7,836 matches
-
de un debut răsunător, consacrat de Iorga. Pe Rebreanu, Iorga, una din principalele instituții de consacrare publică în primele două decenii ale secolului al XX-lea, l-a persecutat, l-a minimalizat sau chiar l-a calomniat. Dar, după 1920, afirmarea lui Liviu Rebreanu este atât de categorică și impunătoare încât reticențele lui Iorga nu mai au nici un rol. Rebreanu își scrie proza în răspăr cu contemporaneitatea lui. Îl deconcertează și pe E. Lovinescu, al cărui cenaclu îl frecventase și alături de
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
de consum." Cîteva rînduri mai jos, după exemplul unui discurs politic nepotrivit și irelevant, pentru că e perceput la un nivel ideologic vulgar, poetul ne spune că acest concept de corp românesc este ,o construcție patetică inexactă al cărei rost este afirmarea și sondarea realității care te depășește." Și continuă: , Un discurs poetic are de valorificat și spațiul de comunicare părăsit de poeticile tradiționale. În spațiul public, discursul publicitar a ocupat o zonă esențială pentru comunicarea socială." N-o să insist cu această
Spațiul incert al sensibilității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11132_a_12457]
-
comunist, s-au produs replieri, unii vectori de opinie erijându-se în unici judecători ai comunismului. Marginalizații de ieri au devenit acuzatori, iar beneficiarii regimului comunist au ținut de putere și în postcomunism adoptând o diversitate de strategii discursive, de la afirmarea fățișa a trecutului (percepută că act de demnitate și curaj) la rescrierea propriului trecut, prin care nomenclaturiștii s-au transformat peste noapte în dizidenți și în anticomuniști. Toate aceste metamorfozări s-au produs sub emblemă anticomunismului, care s-a vândut
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sale de câștig ar fi fost altele, probabil mult mai mici. Folosim acum acest prilej pentru a relua pe scurt istoria problemei dar și pentru a adăuga unele considerații privind alegerile din 2014 menținând aceeași ipoteza de lucru. Nici simplă afirmare a identității religioase a candiaților și nici chiar sprijinul Bisericii Ortodoxe Române, mai mult sau mai putin discret, pentru unul sau altul dintre ei, nu sunt de natură să aducă un avantaj electoral decisiv la alegerile prezidențiale așa cum se desfasoara
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
că nu era nici ortodox. Așa cum am mai arătat, între candidații importanți mai erau și alții care nu erau ortodocși dar toți ceilalți erau etnici români. De aceea chestiunea această de alteritate s-a concentrat în jurul candidaturii lui Iohannis, iar afirmarea deschisă a identității românești a lui Ponta a vizat tocmai lupta electorală cu aceasta. La 29 iulie 2014 a avut loc la Craiova Consiliul Național al PSD la care Victor Ponta și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale. În cadrul discursului
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
la noi Mihai Zamfir), a dus la desconsiderarea tradiției critice (nu doar E. Lovinescu și G. Călinescu erau socotiți "depășiți", dar pînă și un Gaston Bachelard a fost bătut pe umăr condescendent ca un "frumos pensionar al ideilor literare"). Concomitent, afirmarea dificilă a tinerilor autori de la finele "epocii de aur", a așa-numiților optzeciști, s-a lăsat cu o exclusivă concentrare a acestora asupra producției proprii, însoțită de-o apăsată neglijare a predecesorilor ca și a contextului ce depășea dispozitivul generaționist
Criza trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10662_a_11987]
-
foarte bun subiect pentru mediul universitar: filologie, sociologie, studii culturale sau politologie. Cu autorul alături (cel mai bine), dar și fără prezența scriitorului, se pot demonstra interferențe culturale, trecerea unui text dintr-o limbă (româna) într-alta (franceza), condițiile de afirmare în exil, situația politică a scriitorului român în comunism, disponibilitatea creatoare înspre onirism, textualism sau hiper-realism, experimentalismul literar, transgresarea limitelor dintre proza scurtă și roman etc. Cu alte cuvinte, opera lui Dumitru }epeneag poate fi explorată de către profesori sau de către
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
de a li se pune pumnul în gură. Decide cineva asupra lucrurilor care stârnesc interesul și-asupra celor sortite să provoace doar plictisite căscături? Evident, cititorii înșiși! Dar, după cum știi, ,stilistica dezbaterii" presupune și altceva decât o imensă dorință de afirmare. Ea pretinde și talent, și idei, și expresivitate, și originalitate, și capacitate de a convinge. Să sperăm că nu din eventuala presimțire a absenței acestor calități la prietenii tăi apropiați ai scris regretabilul articol care mă vizează într-un mod
Scrisoare lui Gabriel Andreescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10715_a_12040]
-
vreau să fac nici un fel de politică" (p. 248). Mesajele nu ajung la destinație și nici dacă ar fi ajuns nu cred că s-ar fi bucurat de vreun ecou favorabil. Soarta îi era pecetluită: nu mai avea șansa de afirmare publică. Petre Pandrea a scris enorm pentru sertar: mii de pagini. Unele cărți nu au fost descoperite nici astăzi: un roman istoric, plasat în atmosfera pașoptistă, pentru care scrisese o prefață (p. 156-160) și încerca să-l sensibilizeze pe Alexandru
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
și în îmbinarea băiat bazat (,de ce te dai Ťbăiat bazatť?", bolero.ro). Succesul lui bazat se explică probabil și prin rolul pe care îl joacă neîncrederea în relațiile competitive din mediul în care se dezvoltă limbajul argotic; cuvîntul exprimă o afirmare care contrazice potențialele exclamații de neîncredere (ei, aș! aiurea! bărbi! las-o jos că măcăne! măi, să fie! etc.) - și răspunde oarecum tautologic întrebării "pe ce te bazezi?".
"Bazat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10765_a_12090]
-
de promovare a valorilor liberalismului în climatul politic destul de confuz al României de după căderea comunismului, în care tentația ideilor totalitare rămîne una semnificativă. Scrie Adrian Marino în Prefață: ,Pe scurt, este vorba despre o carte Ťmilitantăť, Ťangajatăť în apărarea și afirmarea libertății de conștiință, de gîndire, de exprimare. Cu atît mai mult cu cît ne confruntăm mereu cu sechelele ideologiei de extremă dreaptă sau de extremă stîngă. Și, mai ales, de impunere a tradiției liberale românești, chiar și după 1989, cînd
Istoria ideii de libertate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10939_a_12264]
-
de umbră în care le-a fost împins domeniul, ei sînt pe cale să alcătuiască o familie filozofică, adică o comunitate umanistă a cărei atmosferă are toate trăsăturile unei veritabile bresle: afinități tematice, spirit de competiție, elan polemic și dorință de afirmare. Din această generație face parte Adrian Niță. Cercetător științific la Institutul de Filozofie și Psihologie ,Constantin Rădulescu-Motru" al Academiei Române, cu un doctorat în filozofie la Universitatea din București și Universitatea Poitiers, Adrian Niță și-a publicat anul trecut la Editura
Despre timp, împreună cu Leibniz și Kant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10949_a_12274]
-
Popa și Ovidiu Verdeș, Ioana Drăgan și Veronica A. Cara, Florina Ilis și Ioana Bradea, Lucian Dan Teodorovici și Sorin Stoica, Bogdan Popescu și Florin Lăzărescu, Ionuț Chiva și Filip Florian: iată câteva nume de romancieri în plină activitate și afirmare. Destul de diferiți ca formulă și problematică, ei au în comun lumea fabuloasă a Tranziției, vremurile pline, agitate și atât de pitorești născute odată cu Revoluția din 1989. Vârsta biologică influențează sau chiar determină strict perspectiva. Dacă la scriitorii ceva mai vârstnici
Bestia de la Ploiești by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10984_a_12309]
-
intrând ostentativ în hainele fluturânde ale anarhismului și conturând, dacă nu o portocală, măcar o mandarină mecanică. Romanul său de debut urmează punct cu punct rețeta exhibiționismului literar. Conținutul cărții și linia ei stilistică, titlul și ilustrația copertei converg către afirmarea unor valori ŕ rebours, pe care personajul-narator le susține cu o violență caracteristică. De la Iarba verde de acasă la Nu toată iarba e la fel este o distanță enormă, batjocura și cinismul basculând sentimentalismul și tinzând să modifice, nu numai
Bestia de la Ploiești by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10984_a_12309]
-
cercetătorul literar Ion Bălu, publicată în anul 1975, exact acum trei decenii, a suportat în acest răstimp unele completări, ce țin de paraliteratură, care au menirea de a accentua profilul unui cărturar pasionat de lecturi, de investigații literare și de afirmare în presa literară și culturală. Literatura sa epistolară, atât cât există și cât se cunoaște până acum, oferă oportunitatea pătrunderii în universul biografic și, uneori, creator, al celui mai prudent și mai parcimonios istoric și critic literar în ceea ce privește mărturisirile despre
Întregiri la bibliografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/11007_a_12332]
-
status antebelice. Pe parcursul a trei decenii, fascismul a fost ideologia dominantă în peninsula. Abia după încheierea celei de-a doua mari conflagrații mondiale, odată cu invalidarea fascismului celelalte două tradiții ideologice reprezentate de Croce și Gramsci, reafirmarea valorilor democratice au permis afirmarea unor valori care au condus la apariția sistemului de partide din perioada Războiului Rece și a welfare stat-ului italian. Note 1 Este vorba de Karl Marx. NOI PERSPECTIVE ALE FILOSOFIEI POLITICE A LUI CROCE, GENTILE ȘI GRAMSCI Stato e
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
împlinirea eului survenea în ultimă instanță că satisfacție narcisiaca 8. Alfred Adler a valorificat și el conceptul analitic de complex afectiv, susținând existența unei mișcări psihice compensatorii necesare între sentimentul de inferioritate și cel de superioritate, care se traducea prin afirmarea subiectivă a telului biruinței și a dispoziției de atac9. Este adevărat, criticii umanismului democratic nu și-au asumat niciodată explicit psihanaliza. În special autorii de inspirație creștină îi reproșau pansexualismul, deși nu ar fi fost exclus ca pe calea teoriei
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
volum. Această din urmă se înțelege că fiind situațional legată de interesul elitelor pentru dominarea spațiului public prin utilizarea simbolisticii, miturilor naționale și a comunicării de masă într-o limbă națională. Astfel, naționalismul cultural și politic reînvie gloriile trecutului pentru afirmarea națiunii moderne, inserând miturile originii și ale legitimării în plasă fină a simbolurilor grupurilor naționale, spune autorul în analiza pe care o face. Manifestările naționalismului astfel descris merg de la producția intelectuală a lingviștilor, istoricilor, poeților, scriitorilor și filozofilor, până la producția
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
unui fenomen natural, un soi de cameleonism? Surpriza e de-a constata că dl Livius Ciocârlie e atît de ironic încît neîncrederea în sine (o liotă psihologică) nu funcționează ea însăși decît ca o ironie, adică un mod invers al afirmării personalității. Să vedem cum anume. întregul discurs în cauză e clădit pe nisipurile mișcătoare ale unui relativism generalizat, ale unei lunecoase incredulități care exprimă fața modernă a scepticismului. Ataraxia urmărită de scepticii antici, realizabilă în concepția lor prin ,dedogmatizarea" vieții
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
îi șoptește,/ fii pe pace, iar el nu îndrăznește măcar să rîdă/ ridică stiloul și înghite în sec..." (Dromaderul insinuant). De unde rezultă, grosso modo, două lucruri. Mai întîi un joc al contrariilor, între gravitate și ironie, între satisfacție și insatisfacție, între afirmare și retractilitate etc., joc favorizat, desigur, de ambianța mai mult ori mai puțin nefavorabilă, propice complexelor ruminării la nesfîrșit a umorilor, cugetării melancolice pe care o presupune locația marginală. în al doilea rînd, depășirea handicapului prin extensia imaginii, să zicem
Lucrătura versului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10985_a_12310]
-
calitate, sunt mai reticente în ceea ce privește numărul participanților. Receptate chiar și numai din acest unghi, sugestiile expoziției sunt extrem de interesante din punct de vedere psihologic și socio-cultural: artistul occidental este mult mai prudent și mult mai puțin motivat în ceea ce privește dorința de afirmare și nevoia de comunicare, el exploatînd ofertele cu un tonus egal, fără fluctuații și cu o evidentă, chiar dacă subînțeleasă, convingere că totul este stabil și mereu disponibil, în timp ce artistul din spațiul ex comunist, cel asiatic și cel din America Latină are
Despre artă, geografie și solidaritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11012_a_12337]
-
un tonus egal, fără fluctuații și cu o evidentă, chiar dacă subînțeleasă, convingere că totul este stabil și mereu disponibil, în timp ce artistul din spațiul ex comunist, cel asiatic și cel din America Latină are o nevoie imperativă de comunicare, o dorință de afirmare aproape ultimativă și manifestă acea urgență de a răspunde la solicitare ca și cînd o a doua șansă nu s-ar mai ivi. Tot la acest nivel, al participărilor, dar și al motivațiilor din spatele deciziei de a participa, poate fi
Despre artă, geografie și solidaritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11012_a_12337]
-
Paradoxal, fenomenul globalizării face ca diferențele, particularitățile locale să devină tot mai importante. Internetul, care părea inițial un instrument de nivelare, de uniformizare lingvistică (prin utilizarea preponderentă a englezei) a devenit un spațiu al babiloniei, oferind informații și ocazii de afirmare limbilor mici, regionale, permițînd campanii pentru salvarea idiomurilor pe cale de dispariție, în genere favorizînd afirmarea deosebirilor. În contactul lingvistic, se observă foarte des decizia de păstrare a cuvintelor într-o formă cît mai apropiată de origine. Tendința, puternică în româna
Torino și Turin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10848_a_12173]
-
părea inițial un instrument de nivelare, de uniformizare lingvistică (prin utilizarea preponderentă a englezei) a devenit un spațiu al babiloniei, oferind informații și ocazii de afirmare limbilor mici, regionale, permițînd campanii pentru salvarea idiomurilor pe cale de dispariție, în genere favorizînd afirmarea deosebirilor. În contactul lingvistic, se observă foarte des decizia de păstrare a cuvintelor într-o formă cît mai apropiată de origine. Tendința, puternică în româna de azi, ilustrează o preferință mai generală, explicabilă printr-o schimbare de mentalitate, de perspective
Torino și Turin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10848_a_12173]
-
Așa se explică în română impunerea destul de rapidă a multor forme depărtate de termenul-sursă - din puntul de vedere al scrierii (gem, antet, meci) sau al pronunției (iaht, buget) -; asemenea adaptări drastice se produc mult mai greu azi, la noile împrumuturi. Afirmarea formei locale reprezintă, tot mai mult, și un act polemic de afirmare a identității: astăzi modificarea numelui este privită cu suspiciune, mai ales dacă vine din partea unei culturi acuzate de tendințe dominante. În genere numele e un punct sensibil și
Torino și Turin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10848_a_12173]