1,420 matches
-
care se adapă, în miez de noapte, iele mlădioase cu trupuri mercuriene și picioare de foc. Luna își ascunde fața de femeie perfidă îndărătul unui nor cernit ca o jale. -Aș bea apă cristalină de izvor, din care s-au adăpat ielele însetate. Aș bea apă curată din pumnii lumii. O avalanșă de gânduri îmi curmă dorințele, învăluindu-mă până în străfundul sufletului străin, ca o catedrală părăsită.Universul se metamorfozează într-un uriaș hermafrodit, îndemnându-mă să beau apa vie din
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
marmură, încât trupul ei părea un obiect uitat la margine de drum. Șoptea adeseori: -Îmi convine, ea o să se întoarcă mereu, și eu n-o să îmbătrânesc niciodată...Ar putea să fie fântâna vieții mele, nesecată, din care să mă pot adăpa continuu. Surâdea comparației găsite, așa cum surâzi unui vechi prieten întâlnit întâmplător. -Cum să o răsplătesc? Dar oare nu am răsplătit-o? Sunt Ulisele ei modern, mereu plecat pe alte valuri... Cândva o să mă întorc la ea. N am timp acum
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
copiii alergau pe tăpșane sau se scăldau în apele râului, printre rațe, gâște, broaște și bivoli. O mare liniște înghițise acum râsetele și cântecele femeilor, strigătele copiilor, orăcăitul broaștelor și mugetele prelungi ale bivolilor care, spre seară, veneau să se adape scufundați până la bot în apă. Nu se mai auzea nici clămpănitul continuu al morilor. Roțile lor mari zăceau înecate sub ape. Peste noapte, revărsarea râului inundase o bună parte din străzile orașului și inundația continuase pe tot parcursul zilei. Ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
pi raza noastră. - Vez’ tu rază, când te-or chema la giudecată! - Di ci s’ ne cheme la giudecată? Peștili-i a’ cui Îl prinde, nu-i Însămnat ca gita. Ce, ei, călugării, l-au ’grijit, l-au țăsălat, l-au adăpat? - hă-hă-hă, pește-adăpat! - Chiar așă, Moșâiacob: o vinit de bunavoia lui pe raza noastră, ‘i-al cui Îl prinde! Se duc și se tot duc Mănenii noștri la pește cum s-ar duce la coasă ori la cules via. Moș Iacob
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
-s de mulți peștii, că trebuie să te duci la ei cu căruța - când se rup iazurile. Dar și când nu se rup, tot așa. La noi nu te poți scălda, de-atâta pește; la noi, vrea vita să se-adape din gârlă și se-neacă cu pește - așa se zice, n-o fi chiar așa, dar ce e, e: pe la noi, numai Moș Iacob se fâțâie cu undița - i-a dat-o tata și i-i rușine să n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
prinși În lăculețul anume făcut pentru ei. Copiii nu dau semne că ar avea de gând să vină-ncoace; dar nici nu vorbesc cu mine, deși uneori mă apropii mult de ei. Uite un om, coborât la gârlă să-și adăpe vitele. Îl știu, am luat lapte de la el. Copiii, În frunte cu băietanul care zisese să-i dau peștii s-a apropiat de el și-i spun ce i-or fi spunând, tot arătând spre mine. Știu eu ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și se pierdu în cele din urmă printre palmieri, oprindu-se la puțul de la miazănoapte, la o sută de metri de primele barăci. Se lăsă să alunece fără grabă pe povârnișul dunei, străbătu tabăra și ajunse lângă targuí-ul ce-și adăpa cămila, în stare să bea o sută de litri dintr-o sorbitură. — Aselam, aleikum! — Metulem, metulem, răspunse Gacel. — Ai un animal bun. Și foarte însetat. — Venim de departe. — De unde? — Din nord. Sergentul Malik-el-Haideri ura vălul targuí, pentru că se fălea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
-o ca să mă împac cu ea... Rafael se înfierbântase. Pe măsură ce se lumina de ziuă, devenea tot mai volubil. Milică îl știa cum e când apucă să-și dea drumul: un izvor nesecat de sfaturi, la care toata omenirea să se adape. Nu-l prea lua în seamă de obicei, dar de astă dată l-a luat și a fost cum nu s-ar fi putut mai rău. Peste câteva zile, Rafael și-ar fi mușcat mâinile pentru sfaturile lui. Mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Adeseori apa scădea în albia râului, totuși el atrăgea o mulțime de orășeni. Și noi mergeam regulat acolo. Deci duminica era zi de scăldat pentru orășeni, iar țăranii aveau grijă să-și țină vacile departe de noi și să le adape în josul râului. La marginea satului, coloana de automobile cotea la stânga, intrând pe un drum nepietruit, trecea pe lângă două gospodării țărănești, apoi motoarele se opreau. Bărbații își împingeau mașinile pe ultimii metri, femeile se plângeau de caniculă și de gălăgia copiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
și, În loc de lichidul roșu, conținea un ou mare, frumos, alb ca zăpada. Femeile Îl luară și-l puseră jos, Într-o grămăjoară de nisip galben, până ce oul se deschise și din el ieși o pasăre, Încă diformă și sângerândă. Dar, adăpată cu sângele decapitaților, Începu să crească sub ochii noștri, devenind frumoasă și strălucitoare. Acum decapitau pasărea și o făceau scrum deasupra unui mic altar. Câțiva făceau din cenușă o pastă, turnau pasta aceea În două tipare și puneau tiparele să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
parte în alta a căruței. Căruțașul stătea în picioare pe capră și zbiera: dii, Sonny! dii! domnișoară, asta e iapă de curse. Ca s-o mai domolesc, în fiecare dimineață în drum spre târg opresc la Doi țigani și-o adăp cu doi litri de bere Gambrinus. Altminteri mă răstoarnă în șanț, năroada! dii, Sonny, dii fătuța tatii! Sabina își scutura pletele în vânt și râdea puternic, melodios. Părea că-i trecuse supărarea cauzată de trădarea mea. În satul Cobilița, sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
întreptându-se spre locuința lui. Când urcă toți îl întreabă. Cum a fost? — V-ați bucurat de clipe minunate? — ...”drept în creștet o sărută pe-al ei păr de aur moale Și pe rând și-astupă gura când cu gura se adapă” recită Dan, prietenul lui, versuri din „Călin (file din poveste)”. — Nebunilor, vreți să știți dacă ne-am sărutat? Ei bine, ne-am sărutat și ne-am sărutat învăluiți de iubire. — Bravo, Cezar! Așa te vrem. Încep să cânte iarăși „Mulți
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
bună cuviință... Apoi îi măsură pe rând, încet și rece, și pe toate fețele citi limpede aceeași dorință mare. Privirile lor stăruitoare îl frigeau, în tăcerea neliniștită răsună atunci deodată aspru, prelung: "Huo, boală, fire-ai a dracului!" Un argat adăpa vacile. Erau în ograda conacului. Cârduri de galițe scormoneau și ciuguleau. O găină începu a cotcodăci sâcâitor. ― Așa, măi oameni! zise Miron liniștit, ca și când înjurătura argatului I-ar fi smuls dintr-o toropeală. Să vorbiți cu conița dacă n-o să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
doua zi o plimbare cu sania prin împrejurimi. Grigore se sculă mai devreme, să îngrijească de plimbarea proiectată. Avu însă o surpriză neplăcută. Aseară, Ichim, bătrânul vizitiu de nădejde, după ce a deshămat iepele de la sania cea bună și le-a adăpat, când le-a băgat în grajd să le lege la ieslea lor, nu se știe cum și ce, dar s-a pomenit cu iapa roaibă, sperioasă, că începe să sară în două picioare, ș-apoi să zvârle din copite până
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să ducă mașina. Dar nici să mai zăbovească pe-aici cucoana nu e bine. Focul de la Ruginoasa are să se întindă și încoace, negreșit, și oamenii sunt îndîrjiți. De aceea el s-a gătit să pornească îndată cu brișcă, numai să adape calul, la Gliganu, la stăpânul lui, să-i dea de știre... Primarul Pravilă cu plutonierul Boiangiu și cu logofătul Bumbu se întoarseră osteniți, negri de fum și de funingine. Căruța intră în curtea conacului, după ce oprise o clipă în uliță
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de coturi. Râul se cheamă Crasna și după ce trece de satul nostru se varsă în apa Bârladului, acolo unde este și un nod de cale ferată numit la felCrasna. De unde vine și pe unde trece, oamenii au făcut iazuri pentru adăpat vitele, dar și pentru a avea apă pentru a uda grădinile de zarzavat aflate de o parte și de alta a malurilor, însă pentru avea și pește. Când plouă cu găleata, digurile se rup și apa o ia la vale
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
același cuvânt al lui Dumnezeu. Omul va vorbi cu Dumnezeu folosindu-se de însuși cuvântul Său, iar dialogul va fi realizat prin cuvinte divine pentru că „precum se coboară ploaia și zăpada din cer și nu se mai întoarce până nu adapă pământul și-l face de răsare și rodește și dă sămânță semănătorului și pâine spre mâncare, așa va fi cuvântul meu care iese din gura mea; el nu se întoarce către mine fără să dea rod, ci el face voia
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
că am scăpat, Toadere. Cine știe dacă am scăpat? Cine? Că te poate vedea unul căruia i-au luat rușii un animal... Te vede că intri în pănușiță cu găleata plină... Nu se întreabă: „Da’ ce face Maranda lui Toaibă? Adapă păsările cerului sau broaștele din Șărpărie? Parcă aveau un cal... Unde-i?” Și se pune omul la pândăăă. Ce ai de spus despre asta, Marandă? Păi ce să spun? Am să văd eu cum fac ca să nu mă dibuiască nimeni
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
omul; veniți dar în aceste zile să vă vindecați, și nu în ziua Sabatului!" 15. "Fățarnicilor", i-a răspuns Domnul; "oare în ziua Sabatului nu-și dezleagă fiecare din voi boul sau măgarul de la iesle, și-l duce de-l adapă? 16. Dar femeia aceasta, care este o fiică a lui Avraam, și pe care Satana o ținea legată de optsprezece ani, nu trebuia oare să fie dezlegată de legătura aceasta în ziua Sabatului?" 17. Pe cînd vorbea El astfel, toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
ca țara Egiptului, din care ați ieșit, unde îți aruncai sămînța în ogoare și le udai cu piciorul ca pe o grădină de zarzavat. 11. Țara pe care o veți stăpîni este o țară cu munți și văi, care se adapă din ploaia cerului; 12. este o țară de care îngrijește Domnul Dumnezeul tău, și asupra căreia Domnul, Dumnezeul tău, are neîncetat ochii de la începutul pînă la sfîrșitul anului. 13. Dacă veți asculta de poruncile mele pe care vi le dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
7. Domnul a vorbit lui Moise și a zis: 8. "Ia toiagul, și cheamă adunarea, tu și fratele tău Aaron. Să vorbiți stîncii acesteia în fața lor, și ea va da apă. Să le scoți astfel apă din stîncă, și să adăpi adunarea și vitele lor." 9. Moise a luat toiagul dinaintea Domnului, cum îi poruncise Domnul. 10. Moise și Aaron au chemat adunarea înaintea stîncii. Și Moise le-a zis: "Ascultați, răzvrătiților! Vom putea noi oare să vă scoatem apă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
octombrie 2010 La urbanismul hărtănit, hărțuit și neiubit Nu știu ce mai așteaptă paseismul bucureștean de la edilii și arhitecții acestui oraș „neiubit“, cum l-a calificat Andrei Pleșu, vamă a netrebnicului hedonism oriental, raia bubos-carnavalescă, oropsită capitală impostoare (inițial haltă turco-valahă de adăpat caii și burdihanele, de umplut sacii și poștalioanele către Mogoșoaia și Brașov, care a luat, nevrednic dar hrăpăreț, locul Târgoviștei sau Curții de Argeș), devenind un circ feeric, invidiat, dușmănit și adorat cu dulce inconștiență. Amețitor creuzet de alogenie pitorească
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
să omoare pe Moise. Dar Moise a fugit dinaintea lui Faraon, și a locuit în țara Madian. A șezut lîngă o fîntînă. 16. Preotul din Madian avea șapte fete. Ele au venit să scoată apă, și au umplut jgheaburile ca să adape turma tatălui lor. 17. Dar au venit păstorii, și le-au luat la goană. Atunci Moise s-a sculat, le-a ajutat, și le-a adăpat turma. 18. Cînd s-au întors ele la tatăl lor Reuel, el a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
avea șapte fete. Ele au venit să scoată apă, și au umplut jgheaburile ca să adape turma tatălui lor. 17. Dar au venit păstorii, și le-au luat la goană. Atunci Moise s-a sculat, le-a ajutat, și le-a adăpat turma. 18. Cînd s-au întors ele la tatăl lor Reuel, el a zis: "Pentru ce vă întoarceți așa de curînd azi?" 19. Ele au răspuns: "Un Egiptean ne-a scăpat din mîna păstorilor, și chiar a scos apă, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
18. Cînd s-au întors ele la tatăl lor Reuel, el a zis: "Pentru ce vă întoarceți așa de curînd azi?" 19. Ele au răspuns: "Un Egiptean ne-a scăpat din mîna păstorilor, și chiar a scos apă, și a adăpat turma." 20. Și el a zis fetelor: Unde este? Pentru ce ați lăsat acolo pe omul acela! Chemați-l să mănînce pîine!" 21. Moise s-a hotărît să locuiască la omul acela, care i-a dat de nevastă pe fiică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]