1,244 matches
-
studiat a fost cel al sugestiei și dovezile existente conduc la ideea că aceasta poate exercita o influență apreciabilă la astmaticii selecționați. Când indivizii psihic responsivi primesc o sugestie adecvată, ei pot efectiv mări sau micșora efectele farmacologice ale stimulilor adrenergici și colinergici asupra căilor aeriene proprii. Gradul în care factorii psihici participă la inducerea și/sau continuarea unei agravări acute este necunoscut, dar probabil variază de la pacient la pacient și, la același pacient, de la episod la episod. Morfopatologie La un
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
care inhibă contracția musculaturii netede (agoniștii beta-adrenergici, metilxantinele și anticolinergicele) și agenți care previn și/sau diminuează inflamația (glucocorticoizii și agenții stabilizatori ai mastocitelor). Inhibitorii sintezei mediatorilor și antagoniștii receptorilor mediatorilor se află deocamdată în faza de testări clinice. Stimulantele adrenergice Medicamentele din această categorie sunt catecolaminele, rezorcinolii și saligeninele. Acești agenți sunt analogi și produc dilatarea căilor aeriene prin stimularea receptorilor beta-adrenergici și activarea proteinelor G, cu formarea consecutivă a adenozin monofosfatului ciclic (AMP). De asemenea, reduc eliberarea de mediatori
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
de atropină și bromura de ipratropiu) s-a constatat că sunt nu numai eficienți, dar și lipsiți de efecte secundare. Aceștia pot fi eficienți în special la pacienții cu afecțiuni cardiace coexistente, la care folosirea metilxantinelor și a stimulantelor beta adrenergice poate fi periculoasă. Există anumite dovezi că adăugarea anticolinergicelor poate mări bronhodilatația obținută cu simpaticomimetice, dar efectul nu este foarte pronunțat. Dezavantajele majore ale anticolinergicelor sunt acțiunea lentă (sunt necesare 60 până la 90 de minute până la atingerea bronhodilatației maxime) și
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
autorizate pentru practica medicală, din cauza controverselor pe marginea eficienței lor. Instrucțiuni speciale Tratamentul pacienților astmatici care prezintă probleme speciale (afecțiuni cardiace sau sarcină) nu diferă mult de cel anterior menționat. Terapia inhalatorie cu agenți beta2-selectivi și antiinflamatorii este importantă. Dozele adrenergicelor utilizate trebuie să fie cele mai mici care produc efectele dorite. Plan de acțiune în situații de urgență Cel mai eficace tratament al episoadelor acute de astm este administrarea de beta 2agoniști sub formă de aerosoli. Aceste medicamente produc încetarea
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
Tratamentul cu mineralocorticosteroizi (9-α-fluorohidrocortizon - 400μg/zi) poate fi de o oarecare utilitate. Tratamentele cu β-blocante (care ar fi indicate pentru diminuarea tahicardiei stabile) trebuie evitate. Fără un rezultat concludent sunt tratamentele cu Indometacin, Clonidină (pentru efectul său de α2-antagonizare periferică adrenergică) sau derivații de ergotamină (DH-ergotoxină, 7 pic. x 3 ori/zi). Se pot încerca de asemenea agoniști ai receptorilor alfa 1 (cu efect vasoconstrictor arterial și venos și de creștere a rezistenței vasculare periferice) de tipul Midodrinului în doze de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
mod asemănător cu cele induse de hipotensiunea ortostatică sau de ateroscleroza cerebrală. Înregistrarea modificărilor reografice în circulația cerebrală poate fi utilă. Edemele membrelor inferioare pot fi secundare vasodilatației, șunturilor arterio-venoase și creșterii permeabilității capilarelor. Absența percepției hipoglicemiei și a reacției adrenergice la scăderile glicemice sunt în mare măsură datorate neuropatiei vegetative. Se știe că reacția de creștere a hormonilor de contrareglare la apariția hipoglicemiei (în special a catecolaminelor, care intervin cel mai rapid, în primele 2-3 minute) depinde de activarea căilor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
de transport asociat cu creșterea masei grase (fat body mass);tulburări ale metabolismului hepatic datorită scăderii debitului hepatic și a masei hepatocitare;reducerea sensibilității receptorilor ce va determina un răspuns modest la betablocante și hipotensiune arterială exagerată (necontracarată prin reacție adrenergică) la vasodilatatoare;tulburări ale eliminării renale prin reducerea irigării renale și a numărului de nefroni funcționali. 41.2.1. Consultația medicală propriu-zisă Este una dintre cele mai frecvente surse de eroare medicală. Primul contact cu persoana vârstnică, indiferent dacă se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ungureanu, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91958_a_92453]
-
glicogenoliza și neoglucogeneza, crescând astfel producția hepatică de glucoză. La nivelul adipocitelor stimulează lipoliza și implicit crește cetogeneza hepatică (3). Eliberarea de glucagon este produsă de diverși stimuli: hipoglicemia, scăderea concentrației de acizi grași liberi, creșterea concentrației unor aminoacizi, descărcări adrenergice și vagale, stress-ul, înfometarea și unele medicamente (furosemid, L-dopa, clonidina). 4.2. Somatostatina Somatostatina (somatotropin release inhibiting factor- SRIF) este secretată de celulele D ale pancreasului endocrin, celulele intestinale și unii neuroni. Efectele somatostatinei sunt foarte diverse, majoritatea inhibitorii
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
al CsA [First et al., 1994; Curtis et al., 1994; Luke et al., 1985, 1991] și cresc nivelul seric al acesteia, permițând utilizarea unor doze mai mici [Luke et al., 1991]. Dată fiind hiperactivitatea simpatică la pacienții cu TR, blocantele adrenergice sunt și ele o alternativă rațională [Mailloux et al., 1998]. Tratamentul stenozei arterei grefonului poate fi conservator, farmacologic dacă funcția grefei nu este amenințată, dar definiția stenozei semnificative este variabilă după diverși autori: peste 50% [Wong et al., 1996], peste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
mecanismul de acțiune Antidot Mecanism de acțiune Intoxicația cu Atropina (receptor muscarinic); Naloxona (receptori opiacei); Noradrenalina (receptori alfa); Flumazenil (receptori benzodiazepinici); Betablocante; Betamimetice; Oxigen. Antagonism competitiv la nivelul receptorului Ciuperci Inocybe, Clitocybe, Amanita muscaria (muscarina); Organofosforice; Carbamați; Morfinice; Fenotiazine; Benzodiazepine; Adrenergice directe (salbutamol) și indirecte (teofilină); Betablocante; Monoxid de carbon, cianuri. Glucagon Antagonism necompetitiv (funcțional) Beta-blocante adrenergice Săruri de calciu Chimic Precipitarea Acid oxalic (oxalat de calciu) Acid fluorhidric (fluorură de calciu) Deferoxamina; EDTA Na2Ca; DMP; Penicilamina. Chimic Chelarea Fe; Pb
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
receptori alfa); Flumazenil (receptori benzodiazepinici); Betablocante; Betamimetice; Oxigen. Antagonism competitiv la nivelul receptorului Ciuperci Inocybe, Clitocybe, Amanita muscaria (muscarina); Organofosforice; Carbamați; Morfinice; Fenotiazine; Benzodiazepine; Adrenergice directe (salbutamol) și indirecte (teofilină); Betablocante; Monoxid de carbon, cianuri. Glucagon Antagonism necompetitiv (funcțional) Beta-blocante adrenergice Săruri de calciu Chimic Precipitarea Acid oxalic (oxalat de calciu) Acid fluorhidric (fluorură de calciu) Deferoxamina; EDTA Na2Ca; DMP; Penicilamina. Chimic Chelarea Fe; Pb, Cd, Cu, Zn; Arsenic; Cu, Pb, Hg, As, Bi. Albastru de metilen Chimic Reducerea Methemoglobinizante Protamina
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
general, neurolepticele posedă În comun o serie de caracteristici farmacodinamice, clinice și efecte toxice. Mecanismul intim de acțiune principal este reprezentat de antagonismul asupra neurotransmisiei dopaminergice centrale (la nivelul receptorilor D2). Alte mecanisme: efect antagonist (pe receptor) muscarinic, serotoninic, alfa1 adrenergic și H1 histaminergic. Elemente de diagnostic Suspiciunea clinică: 1. Anamneza luată de la pacient sau anturaj. Descoperirea ambalajelor goale de medicament. 2. Aspect general: facies congestiv, tegumente uscate pacient hipoactiv. 3. Tulburări de conștienȚĂ și neuromotorii: Somnolență, obnubilare până la comă, sau
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
și hemoperfuzia nu s-au dovedit eficiente. Tratamentul complicațiilor disritmice cardiace implică profilactic evitarea utilizării adrenalinei sau a altor droguri simpatomimetice (efect batmotrop pozitiv). Dacă totuși pacienții prezintă hipotensiune arterială ce nu răspunde la administrarea de lichide, fenilefrina (agonist α adrenergic selectiv) este tratamentul de elecție: 0,1-0,5 mg i.v. În bolus, repetabil la 15 minute, urmat de perfuzie i.v. 0,04-0,06 mg/minut cu titrare În funcție de eficiență. Utilizarea β blocantelor pentru controlul disritmiilor ventriculare datorate miocardului
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
terminațiilor simpatice postganglionare, acetilcolina asigură transmiterea influxului nervos atât la capătul filetelor parasimpatice, cât și prin sinapsele ganglionare și neuromusculare. De aici, interesul deosebit acordat acțiunilor muscarinice (periferice) și nicotinice (ganglionare) ale acetilcolinei și clasificarea structurilor vegetative în colinergice și adrenergice (Dale, 1934), după cum folosesc ca substanță mediatoare acetilcolina sau adrenalina și noradrenalina. Descoperirea reflexelor sinocarotidiene de către Hering (1927) a extins, pe de altă parte, noțiunea de reglare neuro-umorală de la nivel de organ la nivelul marilor funcții ale organismului (circulație, respirație
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lor lucrările lui Von Euler, onorate cu Premiul Nobel (1970), precizând că adevăratul mediator chimic al fibrelor simpatice postganglionare este noradrenalina, prevăzută cu acțiuni parțial diferite de ale adrenalinei, au sugerat lui Ahlquist (1948) existența a două tipuri de receptori adrenergici (receptori excitatori și receptori inhibitori), ce pot fi blocați în mod selectiv cu ajutorul diverselor substanțe simpatolitice. În cazul mediației parasimpatice (colinergice) s-au pus de asemenea în evidență 2 tipuri de receptori, care determină sensul muscarinic sau nicotinic al efectelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
după cum vom vedea ulterior, prin intermediul unor factori umorali specifici de tipul acetilcolinei și catecolaminelor (adrenalină, noradrenalină). Descoperirea particularităților morfochimice ale transmiterii umorale simpatice și parasimpatice a dus la clasificarea structurilor vegetative după criteriul funcțional al mediației chimice în colinergice și adrenergice (Dale, 1933). În afara neurotransmiterii colinergice și adrenergice, numeroase alte substanțe neuroactive își dispută candidatura la mediația chimică sau modularea impulsurilor nervoase vegetative noncolinergice și nonadrenergice. I.1.3. FIBRE VEGETATIVE NONADRENERGICE ȘI NONCOLINERGICE (ENTERICE) Au fost puse în evidență la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
umorali specifici de tipul acetilcolinei și catecolaminelor (adrenalină, noradrenalină). Descoperirea particularităților morfochimice ale transmiterii umorale simpatice și parasimpatice a dus la clasificarea structurilor vegetative după criteriul funcțional al mediației chimice în colinergice și adrenergice (Dale, 1933). În afara neurotransmiterii colinergice și adrenergice, numeroase alte substanțe neuroactive își dispută candidatura la mediația chimică sau modularea impulsurilor nervoase vegetative noncolinergice și nonadrenergice. I.1.3. FIBRE VEGETATIVE NONADRENERGICE ȘI NONCOLINERGICE (ENTERICE) Au fost puse în evidență la nivelul tubului digestiv, creierului coronarelor, căilor urinare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mediatori chimici ATP și mai ales, produsul de degradare al acestuia, adenozina. Acțiunea ATP și adenozinei se exercită asupra a două tipuri de receptori purinici atât în teritoriul postsinaptic cât și în cel presinaptic ca entități distincte sau alături de receptorii adrenergici și colinergici. Ca și în cazul mediatorilor chimici clasici, derivații purinici par a îndeplini la nivelul diverselor teritorii sinaptice rol dublu atât de neurotransmițători cât și de transmițători cu acțiune modulatoare asupra fenomenelor electrochimice neuroefectoare. Pe plan funcțional s-a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sfenopalatin și glanda lacrimală. La rândul său, nucleul vegetativ al trigemenului de la nivelul zonei locus coeruleus stimulează secreția mucoasei nazale și glandelor palatine. În afara structurilor vegetative parasimpatice, locus coeruleus, ca principală componentă a formației reticulate pontine, conține și celule nervoase adrenergice, secretorii de noradrenalină, care se articulează monosinaptic cu neuronii ariilor corticale implicate în producerea reacțiilor somato-vegetative comportamentale, fenomenului ciclic de veghe și somn și chiar în stocarea informațiilor (Olson și Fuxe, 1971). În bulb, se găsesc numeroase elemente vegetative proprii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rădăcinile posterioare ale măduvei spinării ar aparține mai curând simpaticului colinergic, descris de Folkow și Uvnas (1955) decât parasimpaticului spinal. În acest sens pledează și dispariția efectelor vasodilatatoare ale excitării rădăcinilor posterioare după administrare de Alderlin, blocant specific al beta-receptorilor adrenergici (Haulică și colab., 1967). I.2.1.21. Plexurile prevertebrale În afară de nervii simpatici și parasimpatici bine individualizați, un rol important ocupă plexurile prevertebrale sau periviscerale. Acestea sunt entități vegetative cu conținut mixt simpaticoparasimpatic și senzitiv, dispuse fie în jurul pediculului vascular
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
conceptul clar al organizării tripartite a sistemului nervos autonom este ignorat timp de aproape cinci decenii. Descoperirea neuromediației clasice a contribuit într-o bună măsură la consolidarea ideii că sistemul nervos autonom este alcătuit din două componente majore, una simpatică, adrenergică și alta parasimpatică, colinergică. După 1950, studii extensive pun în evidență numeroși noi neurotransmițători, sunt descoperiți receptorii membranari și posibilitățile manipulării lor farmacologice și sistemul nervos enteric revine in atenția cercetătorilor. În 1981, Wingate folosește pentru prima dată termenul de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ai submucoasei 2-3 săptămâni mai târziu, iar agregarea ganglionară se finalizează în săptămâna a 19-a. Migrarea materialului neuroenteroformator sacrat începe în săptămânile V-VI ale embriogenezei și rectul este complet colonizat în săptămânile 12-14 ale vieții fetale. Terminațiile nervoase adrenergice și colinergice apar precoce în săptămânile 9-10 de sarcină, iar după săptămâna a 12-a este decelabilă inervația nitrinergică. Serotonina, insulina, glucagonul, gastrina și somatostatina sunt identificabile în săptămâna 24, iar în săptămânile 25-26 de sarcină se definitivează conexiunile cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nivelul terminațiilor axonale presinaptice spre teritoriul postsinaptic reprezentat fie de axonul, dendritele sau corpul neuronului următor, fie de organul efector corespunzător cu participarea obligatorie a mediatorului chimic excitator sau inhibitor. În funcție de natura chimică a neurotransmițătorului, sinapsele se împart în colinergice, adrenergice, histaminergice, serotoninice, peptidergice, aminoacidice, purinergice, nitrinergice etc. După acțiunile postsinaptice ale neuromediatorului, sinapsele pot fi excitatorii și inhibitorii. La rândul lor, sinapsele inhibitorii pot acționa în sens inhibitor atât presinaptic, cât și postsinaptic, după cum inhibiția se exercită asupra eliberării mediatorului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fac parte canalele de Na+ și Ca2+ din cord, activate de proteinkinaza A sau canalul de Ca2+ activat de o proteinkinază C. Coexistența mecanismelor de activare directă și indirectă a canalelor de Na+ și Ca2+ are loc la nivelul receptorilor adrenergici din cord de tip betal. Studiul interacțiunilor receptori-canale, evidențiate cu tehnica patch-clamp a precizat marea varietate a receptorilor sinaptici, în comparație cu numărul limitat al canalelor ionice. Celulele piramidale ale cortexului frontal uman, de pildă, prezintă cel puțin zece tipuri de receptori
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sinaptice cardiace, constatându-se eliberarea, în timpul stimulării electrice a acestora, a unei substanțe cardioacceleratoare de tip adrenalinic, denumită inițial simpatină. Descoperirea acetilcolinei și adrenalinei (simpatină) eliberate sub influența stimulării vago-simpatice stă la baza conceptului actual de mediație colinergică (parasimpatică) și adrenergică (simpatică). Ulterior s-au întreprins cercetări sistematice asupra mediației colinergice și adrenergice din alte teritorii, inclusiv centrale. S-a precizat, printre altele, că, în afara acetilcolinei și noradrenalinei ca principali neurotransmițători simpatico-parasimpatici, numeroase alte substanțe biologic active îndeplinesc rol de mediatori
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]