivului (de regulă atribute), ci funcții care aparțin acuzativului sau nominativului, preluate de la regentul lor din sintagmă. Menținerea unor caracteristici morfologice ale termenului reținut, și nu ale etimonului sintagmatic (mai exact ale capului acestuia), determină, de fapt, o reducere a dependenței noului cuvânt față de termenul complex din care provine
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în raport cu V(erbul) și O(biectul)81 și parametrul mărcii actanțiale 82. Tot cvasiuniversale sînt și categoriile de Agent și Pacient, doar modul lor de codare sintactica devenind relevant din punct de vedere tipologic, codare în funcție de care se disting limbile acuzative de cele ergative. Fiecare parametru determina apariția în lanț a altor trăsături structurale și asocierea cu acestea (de pildă, tipul ergativ se asociază cu antipasivul, în timp ce tipul acuzativ se asociază cu pasivul și cu procedeul tematizării). În lucrarea să intitulată
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
relevant din punct de vedere tipologic, codare în funcție de care se disting limbile acuzative de cele ergative. Fiecare parametru determina apariția în lanț a altor trăsături structurale și asocierea cu acestea (de pildă, tipul ergativ se asociază cu antipasivul, în timp ce tipul acuzativ se asociază cu pasivul și cu procedeul tematizării). În lucrarea să intitulată Limbajul. O introducere 83, Louis Hjelmslev afirmă, după cum am arătat deja, ca cea mai mare și mai importantă sarcina a lingvisticii este acea de a oferi o tipologie
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Emma Tămâianu-Morita130 face un istoric și o clasificare 131 a tipologiilor de procedee lingvistice, pentru a le compară apoi cu tipologia coșeriană. Tipologiile clasice, anterioare și contemporane cu tipologia integralista, sînt tipologiile morfosintactice parțiale (precum: limbi SOV/SVO, limbi ergative / acuzative, limbi cu sau fără articol etc.) și tipologiile morfosintactice globale (precum: limbi flexionale, aglutinante, izolante, incorporante), evaluate critic de Eugeniu Coșeriu în mai multe studii. Emma Tămâianu sintetizează aceste observații critice 132 sub forma a două liste de obiecții și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și de masculin. În română, diversele morfeme adăugate radicalului cas- formează paradigmă cuvîntului: casă, casa, casei, case, caselor etc. De pildă, morfemul -a din cas-a exprimă atît categoria genului (feminin), a numărului (singular), dar și a cazului (nominativ și acuzativ) și a determinării (articol hotărît). Gradul de flectivitate este diferit de la o limbă la alta, chiar dacă acestea fac parte din aceeași familie sau chiar din aceeași ramură: latină este flexionara în mai mare grad decît româna, română decît franceză; tipul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
o limbă cu structura actanțială de tip nominativ-acuzativ), subiectul verbelor intranzitive și cel al verbelor tranzitive este marcat similar, opunîndu-se în ansamblu obiectului unui verb tranzitiv. Subiectul verbelor tranzitive și intranzitive stă în nominativ, în timp ce obiectul verbelor tranzitive stă în acuzativ. Tipul acuzativ este cel mai răspîndit (toate limbile indo-europene, cu excepția cîtorva limbi indo-iraniene, limbile fino-ugrice, limbile afro-asiatice, limbile negro-africane etc. 2. ergativă Într-o limbă ergativă (o limbă cu structura actanțială de tip absolutiv-ergativ), subiectul verbelor intranzitive și obiectul verbelor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu structura actanțială de tip nominativ-acuzativ), subiectul verbelor intranzitive și cel al verbelor tranzitive este marcat similar, opunîndu-se în ansamblu obiectului unui verb tranzitiv. Subiectul verbelor tranzitive și intranzitive stă în nominativ, în timp ce obiectul verbelor tranzitive stă în acuzativ. Tipul acuzativ este cel mai răspîndit (toate limbile indo-europene, cu excepția cîtorva limbi indo-iraniene, limbile fino-ugrice, limbile afro-asiatice, limbile negro-africane etc. 2. ergativă Într-o limbă ergativă (o limbă cu structura actanțială de tip absolutiv-ergativ), subiectul verbelor intranzitive și obiectul verbelor tranzitive este
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în continuare mai detaliat structura ergativă. Ergativitatea (din gr. érgon, "produs, lucru") are un rol mai mult sau mai puțin important în aproximativ un sfert dintre limbile lumii. O limbă ergativă aparține unui "tip structural de limbi distinct de limbile acuzative printr-un mod specific de codare a argumentelor agent și pacient și a funcțiilor sintactice de subiect și de obiect direct: în limbile ergative, poziția subiectului este ocupată, de preferință, de pacient, codat că absolutiv, iar ergativul este ales pentru
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
codare a argumentelor agent și pacient și a funcțiilor sintactice de subiect și de obiect direct: în limbile ergative, poziția subiectului este ocupată, de preferință, de pacient, codat că absolutiv, iar ergativul este ales pentru exprimarea agentului, în timp ce în limbile acuzative, poziția subiectului este ocupată de agent, codat că nominativ, iar pacientul apare în poziția obiectului direct și este exprimat prin acuzativ"177. Gabriela Pana Dindelegan consideră (DSL: 201) că ergativul este un "caz diferit de absolutiv, dar corelativ cu acesta
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
este ocupată, de preferință, de pacient, codat că absolutiv, iar ergativul este ales pentru exprimarea agentului, în timp ce în limbile acuzative, poziția subiectului este ocupată de agent, codat că nominativ, iar pacientul apare în poziția obiectului direct și este exprimat prin acuzativ"177. Gabriela Pana Dindelegan consideră (DSL: 201) că ergativul este un "caz diferit de absolutiv, dar corelativ cu acesta, selectat pentru exprimarea agentului verbelor tranzitive, în timp ce absolutivul este selectat pentru subiectul verbelor intranzitive și pentru pacientul verbelor tranzitive; în general
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]