1,002 matches
-
în clasa apelor sulfuroase. Acest gaz poate să apară în profunzime, într-un mediu lipsit de oxigen prin reducerea unor sulfați (gips - CaSO4, kieserit - MgSO4 etcă, în prezența unor substanțe organice (hidrocarburi, cărbune etcă, iar de aici ajungând la orizontul acvifer mineralizat pe diferite căi de acces (fisuri, fracturi majore-falii, capete de strat etc.). Sursele minerale hidrominerale existente în perimetrul localității Breza, după cum s-a arătat anterior sunt reprezentate prin: - IZVOARELE SULFUROASE, SULFATE, CLORO-SODICE HIPOTOME (izvoarele din Dealul Cacova și izvoarele
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Prahovei. Împinsă spre versantul drept, între Nistorești și Podu Vadului, viitura a preluat depozitele coloviale stocate ca baza frunții terasei pe care se află localitatea Breaza, subminând-o puternic. În aceste condiții, excesul de apă acumulat din precipitații în orizontul acvifer din treimea inferioară a talazului a fost deschis, reactivând vechi alunecări de talaz, dar mai ales a provocat surpări și alunecări noi. Aceste procese au continuat în intervalul august-decembrie 1997, iar ploi torențiale care au ținut trei zile la sfârșitul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
modificarea suprafeței topografice. - Alimentarea cu apă Izvoarele asigură în tot timpul anului un surplus "de forță" apelor Prahovei. După calculele efectuate, Prahova se alimentează subteran în proporție de 42, 5% de unde rezultă atât marea capacitate a rocilor de a reține acvifere, cât și forța cu care Prahova s-a adâncit pentru a atinge pânzele de apă și a le aduce la zi. Direct de la suprafață, Prahova se alimentează din zăpezi și ploi în proporție de 57, 5%. Ponderea cea mai mare
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
deosebite ridicate de deficitul de apă din zona Predeal - Sinaia - Câmpina, deficit care afectează activitățile turistice și industriale. Pentru dezvoltarea alimentării cu apă a orașului Breaza se pot lua în considerație amplificarea și optimizarea sistemului de îmbogățire artificială a stratului acvifer, apa de îmbogățire urmând să fie filtrată. Debitul suplimentar este estimat la 45 l/s. 3. 4. 3. Potențialul balnear. Calitatea și starea actuală a resurselor balneare bazelor de tratament Localitatea Breaza poate valorifica în mod corespunzător potențialul factorilor naturali
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
reliefului de cuestă care, în general, are o expoziție opusă căderii mai îndelungate a razelor solare. Pe lângă marea înclinare sub care cad razele solare pe suprafața cuestelor, scăderea temperaturii aerului este accentuată și de abundența apei provenite din izvoarele pânzelor acvifere scoase la zi prin necontenita alunecare a stratelor pe pantele versanților și de evaporarea intensă a acestei ape, provocată de mărirea suprafeței terenului, ca urmare a prezenței microreliefului (cornișe, monticuli, rigole, râpi). În lunca Lohanului, regimul climatic se prezintă diferit
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de apă din bazinul Lohan. La aceasta este necesar să adăugăm că adâncirea văii principale, Lohan, care a tăiat formațiunile geologice pe o grosime de 150 - 200 m, a produs degradarea pânzelor de apă existente în aceste formațiuni. Prezența pânzelor acvifere este semnalată în mod natural de existența izvoarelor sau a vegetației higrofile (iubitoare de umezeală). Porniturile de teren și alunecările de strate sunt, la fel, o dovadă a existenței pânzelor acvifere. Pentru a caracteriza, pe scurt, hidrogeografia regiunii, vom utiliza
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
pânzelor de apă existente în aceste formațiuni. Prezența pânzelor acvifere este semnalată în mod natural de existența izvoarelor sau a vegetației higrofile (iubitoare de umezeală). Porniturile de teren și alunecările de strate sunt, la fel, o dovadă a existenței pânzelor acvifere. Pentru a caracteriza, pe scurt, hidrogeografia regiunii, vom utiliza clasificarea făcută de Constantin Martiniuc pentru pânzele de apă. În acest caz, se remarcă: • pânzele de apă din șesurile aluvio-coluviale. Aici, adâncimea apelor freatice (cuprinsă, în general, în șesul văii principale
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
ravenele care au fragmentat adânc baza cornișei despădurite, alcătuită din complexul superior nisipo - grezos. În cuprinsul complexului inferior argilo - marnos se mai găsesc pânze care au un caracter local, în funcție de întinderea mai mare sau mai mică a lentilelor de roci acvifere. În general, aceste ape sunt dulci, afară de porțiunea din valea inferioară a Lohanului, unde sunt sălcii sau chiar sărate, datorită prezenței intercalațiilor de marne gipso - clorurate. Prezența etajată a acestor pânze de apă pe coaste deschise de eroziune constituie un
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
favorizată de caracteristicile litologice, de altitudine, de condițiile climatice. Repartiția lor poate fi urmărită în tot bazinul Lohanului, dar frecvența cea mai mare se realizează în zona de cuestă, datorită existenței în această parte a bazinului a unor bogate pânze acvifere. b). Talvegurile elementare sau segmentele de ordin unu orientează, în general, scurgerea de versant. Frecvența talvegurilor elementare se obține din raportul dintre numărul total de segmente de ordinul unu și suprafața bazinului: f=N1/S. Pentru pârâul Lohan, f = 280
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
la sud și sud-est de satul Târzii, datorită acestui fenomen, suprafețe apreciabile de teren au devenit complet neproductive. Pe platoul înalt al platformei Poiana Mare - Lohan, la obârșiile Lohanului, există suprafețe, de teren inutilizabile, care sunt rezultatul existenței unei pânze acvifere cu debit foarte bogat și al defrișării masive a pădurii, care au intensificat procesele morfo sculpturale actuale. Suprafețele de teren neproductiv din restul cuestei Lohanului sunt marcate de o modelare a versanților ceva mai lentă, șiroirile, alunecările de strate ori
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
zilele de 25 și 26 iunie 2008 și a fost de 1.561m3/s, iar debitul cel mai coborât a atins valoarea de 2,01m 3/s la 30 august 1961 (I. Șandru și colab., 1972). Cele mai importante strate acvifere apar în formațiunile sarmațiene de la baza teraselor înalte din satul Lespezi. Aceste ape au debite variabile, în funcție de regimul precipitațiilor, având calități fizico-chimice bune. Pe terase, în puțuri, pânza freatică se întâlnește la 15-20 metri adâncime. În zonele de luncă, pânza
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
S), Rediu, Podgoria Copou, Cârlig și Ciric (din nord) și lacuri. Apele curgătoare au o alimentare pluvionivală, precipitațiile contribuind cu peste 50% la scurgerea medie anuală, iar zăpezile cu 35%. Se adaugă alimentarea subterană (circa 15%) care provine din stratele acvifere din terase, deluvii și șesuri. Volumul de apă transportat de Bahlui și afluenți este mai mare primăvara datorită precipitațiilor și topirii zăpezilor. Vara, volumul de apă reprezintă circa 27% din media anuală, iarna 17% (datorită și aportului subteran), iar toamna
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
lit. b), cu avizul Ministerului Culturii și Cultelor și al autorității administrației publice județene sau locale, după caz; ... k) lucrări de foraje și sondaje geotehnice pentru construcții de importanță normală sau redusă, situate în afara zonelor de protecție instituite pentru zăcăminte acvifere; ... l) lucrări de construcții funerare subterane și supraterane, cu avizul administrației cimitirului. ... m) lucrări de compartimentare provizorie nestructurală. ... ------------- Litera m) a alin. (1) al art. 11 a fost introdusă de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 261 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250464_a_251793]
-
și de digestie intravacuolară. Principalele consecințe care rezultă pentru viața celulei și a plantei: menținerea homeostaziei, acțiune asupra creșterii și morfogenezei, rol digestiv și de depozitare, sistem de detoxifiere și de apărare. Așadar, vacuola nu este doar o simplă enclavă acviferă, care ar reacționa mai mult sau mai puțin pasiv prin legile fizice ale osmozei; ea este un regulator esențial, care menține citoplasma În stare stabilă. Totodată, vacuola determină creșterea celulei și morfogeneza peretelui. Pentru a-și mări suprafața, peretele trebuie
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
foarte mici Între celule); - presiune osmotică mare a sucului vacuolar. Xerofitele se clasifică În malacofite și sclerofite. Malacofitele (plante grase, crase) au rădăcini superficiale, frunze cărnoase, uneori cilindrice sau transformate În spini (la Cactaceae), mezofil omogen, de tip lacunos, parenchim acvifer cu celule foarte mari, bogate În mucilagii (capabile să rețină apa), cuticulă groasă, dublată de ceară, stomate afundate În mezofil sau În scoarță, conținut În apă foarte mare (la un Echinocactus greu de 50 kg, apa reprezintă 45 kg; la
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
depozit subteran Ciclu de injecție - perioada calendaristică prevăzută pentru injecția gazelor naturale într-un depozit subteran Ciclu de extracție - perioada calendaristică prevăzută pentru extracția gazelor naturale dintr-un depozit subteran Depozit subteran de înmagazinare - zăcământ/parte din zăcământ etanș - depletat, acvifer, salifer, în care se pot stoca temporar gaze naturale sub presiune, la volume programate, în ciclul de injecție, și, respectiv, din care se pot extrage aceste cantități de gaze naturale, în ciclul de extracție Înmagazinare subterană a gazelor naturale - ansamblul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157129_a_158458]
-
închidere a instalației. Acest plan trebuie elaborat la nivel de amplasament și actualizat dacă circumstanțele se modifică. Orice revizuiri trebuie trimise Autorității responsabilă de emiterea autorizației integrate de mediu. Identificați toate cursurile de apă, canalele către cursurile │ │ │de apă sau acvifere. Dacă toate aceste informații sunt prezentate în Planul de Amplasament anexat Raportului de Amplasament, │ │ │faceți o referire la acestă. │ │ └───────────────────────────────────────���───────────────────────┴──────────┘ 10.3. Structuri subterane Pentru fiecare structura subterană identificată în planul de mai sus se prezintă pe scurt detalii privind modul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172417_a_173746]
-
salinității, datorită prezenței apei de mare; ... c) evacuare indirectă în apele subterane - introducerea în apele subterane a substanțelor din listele 1 și II după filtrare prin sol sau subsol; ... d) realimentare artificială a apelor subterane: introducerea voluntară de apă în acviferele respective, pentru mărirea afluxului de apă sau pentru ridicarea nivelului apelor subterane, reprezentând aportul de apă în acvifere, suplimentar alimentării lor naturale; ... e) substanțe periculoase - substanțe sau grupuri de substanțe care sunt toxice, persistente și care tind să se bioacumuleze
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201399_a_202728]
-
din listele 1 și II după filtrare prin sol sau subsol; ... d) realimentare artificială a apelor subterane: introducerea voluntară de apă în acviferele respective, pentru mărirea afluxului de apă sau pentru ridicarea nivelului apelor subterane, reprezentând aportul de apă în acvifere, suplimentar alimentării lor naturale; ... e) substanțe periculoase - substanțe sau grupuri de substanțe care sunt toxice, persistente și care tind să se bioacumuleze și alte substanțe sau grupuri de substanțe care conduc la un nivel echivalent ridicat de preocupare; ... f) substanțe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201399_a_202728]
-
închidere a instalației. Acest plan trebuie elaborat la nivel de amplasament și actualizat dacă circumstanțele se modifică. Orice revizuiri trebuie trimise Autorității responsabilă de emiterea autorizației integrate de mediu. Identificați toate cursurile de apă, canalele către cursurile │ │ │de apă sau acvifere. Dacă toate aceste informații sunt prezentate în Planul de Amplasament anexat Raportului de Amplasament, │ │ │faceți o referire la acestă. │ │ └─────────────────���─────────────────────────────────────────────┴──────────┘ 10.3. Structuri subterane Pentru fiecare structura subterană identificată în planul de mai sus se prezintă pe scurt detalii privind modul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153635_a_154964]
-
și de recreere. Rețeaua de râuri, lacuri și zone umede este parte integrantă a peisajului contribuind în mod semnificativ la biodiversitate. Terenul agricol este intersectat de rețeaua hidrografică de suprafață, care drenează în acesta și care împreună cu apele de adâncime (acvifere) pot fi vulnerabile la poluare, în special din surse agricole. a) Surse de poluare ... Poluarea din activități agricole poate fi provocată de surse punctuale (poluare punctiformă) sau surse difuze (poluare difuză). Poluarea punctiformă a unui corp de apă (de suprafață
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
tratare a apelor provocate de necesitatea îndepărtării algelor, mirosurilor și toxinelor. Efectul principal al poluării cu nitrați a apelor subterane este reprezentat de diminuarea potabilității apei. În România procentul populației care utilizează ca sursă de apă potabilă apa provenită din acviferul freatic liber (apa din fântâni) este semnificativ.* ) Consumul de apă poluată cu nitrați determină cel mai frecvent apariția intoxicației acute la sugar (methemoglobinemia sau boala albastră a noului născut), simptomul principal fiind cianoza; În cazul persoanelor adulte, consumul de apă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
între capacitatea de câmp și saturație. În cazul în care se aplică cantități de îngrășăminte mai mari decât necesarul plantei, există riscul ca parte din acestea (în mod deosebit nitrații) să fie antrenate sub adâncimea frontului radicular și îndreptate către acviferul freatic. Climatul caracterizat prin succesiuni de ani secetoși urmați de ani ploioși conduce, în anii secetoși, la acumularea de nitrați în zona nesaturată dintre stratul radicular și acviferul freatic, nitrați care sunt transferați apoi în freaticul liber în anii ploioși
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
deosebit nitrații) să fie antrenate sub adâncimea frontului radicular și îndreptate către acviferul freatic. Climatul caracterizat prin succesiuni de ani secetoși urmați de ani ploioși conduce, în anii secetoși, la acumularea de nitrați în zona nesaturată dintre stratul radicular și acviferul freatic, nitrați care sunt transferați apoi în freaticul liber în anii ploioși (efect de piston). În acest mod pierderile anuale de nitrați, chiar dacă sunt mici în anii secetoși, pot conduce, prin acumulare, la poluări mari ale acviferului freatic în anii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
stratul radicular și acviferul freatic, nitrați care sunt transferați apoi în freaticul liber în anii ploioși (efect de piston). În acest mod pierderile anuale de nitrați, chiar dacă sunt mici în anii secetoși, pot conduce, prin acumulare, la poluări mari ale acviferului freatic în anii cu precipitații excedentare. b) Îngrășăminte minerale ... Îngrășămintele minerale/anorganice se remarcă prin concentrația mare a macronutrienților (substanței active) și multiplele posibilități de combinare. Se pot produce sub diferite forme (solide, lichide clare sau suspensii), sunt manipulate, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]