13,375 matches
-
-o europenii și căreia americanii îi oferă o nouă reputație. Curtea lui Xerses este plină de creaturi coșmarești, monștri cu aripi-satîr în loc de mîini, sclave aproape goale dan-sînd lubric, estropiați etc. Elifias, unul dintre spartanii repudiați datorită diformităților sale, își găsește adăpost la această curte a "Miracolelor" tocmai datorită monstruozității sale, cum pare să sugereze regizorul. Democratica societate spartană care întreține un cult păgîn se bazează în același timp pe eugenie și repudierea handicapaților, pe disciplinarea extrem de dură a cetățenilor, pe o
Spartachiada de la Termopile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9758_a_11083]
-
sufletul comunică/ mărturisind prăbușirea lor unul/ spre celălalt" (tu pari a fi strâns). Incontestabil, poeta încearcă teama absolutului. Nu se poate confrunta imediat cu absolutul, așa cum nu ne-am putea aținti privirea asupra soarelui, de unde o retractilitate reflexă, retragerea în adăpostul părelnic al umbrei-vorbitoare, id est al poeziei care constituie un paravan în calea razelor de insuportabilă lumină: "vorbind fă-mi umbră// lumina/ fantoma ei asfixia mimând/ mă sperie// aș vrea să-ncap în umbra ta/ vorbind fă-mi umbră/ înfrigurează
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
așa cum se Întâmpla cu piesele de schimb pentru mașini și instalații de toate genurile, acestea se cereau asimilate de către industria românească. Se lucra Într-un ritm stresant și fiecare șef sau șefuleț era un mic dumnezeu, tăia și spânzura la adăpostul luptei pentru plan și al reducerii de cheltuieli. Orice contestație era tratată ca o Împotrivire la aplicarea directivelor partidului. Se cerea supunere oarbă, muncă și eficiență, calitate și performanță, iar angajații reușeau să asigure toate acestea, CFS-ul exporta mari
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
pregătit un răspuns: Trebuie să vă cer iertare pentru neadevărurile pe care vi le-am spus, considerați că au fost necesare și conjuncturale. Nu, Ștefan nu era la Închisoare nici atunci când ne-am Întâlnit prima dată la spital! Este la adăpost și mulțumesc Celui de sus că nu l-a descoperit nimeni vreme de aproape trei ani! A fost și este la noi acasă, la mine și la Maria me’! Dar unde și În ce loc este, poți să-mi spui
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
ca noi? S-ar păstra casa mai curată. —Iertați-mă, Mademoiselle, poate pentru că pe-aici am intrat prima dată, răspunse Charlot. Thérèse nu-l trata ca pe un servitor - pentru ea, el era parcă tot un țigan care-și găsise adăpost acolo până când o să-i alunge poliția. Numai bătrâna izbucnea câteodată în accese de furie și jura că, după ce se va întoarce fiul ei, o să ajungă să trăiască așa cum se cade să facă niște oameni bogați cum erau ele, cu slujitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
dau buzna astfel... Își întoarse privirea către Charlot și se întrerupse brusc: parcă și el l-ar fi recunoscut... sau ar fi avut impresia că-l recunoaște... — Ce dorești? întrebă Thérèse. Luându-și cu greu ochii de la Charlot, bărbatul răspunse: Adăpost și un pic de mâncare. Și chiar ești Chavel? zise Thérèse. — Da, da, sunt Chavel, răspunse bărbatul nesigur. Ea coborî scările și traversă holul. —Mă gândeam eu că ai să vii... până la urmă. El îi întinse mâna, ca și cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
tare. Își luară cina în bucătărie, ca de obicei. Madame Mangeot întrebă enervată ce-a fost toată zarva pe care a auzit-o în hol. — Parcă era o adunare publică, spuse ea. — N-a fost decât un cerșetor care căuta adăpost pentru noapte, răspunse Charlot. —De ce i-ai dat drumul în casă? Cum nu sunt eu de față, cum intră tot felul de scandalagii. Chiar mă-ntreb ce-ar zice Michel. N-a intrat decât în hol, mamă, spuse Thérèse. — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
ajunseseră documentele acestui om în posesia lui Carosse? Charlot își aminti de compartimentul rămas gol în butoiul revolverului. În ziua de azi documentele valorează mai mult decât banii. Actorul fusese dispus să joace rolul lui Chavel doar pentru a obține adăpost pentru o noapte, dar oare chiar sperase că va reuși să scape basma curată cu această falsă identitate? Răspunsul se găsea, firește, în faptul că în cinci ani multe se schimbă. La sfârșitul războiului chipurile tuturor erau schimbate: celui slab
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
atât de curate. Lucrurile nu funcționează și în sens invers, își spuse el. Adevărul nu te învață să-ți cunoști semenii. Acum totul s-a terminat, nu te mai gândi la asta, îi spuse el. — Ce crezi, o fi găsit adăpost pe undeva? Poate că i-o fi fost teamă să caute în sat. Dacă-l lăsam să-și petreacă noaptea aici, n-am fi făcut rău nimănui. De ce nu mi-ai dat ideea asta? întrebă ea acuzator. Dumneata n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
decolorate de vreme. Trebuia să stea ascuns și nu exista decât o singură casă unde putea face acest lucru. Omul numit Charlot îi spusese deja o minciună stăpânei sale când susținuse impostura lui Carosse și, în plus, încălcase legea dând adăpost unui colaboraționist. Era aici o pârghie pe care se putea apăsa cu putere. Dar, în timp ce ședea pe o roabă și cântărea situația, imaginația sa îi deschise o perspectivă spre un alt proiect și mai îndrăzneț. O cortină se ridică în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Vrăjmașului erau daruri de la Dumnezeu. Vrăjmașul nu avea puterea de a dărui ceva fără ca Dumnezeu să-i ofere omului, în același timp, libertatea de a respinge acel dar. Repetă întrebarea: Ce rost mai are, Carosse? Păi, chiar și șansa unui adăpost de o noapte este un câștig pentru un om ca mine, răspunse Carosse. În curând oamenilor o să le vină mintea la cap și cei drepți vor ajunge în frunte. Așa că nevoia de a te ascunde va deveni permanentă. Dar asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
regulă, îl găsim pe ziaristul-promo în slujba unor partide sau politicieni. Rakeții de presă, ziariștii-promo, pretind că investighează. Ei își iau drept scut interesul public, pe care, în realitate, îl trădează, servind interese particulare, ale lor sau ale altora. La adăpostul „interesului public“, ziariștii-promo fac avere. Iar unele averi par greu de justificat pentru un simplu gazetar, oricât de talentat ar fi el, mai ales când organizațiile lor de presă raportează ani în șir profit zero sau chiar pierderi. Este și
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
și tu dacă însurătoarea de tânăr îi o afacere bună - vorba lui Aizic. Mitruță Ogaș s-a înroșit ca o cireașă de mai și a lăsat privirea în pământ. Pâcu a slobozit un nouraș de fum din lulea și, la adăpostul lui, l-a privit pe Mitruță jumătate în zeflemea, jumătate a compătimire. Stia că Mitruță s-a însurat cam necopt, alegând și o fată nurlie...După această pauză bine venită pentru Mitruță, Pâcu a continuat: Flăcăul moșului, tu m-ai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
o persoană care a reușit să acapareze Încrederea prostituatei, nu puține fiind cazurile În care acesta este Însuși iubitul (concubinulă fetei, un prieten apropiat sau chiar o rudă. De regulă această categorie de prostituate Își oferă serviciile În timpul nopții, la adăpostul Întunericului, dar sunt și excepții În care tinerele Își abordează clienții ziua, În zone cu trafic rutier intens, actul sexual consumându-se În mașina acestora sau Într-o cameră sordidă de motel. Din rațiuni de „eficientizare” a timpului de lucru
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
lăptișor de matcă, cu sâni de virgine, cu ambrozie, cu izvoare de apă sfințită în bisericile din piatra muntelui-vânăt-de-la-apus. viziune mă găsesc în mijlocul unei mulțimi uriașe de oameni speriați pe care nu îi înțeleg toți aleargă să își găsească un adăpost, să își protejeze trupurile se calcă în picioare, trec, năvălitori, unii peste alții, își strivesc reciproc abdomenele, fețele urlă, se țin de umeri, se reped către ieșiri, ca în fața unui mare prăpăd pe care eu nu îl văd, nu îl
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
a putea opri curgerea apei, viteza acesteia era mult mai mare.276 La aceste lucrări a fost necesară prezenta minerilor specializați în înaintarea-n stâncă; ei și utilizarea dinamitei a permis săparea celor patru straturi ale fundației mărețului obiectiv. La adăpostul batardoului au fost înfipte în marile plăci ale fundației, rădăcinile "pădurii de metal" ce avea să constituie scheletul barajului. Scheletul metalic supraetajat atingea înălțimi considerabile chiar și 70 de metri. Desișul acesta metalic avea rolul de a susține stăvilarele din
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
o ceață. În locurile din care-am pribegit îmi era prieten doar un înțelept bătrân, care nici el n-avea cum mă mai ocroti în preajmă-i. Așa c-am pornit în lume, să-mi caut un rost și-un adăpost. Și-am nimerit bine aici, sub acoperișul și sub mila Măriilor Voastre. Mă bucur de oameni blânzi și buni, și caut, pe puterea mea, să fiu de ajutor la rându-mi. LIOARA: Jupâneasa Ilinca mi-a spus că ești meșteră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
să îngân câte-un cântec auzit în copilărie. Îmi mai place să ascult șoaptele nopților senine de vară, ca și glasul supărat al viscolului, iarna, când joacă pe pereți umbrele focului din sobă și toată suflarea s-a tras în adăposturi. E frumoasă viața, Măria Ta, când știi că-n juru-ți e pace și oamenii se bucură de rodul trudei lor. LIOARA: Cu adevărat, așa este! Iaca, eu acuma sunt singură și mi-i urât de-atâta singurătate, așteptând întoarcerea slăvitului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de data asta. Și să știi că după ce mă întorc acasă nu mă mai așez în jâlțul cel negru! Să-i deie foc și să mi se facă deîndată la loc jâlțul cel alb! Bine-mi pare c-ai găsit adăpost și ocrotire la curtea cuscrilor noștri, și vă dau binecuvântarea mea ție și soțului tău. Osebit de aceasta, vei primi ca zestre, după cuviință și asemenea surorilor tale, trei harabale cu straie, dichisuri și sulimanuri, precum și a treia jumătate din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
punga cu aurolac. Sufli, dar ce se întâmplă mai departe? Ce inhalezi, că nu nasul îl bagi în pungă, ci gura. Inhalezi pe gură. Poate. Locuiesc în canale. La fel ca membrii populației vedda din Ceylon care trăiau goi în adăposturi săpate în stâncă. Avem așadar de-a face cu o colonizare. Faptul că oamenii își pipăie portofelul ne face să credem că sunt conștienți de dreptul pe care și-l arogă alogenii. Acela de a-i jefui și de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
gestionarea sistemului de asigurări pentru șomaj În raport cu misiunea sa. Instituția națională acționează În cooperare cu organismele regionale implicate În domeniul ocupării forței de muncă, În special În centre de ocuparea forței de muncă, precum și cu asociațiile naționale, rețele specializate de adăpost și sprijin, prin intermediul unor parteneriate. Instituția este organizată Într-o direcție generală și birouri regionale. În cadrul fiecărui birou regional, un organism comun, cuprinzând reprezentanți ai angajatorilor și salariaților desemnați de către organizațiile patronale și sindicale reprezentative la nivel național, administrează contractul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
la noi cartofi copți, morcovi și roșii. Ele l o refăcut pe Filip. „La noapte plecăm, Costăchele, că ne apucă iarna pe aici” o vorbit într-o dimineață, cu ochii spre miază-zi... Nu aveam curaj să mergem și ziua. Din adăpostul pe care-l aveam pe timp de zi, urmăream ce se întâmplă pe câmp sau prin apropierea satelor. La câmp ieșeau mai mult femei și câte un bătrân ici-colo. În rest, numai copchii. Făceau treabă după puterile lor. Când am
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
tipic care se schimbă rar de tot” - m-o lămurit Filip. Între timp, am adunat materiale pentru plută. Apoi eu am meșterit-o. Ca la carte! În sfârșit, iată-ne dincoace de Nistru... Dimineața - după ce ne-am văzut cumva la adăpost - nu-mi mai puteam lua ochii de la apa Nistrului... Filip m-o lăsat o vreme. Apoi m-o întrebat: „Ce ai rămas așa, cu ochii țintă la apă? Nu-ți vine a crede că am trecut-o?” „Nu de asta
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Unu... doi... trei... se auzeau glasurile deținuților, pierdute în vălmășagul vântului nemilos... De o săptămână atmosfera devenise violentă. Vântul pătrundea până la os. Deținuții nu aveau unde să se adăpostească. Târnăcopul și lopata au devenit obiecte de tortură. Roaba... calvar. Din adăposturile lor, gardienii urlau ca scoși din minți: „Mișcați-vă, trântorilor! Dacă nu faceți norma, nu mâncați! Ce credeți voi? Aici îi pension? Aici îi lagăr de reeducare prin muncă! Aici se construiește canalul Dunăre Marea Neagră, băi! Cea mai măreață operă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
singur într-un deșert, urmărit de umbre nedeslușite care îl înspăimântau prin grotescul și hidoșenia lor și care parcă voiau să-l devoreze. Zăbovi un timp în vestibul, fără să știe pe ce drum să apuce, învălmășit, răscolit, căutând parcă adăpost pentru sufletul său ce pășise într-un imperiu al întunericului. Ieși din casă. Primul gând îi purtă pașii către farmacie. Colegele Doinei îi spuseră că șefa trecuse pe la serviciu cu puțin timp înainte anunțându-le că își ia câteva zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]