1,137 matches
-
mai bun pentru tine... —îmi pare rău că sunt o fiică așa de rea, am spus eu teribil de rușinată. — Dar nu ești! a exclamat mama. Nu ești deloc o fiică rea. întotdeauna ai fost cea mai dulce și mai afectuoasă, cea mai bună dintre fetele mele. Draga mea, a suspinat ea aruncându-se în brațele mele. Fetița mea! Un torent de lacrimi mi-a izvorât din ochi la auzul cuvintelor ei. Am căzut în brațele mamei bocind, în timp ce ea mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
aflat chiar la începutul unei noi vieți. Chestia asta m-a dezumflat. —Cu toate că ți-a îndrugat o grămadă de porcării despre cum să te comporți, e limpede că nici nu are habar cum să trăiască, a spus Nola zâmbindu-mi afectuos. Dacă ar fi avut măcar un dram de minte, nu s-ar fi culcat cu tine. Nu vreau să te jignesc, a adăugat ea cu drăgălășenie. Eu am bolborosit că nu m-am supărat. — Așa că, haide, calmează-te, m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
scris, am îngânat-o eu. Ei bine, nu vreau să-mi răsară din nou în cale! — Ești într-o dispoziție foarte proastă, mi-a zâmbit Nola cu indulgență. —Vorbesc serios! Nu-l vreau înapoi pe Luke, am insistat privind chipul afectuos al Nolei. Dar n-o să mai întâlnesc pe nimeni niciodată, m-am lamentat cuprinsă subit de disperare. Viața mea s-a terminat! Nola s-a ridicat brusc în picioare. —Grăbește-te, termină-ți cafeaua, mi-a ordonat ea în timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
pat. Știam că nu putea să-mi reziste și că o călăreală bună avea să-i închidă gura. Dar când ne-am băgat în pat, Luke nu m-a atins nici cu un deget. A doua zi a fost la fel de afectuos ca întotdeauna, iar eu am știut că mă iertase. Luke mă ierta întotdeauna, dar cu toate astea eram extrem de deprimată. De ce nu trăsesem două grame, în loc de o singură linie? După ce am luat câteva pastile de Valium, tristețea mi s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Mamă a doua oară. A fost prima dintr-un șir de patru colege care s-au perindat prin salonul meu. Trei zile. La atât se reducea, de obicei, șederea lor fericită. Fiecare își alinta bebelușul dolofan cu exces de gesturi afectuoase și mormăieli, sub ochii rudelor care nu conteneau să laude diversele mădulare ale noului membru al familiei. Și în timp ce mă prefăceam că dorm, eram sigură că imaginea aceasta se va stoca undeva în memoria mea și că voi scrie cândva
Poveşti cu scriitoare şi copii by Georgiana Sârbu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1781]
-
și vedeam că nici acum nu-și putea lua ochii de la, ea. N-aș fi știut să spun dacă și ea îl iubea. Bietul Pantalone, nu era el exact ființa care să stârnească pasiune, dar zâmbetul din ochii ei era afectuos și se prea poate ca atitudinea ei rezervată să ascundă de fapt un sentiment foarte profund. Nici ea nu era ființa răpitoare pe care o vedea fantezia lui bolnavă de dragoste, dar avea o gravitate atrăgătoare. Era înăltuță, iar rochia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
iubesc atât de mult științele exacte - cărora le admit, fără ezitare, așa cum se cuvine, importanța -, când se pierd în labirintul complicatelor și fără de capăt socoteli, literatura, prin sensibilitatea penelului ei artistic, îi va desface din încordare și le va alina afectuos deziluziile. În acest punct, însă, oarecum obosit și cu gura uscată, Osvald făcu o scurtă pauză, ca să-și tragă răsuflarea și ca să-și pună ordine în idei. Continuă: mi-aduc aminte că domnul Jorge Luis Borges definea biblioteca perfectă; eu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mama nu-l putea înțelege și tolera pe fiul ei, acest subiect delicat și foarte intim constituia mereu un izvor nesecat de certuri între cei doi. De altminteri, între ei mai niciodată nu putuse fi vorba despre o legătură solidă, afectuoasă și bine sudată, așa ca de la mamă la fiu, căci felul lor de a gândi lucrurile și de a percepe lumea era fundamental diferit unul de celălalt și cu neputință de apropiat cumva. Și totuși, cele mai multe scandaluri ale lor erau
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
-l pe el și... (ezită și-l privi o clipă pe Gosseyn-Ashargin) pe alte persoane să comploteze împotriva mea sub protecția ei, ea și-a interzis orice drept pe care l-ar fi avut pentru a face apel la partea afectuoasă a caracterului meu. Urlă definitiv: - Puteți fi siguri că eu nu desemnez comisii de anchetă ca să nu le iau apoi în seamă sugestiile. Și ca să fiu precaut, pentru a fi sigur că Gorgzina nu mă va pune în fața unei dileme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
și, în liniște, parcurseră coridorul. Ea era îngândurată; când își trecu mâna sub brațul lui, păru să fie un gest automat. Dar inconștiența acestui gest preciză, pentru Gosseyn ceea ce realizase deja după amintirile lui Ashargin: căsătoria dăduse naștere unor relații afectuoase. - Nu sunt prea sigură, zise Nirena, că privilegiul de a mă afla la masa regală mă încântă în mod deosebit. Mă întreb dacă este o avansare sau o corvoadă. Gosseyn - Ashargin nu răspunse. Se gândea la corpul lui Gilbert Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
cutremurat-o o prevestire, ca și cum făcea un mare sacrificiu rămânând singură. Mă simțeam prea dornic de a schimba atmosfera și nu puteam renunța la drum. l-am spus o ultimă vorbă, pe care am căutat să o fac cât mai afectuoasă posibil și am plecat. La Cavarna am jucat cărți, cu soții Axente, m-am plimbat pe ulița principală, prin lumea multă de la ora șase seara, am băut o cafea la o cafenea pitorească și la urmă, aducîndu-mi aminte de tristețea
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
seară, ca să fie exactă la gară când plecam, a fugit într-o goană să se îmbrace, și mi-a fost milă de inima ei, ce bătea ca a unei păsărici speriate. Cu un minut înainte de plecarea trenului i-am spus afectuos: "Ce bună ești cu mine uneori și alteori ce rea! Poate ne vedem prea mult, am pierdut orice sfială și destăinuim tot ce gândim. Ce ar fi să amânăm revederea noastră cu o săptămînă?" Ne-am înțeles. Totuși, săptămâna viitoare
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
din momentul în care începuseră procesul de recuperare. Dan se întreba dacă acesta nu era un simpton al diminuării interesului pe care Dave 2 îl manifesta față de el, dar, la sfârșitul serii, Dave 2 venise la el și îl îmbrățișase afectuos. Dan strălucea când ajunsese acasă. Îmbrățișarea aceea declanșase un val de amintiri senzuale. Amintiri despre încolăciri, membre întinse, suspine și sunete sugestive. Amintirile de ordin sexual ale lui Dan erau atât de confuze încât îi era greu să-și dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
să întâmpine mâna lui Dan și să o ghideze cu propria ei mână spre un sfârc... El se avântă flămând spre una din urechile ei, ca și cum stimularea suficientă a acesteia ar fi putut determina apariția misterioasă a lactației. Se freca afectuos de ea, gâfâind și scâncind ușor. Coapsa lui mătăsoasă alunecă peste a ei, mâna liberă îi atinse umărul și, asemenea unui marinar cățărându-se pe catarg, se urcă la bord neașteptat de ușor. Dar nu fusese dintotdeauna așa? Ia amintește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
rostogolească pe dușumeaua îngustă și acoperită cu ghemotoace de praf a vestibulului pentru a privi cu ochi sinceri și palizi, ce trădau o înțelegere deplină, în ochii seducătorului său, în care se citea siguranța. Încercau din greu să se privească afectuos. Ce simțise Bull în tot acest timp? Cum fusese pentru el? Să vă fie rușine pentru simplul fapt că ați îndrăznit să întrebați. În definitiv, unele lucruri sunt sacre. Unele lucruri nu trebuie despărțite și cercetate astfel. Dar trebuie spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
de lângă ea cu palma. Umezindu-și vârful degetului, Vron începu să întoarcă paginile. Cu un oftat, care era mai mult un gâlgâit de satisfacție, a găsit fotografia lucioasă care se desfăcea Mi-a pus-o în poală cu o grijă afectuoasă. S-a așezat și tatăl meu. Le-am simțit mâinile pe umerii mei și fețele lor omenești, rotunde, nerăbdătoare, foarte aproape de mine. Am pus revista în fața mea. De pe pagina din dreapta, fața lui Vron mă privea drept în ochi. Peste gâtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
într-un separeu de lângă bar. Ar fi trebuit să-mi dau seama că se întâmplă ceva atunci când Spunk a invitat-o pe Butch să intre prima în colțișorul nostru, făcând o adevărată paradă de amabilitate, iar apoi i-a aprins afectuos țigara. Pe urmă acceptă un pahar de șampanie, fără să-și fi luat ochii de pe doamnă! Și după asta (după o privire aruncată tenului strălucitor al lui Butch și palorii șmechere și înțepate a lui Spunk) n-am mai putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Mănăstirea Secu, ctitoria marelui Vornic Nestor Ureche, mi-am adus aminte de gloriosul trecut al neamului nostru și de paginile istorice ale vrednicului Mitropolit Varlaam. În muzeu se constată o colecție de obiecte de mare însemnătate artistică și documentară. Primirea afectuoasă a P.C. Gherontie Ștefan și a vrednicilor călugări din obște, ne-a copleșit sufletul de felul cum știu să primească pe oaspeții din țară și din străinătate, ducând cu mare succes tradiția acestei Sfinte Mănăstiri. Remarcăm grija și interesul pe
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
proprietari și aristocrați; în zadar populares opuneau dezechilibrelor sociale și economice, paralizantelor legi agricole, arendelor absurde, concentrării bogățiilor acumulate grație victoriilor recente ceea ce istoricii din epocile următoare aveau să numească drept „revoluție pasivă“. În zilele acelea, Gajus descoperi că poreclele afectuoase inventate pentru el în castrum - „Caligula“, „pui de leu“ - circulau prin toată Roma. Oamenii din popor îl strigau astfel, iar femeile încercau să-l mângâie când îl întâlneau pe stradă. — Nu-i un copil, observă îngrijorat Zaleucos, căruia îi era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cohortelor pretoriene. Cifra enormă, grea de parcă ar fi fost bătută deja în argint, căzu în liniștea nervoasă a pretorienilor, prefăcând-o într-un strigăt de entuziasm. Însă Împăratul proaspăt ales ridică mâna dreaptă și toți soldații tăcură. Pe un ton afectuos, el declară că, din patrimoniul imperial, dăruia fiecărui luptător din legiuni nu treizeci, ci șaptezeci și cinci de denarii. Porunci apoi ca și această donație să fie gravată pe o monedă. — Și, de asemenea, o sută douăzeci și cinci de denarii pro capite pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
acea întâmplare. Mesajul fu închis într-un scrin. Frumoasa lună mai tocmai se terminase, când Împăratul îl convocă pe prefectul Sertorius Macro și îl întrebă dacă îi plăcea în Aegyptus. Și pe când Macro, cuprins de neliniște, ezita, Împăratul îi explică afectuos că voia să-i încredințeze funcția importantă, invidiată, însă meritată de praefectus ale acelei provincii augustiniene care avea drept capitală superba Alexandria. Îi mărturisi: — Vreau să las provincia aceea în mâinile tale. Trebuie să pui ordine acolo, după dezastrele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
să nu fii obișnuit cu bogăția, comentă Asiaticus, cu râsul acela pe care chiar și cei mai de încredere tovarăși ai săi îl urau. Setea de aur te orbește. Cluvius Rufus îl vizită din nou pe Callistus și îi sugeră, afectuos, că un dușman al său căuta probe în legătură cu anumite transferuri de bani. Chipul lui Callistus căpătă culoarea marmurei gălbui, ca atunci când descoperise documentele lui Tiberius. Îl întrebă însă cu blândețe: — De ce-mi spui asta? Cluvius rămase dezorientat. — Călăul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
manevrat - avea să lase puterea celor două facțiuni în care Senatul era împărțit de aproape o sută de ani. Viitorul avea să confirme calculele lui Callistus. Acesta îl prinsese în capcană pe bătrânul Claudius în ziua în care îi șoptise afectuos: „Nepotul tău Gajus Caesar suspectează acum pe toată lumea. Chiar și pe tine. Se gândește să te otrăvească“. Îl lăsă pe bătrân pradă spaimei, apoi, ca prin minune, îi dădu speranțe, spunându-i că, „dacă cineva va reuși vreodată să elibereze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
facă o excepție în cazul tău. I-am desfăcut nasturii de la pelerina de ploaie și i-am pus o mână pe coapsă. Mă lăsă s-o sărut pe gât, ținându-mă de umăr într-un mod liniștitor, ca o guvernantă afectuoasă. - Ne-am întâlnit chiar înainte de accident, i-am spus. Ți-amintești? Am făcut dragoste. - Încă mă mai socotești parte din accidentul tău? Mi-am mișcat mâna de-a lungul coapsei sale. Vulva ei era o floare umedă. Un autocar al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
le lăsaseră pe piele mâinile și gura lui. Am îngenuncheat peste ea pe când stătea întinsă pe diagonala patului, picioarele-i mici odihnindu-se pe perna mea, cu o mână sub sânul drept. M-a privit cu o expresie calmă și afectuoasă în timp ce-i atingeam corpul cu vârful penisului, demarcând punctele de contact ale accidentelor imaginare de automobil pe care Vaughan i le imprimase pe corp. Dimineața următoare, am plecat la studiourile din Shepperton, fericit de mișcarea traficului din jurul meu, liber în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]