1,552 matches
-
prezent. Acesta urmărește abilitarea și dezvoltarea copilului pe toate ariile de dezvoltare, cu intenția introducerii din anul următor în învățământul de masă. În prezent nu urmează nici un tratament cu medicamente. Scurtă caracterizare La începutul intervenției terapeutice Prezintă puternice tulburări ale afectivității:nu este atașat de mamă (face confuzii între mamă și alte femei ; nu reacționează când mama se îndepărtează .râsul ,plânsul , zâmbetul neadecvate situației în care e pus copilul; reacții coleroase îndreptate asupra obiectelor și asupra propriei persoane ;opoziționism, labilitate , neurovegetativă
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
motivației ,dezvoltarea capacității de a înțelege că te poți face înțeles , dobândirea unei experiențe în legătură cu ceea ce este la un moment dat semnificativ . Programul educațional A fost alcătuit în conformitate cu aceste obiective , în vederea acționării pe diferite paliere :articulatoriu,.limbaj, memorie , atenție, gândire, afectivitate. Am urmărit inițial trezirea interesului și crearea unei atmosfere de lucru relaxantă. .Am început cu limbajul receptiv,apoi cel expresiv prin emiterea onomatopeelor (izolat, în cântec , poezii ), inițierea unor jocuri :umflat baloane ,suflat în lumânări , trece trenul,etc.. In activitate
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
operele de artă care ne exprimă gândurile, emoțiile, iluziile și speranțele. S-a spus că poezia, muzica, pictura, dansul sunt sortite să producă plăcere. Mi se pare mult mai potrivit dacă s-ar potrivi despre bucuria artistică, plinătatea emotivă, clocotul afectivității în complexitatea noastră umană. Arta este una dintre valorile umane care presupune nu numai creația dar și existența unui factor pentru receptarea ei. Ea presupune un limbaj propriu, un vehicul de comunicare a mesajului. Oricine dintre noi poate deosebi o
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
condiționează creativitatea p. 21 II .2.1. Factori psihologici II .2.1.1. Factori intelectivi A. Imaginația B. Gândirea C. Stilul perceptiv II .2.1.2. Aptitudini speciale II .2.1.3. Factori nonintelectuali A. Sistemul atitudinal B. Motivația C. Afectivitatea D. Temperamentul E. Caracterul II .2.2. Factori biologici A. Ereditatea B. Sănătatea mentală / fizică II .2.3. Factori sociali A. Condiții educative în mediul școlar și familial B. Condiții socio-economice și culturale CAPITOLUL III p. 42 Blocajele / barierele creativității
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
fiind de tendința spre autorealizare. Conform acestei teorii, orice ființă umană este potențial creativă, însă factorii de mediu pot influența actualizarea lui. (Anca Munteanu, 1994, p.50) Această teorie, numită și orientare afectivistă, atribuie creativitatea unor stări psihice complexe, asociate afectivității. Omul creativ s-ar caracteriza prin trăiri afective intense și profunde, capacitatea de a le exprima, iar la originea creativității s-ar afla stări conflictuale puternice, a căror tensiune declanșează „resorturile creativității”. Contribuția acestei teorii constă în faptul că a
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
b) Vârsta c) Sex d) Sănătate mentală III. Factori sociali a) Condiții socio-economice și culturale b) Condiții educative I.a. Factori intelectuali 1. Gândirea divergentă 2. gândirea convergentă 3. Stilul perceptiv I.b. Factori nonintelectuali 1. Motivația 2. Caracterul 3. Afectivitatea 4. Temperamentul 5. Factor de stil ( Rezonanța intimă ) I.c. Aptitudini speciale 1. Aptitudinea organizatorică 2. Aptitudinea nestimativă 3. Aptitudinea pedagogică (Anca Munteanu, 1994, pp. 69-134) Ana Stoica-Constantin consideră că factorii creativității sunt condițiile care permit actului creativ să se
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
dorințelor umane colective (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp. 158-159) Carmen Crețu prezintă factorii care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici 1. Factori intelectivi a) gândirea divergentă b) gândirea convergentă c) stilul perceptiv 2. Factori nonintelectivi ( de personalitate ) a) Motivația b) Afectivitatea c) Imaginea de sine d) Sistemul atitudinal B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Vârsta C. Factori externi a) Mediul socio-cultural b) Familia c) Educația d) Profesia e) Anturajul (Carmen Crețu, 2005, pp.50-51) Andrei Cosmovici, Luminița Iacob susțin ca necesară
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
că următorii factori care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici I. Factori intelectivi 1. Imaginația 2. Gândirea cu factorul ei general inteligență 3. Stilul perceptiv II. Aptitudini speciale III. Factori nonintelectuali ( de personalitate ) 1. Sistemul atitudinal 2. Motivația 3. Afectivitatea 4. Temperamentul 5. Caracterul B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Sănătatea mentală / fizică C. Factori externi 1. Condiții educative în mediul școlar și familial 2. Condiții socio-economice și culturale II .2. Factori care condiționează creativitatea II .2.1 Factori psihologici
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
stă un joc complicat al forțelor motivațiobnale care poate genera creativitatea, prin implicarea personală în muncă - iubirea - este hotărâtoare pentru a ajunge la niveluri înalte de creativitate în orice domeniu (Mary Ann Collins, Teresa M. Amabile, 2005, p. 228). C. Afectivitatea este în raport cu întregul organism, fiind o reacție concomitent organică, psihică și comportamentală, o „vibrație a lumii” în întreaga ființă. Procesele afecticve reflectă relațiile între subiect și obiect sub formă de trăiri atitudinale. D. Temperamentul este dimensiunea dinamicoenergetică a personalității care
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
familial și școlar, constă în activități și atitudini specifice, iar adulții ar trebui să fie preocupați de stimularea potențialului creativ al copilului și de asigurarea unui mediu permisiv. Familia clasică funcționează triadic între următorii poli: tatăl - principiul autorității; mama - principiul afectivității; frații și surorile principiul rivalității; asigurându-se funcțiile de reglare, socializare și individualizare. Familia poate stimula creativitatea copilului, urmărind anumite linii generale: a) acordarea unei libertăți copilului, lipsită de conduite autoritare, dominatoare; b) copilul va prelua valori, nu reguli; c
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
și atitudini; dar aptitudinile nu sunt creative prin ele însele ci, devin astfel, dacă sunt activate de motive si atitudini creative (P.P. Neveanu, 1971, 1978); 2) la creativitate contribuie toate procesele psihice, începând cu senzațiile și percepțiile și terminând cu afectivitatea și voința; 3) creativitatea este o proprietate a întregului sistem psihic uman care, precum un laborator, strânge și prelucrează informațiile și elaborează noi modele cognitive imagistice (P.P. Neveanu, 1971). Se conturează două categorii de factori ai modelului explicativ al creativității
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
grupului creativ de formare sunt activate următoarele variabile: a) variabila demonstrare (oferire de modele, exemple) exersare; b) variabila antrenare și transfer individual și în grup; c) variabila îmbogățire si structurare a fondului informațional interdisciplinar; d) variabila stimularea vectorilor creativi (motivație, afectivitate, vârstă); Grupul creativ de formare se poate utiliza și pentru dezvoltarea unor competențe sociale ca: empatie, comunicare, asertivitate, relaționare, rezolvare de conflicte sau pentru constituirea unor echipe de lucru etc. Pentru începerea activității și antrenamentului într un grup creativ de
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
la conturarea personalității umane, abilitatea practică are ca obiective cadru: dezvoltarea la elevi a gândirii creatoare, precum și dezvoltarea sensibilității și a gustului artistic și estetic. Fiecare învățător, atât în cadrul lecțiilor de abilități practice cât și în afara lor, urmărește să valorifice afectivitatea și inteligența elevilor prin dezvoltarea capacității lor de cunoaștere artistică. Fără a le limită libertatea de simțire, gândire, voința și de creare trebuie sa-i atragem pe calea folosirii conștiente a elementelor de limbaj estetic pe care ei trebuie să
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
la informarea copilului cu semnificația și cerințele valorilor, normelor și regulilor morale. Ea se relizează prin instruire morală. Cunoașterea nu se reduce însă la o simplă memorare a unor reguli, ea presupune sesizarea caracterului normativ și înțelegerea necesității respectării lor. Afectivitatea reprezintă substratul energetic pentru ca aceste cunoștințe să se exprime în conduite. Dacă cunoștințele deschid orizonturi și luminează calea conduitei, stările afective îl mobilizează pe copil pentru a merge pe această cale. În zadar cunoaște copilul, dacă nu simte nevoia să
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
plină de interes, un zâmbet cald sau unul sarcastic, un gest tandru sau de iritare, nerăbdare, completează mesajul sau îl minimalizează. Odată cu intrarea în școală, copilul trăiește rând pe rând două lumi diferite: una este cea a familiei, încărcată de afectivitatea primei copilării, cealaltă fiind școala, încărcată cu toate promisiunile viitorului. Dacă aceste medii se completează și se susțin, ele îl vor îmbogăți spiritual într-o măsură mare pe copil. În clasele primare, elevii studiază norme de conduită morale la disciplinele
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
operaționale) (1978). Această teză privind corelația atitudini - aptitudini se întâlnește frecvent în psihologia contemporană, studiile și cercetările demonstrând că performanțele în învățare, în profesie, în viața socială nu depind doar de aptitudini ci și de factorii noncognitivi ai personalității (motivație, afectivitate, atitudini). Referindu-se la fenomenul vocațional, P.P Neveanu precizează că acesta „implică o sinteză coerentă, de forțe instrumentale și valori socio-morale, o interacțiune optimă între aptitudini pentru ceva și atitudinile față de același obiect în cadrul unei înalte conștiințe axiologice și
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
nonintelectuali - de personalitate) și factori sociali - obiectivi. II.2.1 Condiții și factori structurali intrinseci ai creativității Factorii psihologici ai creativității pot fi grupați în: intelectuali (gândire, imaginație, memorie, inteligență, limbaj); aptitudinali (aptitudini generale și speciale); nonintelectuali (motivația, voința, caracterul, afectivitatea, temperamentul); abisali (preconștientul, inconștientul). Creativitatea, ca rezultantă superior cristalizată a personalității, presupune cooperarea multiplă dintre trei mari categorii de factori: psihologici, biologici, sociali. J. P. Guillford, analizând creațiile științifice constată că orice capacitate legată indisolubil de creație este definită prin
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
temperament are meritele și neajunsurile lui. Cele două tipuri de temperament - introvertit și extravertit - sunt complementare, în mare măsură. Unul poate fi mai potrivit pentru o anumită formă de activitate creatoare, altul pentru alta, dar nici unul incompatibil cu creativitatea. Și afectivitatea favorizează și întreține actul creator, pentru ca emoțiile și trăirile afective îndeplinesc funcția de „resorturi” ale creației. Ecourile pe care le are experiența de viață în forul interior al individului (rezonanța intimă) au un rol important în procesul creației. Se poate
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
ci și ca stratagemă, “șiretlic” discursiv în vederea ducerii în eroare sau manipulării interlocutorului. Dacă argumentarea ca și convingere și argumentarea ca persuadare sunt modalități de influențare cu caracter rațional și conștinet, chiar dacă se recurge și la mijloace de ordinul sensibilității, afectivității, manipularea prin limbaj constă în “a face pe oameni să se comporte într-un anumit mod fără ca ei so știe - cum va spune Mey - și poate chiar împotriva dorințelor și intereselor lor majore.” (apud Slama-Cazacu, 2000:37). Ducrot spunea că
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Așa cum subliniază însă multe autoare feministe, este o analogie artificială, distorsionată, dintre existența și coabitarea ființelor umane, fie și într-o etapă istorică primitivă, și existența și coabitarea statelor în relațiile internaționale. În starea de natură nu există relații de afectivitate, de grijă, nu există ființe dependente unele de altele, nu există ființe care cooperează, ci doar indivizi autonomi care resimt amenințarea suprimării din partea oricărui alt individ autonom mai puternic, asemenea statelor în sistemul internațional. Nu există femei, nu există copii
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
sociale a copiilor și adolescenților arată că peste 75% dintre persoanele sub 18 ani se simt adesea singure. Singurătatea are drept consecințe de lungă durată dezvoltarea depresiei și anxietăți sociale. Prin dezvoltarea abilităților de comunicare șirelaționare putem preveni stările de afectivitate negativă care-i afectează pe copii și adolescenți și care au consecințe negative multiple. Paradoxal, cu cât se perfecționează mai mult mijloacele de comunicare în masă, se simte o lipsă de comunicare interumană în special în sensul relațiilor socio-afective și
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
principalele norme și reguli sociale; cognitivă, prin care copilul dobândește deprinderi și cunoștințe necesare acțiunii ca adult; creativă, prin care se formează capacitățile de gândire creatoare și de a da răspunsuri adecvate la situații noi; psihologică, prin care se dezvoltă afectivitatea necesară relaționării cu părinții, cu viitorul partener, cu proprii copii și cu alte persoane, această componentă fiind sintetizată prin expresia „comunicare psihologică". Din punct de vedere al dezvoltării individuale, familia oferă : * Primul grup social în care copilul exersează comportamente sociale
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
o audiție de aproximativ 5-10 minute a muzicii. Pe acest fond de relaxare se trecea apoi la efectuarea exercițiilor specifice, obținând rezultate superioare comparative cu alți dislalici aflați în terapie. Muzica produce efecte sigure asupra psihicului și în special asupra afectivității. După cum știm, cuvântul reprezintă elemental essential în terapia dislalicilor, terapia s-a centrat pe exerciții în care se foloseau cuvinte sinonime, paronime și i se cerea copilului să identifice, diferențieze, să construiască altele noi. Nu trebuie uitate nici exercițiile de
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
fie solicitată (aceasta apație se datora instabilității atenției care nu-i susținea curiozitatea și faptului că nu dorea să se afirme în grup); dezechilibrul între vârsta mintală și potențialul afectiv, reflectat în starea de infantilism și dependenta afectiva. „Foamea” de afectivitate și comportamentele patologice sunt prezente și datorită sindromului de instituționalizare; este sensibilă, interiorizată, nesigură, egocentrică. Relativa sa insecuritate și nesiguranța provine din faptul că are impresia că nu poate evita factorii agresivi din mediul înconjurător. Evaluarea finală a determinat echipa
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
artistică. De exemplu, logopatul, timp de 10 minute, putea să cânte melodiile preferate sau cele mai îndrăgite cântecele de la grădiniță, sau putea să se relaxeze ascultând muzică clasică și instrumentală. Muzica produce efecte sigure asupra psihicului și în special asupra afectivității. Pe acest fond de relaxare psiho-emotionala se trecea la efectuarea exercițiilor specifice, obținând un randament superior. Cu ajutorul unui soft educațional creat special pentru terapia acestor personae cu tulburări de limbaj, am putut înregistra evoluția vorbirii ritmice și fluente a logopatului
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]