1,278 matches
-
rău și mitocan Lăsase-un biet cățel orfan... Lupu Lavinia - Gabriela Școala Gimnazială Dumbrăvița Mămăruța Din frunză-n frunză ea sărea, Toată lumea din pădure Pe ea singur - o privea, Mirându-se de-nfățișarea sa. Pete cafenii avea Peste măntiuța sa. Ageră și mititică, Lumea toată - o admira; Veselă și îndrăgită, Buburuza se numea. Vietatea minunată Căzută de pe o stea. Rotaru Elena - Robertina Clasa a IX-a Codrul - (pastel) Pe o splendoare de cărare, Pe o alee surprinzătoare Cu copaci care de
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
ineditul eveniment. În final s-a convenit ca viitoarea întâlnire să aibă loc peste șase luni fără să se stabilească data și cine o va găzdui. Ancuța Peste puține zile Ancuța urmează să împlinească cinci ani. Este o fetiță slăbuță, ageră și cuminte. Își iubește părinții, îi ascultă și își dorește, de când se știe, un frățior. De ce neapărat un frate și nu o soră, știe ea să explice foarte clar. De când merge la grădiniță, de vreo doi ani, și-a dat
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
drumul până la grădiniță foloseam prilejul pentru a-i repeta regulile de circulație pe care le respectam cu strictețe, pentru a-i da explicații în legătură cu autovehiculele care circulă, cu plantele și animalele pe care le întâlneam sau erau descoperite de ochii ageri și curioși ai fetiței. Pentru că iubește cățeii, era tentată să se apropie și să pună mâna pe câinii fără stăpân. Cu greu o convingeam să nu mai facă acest lucru pentru că nu știm niciodată cum reacționează aceștia la încercările noastre
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
cu țâncul și au cu el un dialog mut, transferat în altă dimensiune, de la care se întorc plini de sevă și de înțelepciune. „După fiecare întâlnire cu el mămaia știa precis ce are de făcut. Cu o exactitate demnă, verticală, ageră și vioaie, mămaia își continua de fiecare dată treaba prin curte, la câmp, după ce vorbea cu țâncul. Lumea murea și învia în fiecare zi la prânz.“ E ciudat cum țâncul nu este de găsit la oraș. El se arată doar
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
ei curat avea nevoie de țânc, iar el avea nevoie de ea pentru a exista. Pentru a avea și el cu cine vorbi. După fiecare întâlnire cu el mămaia știa precis ce are de făcut. Cu o exactitate demnă, verticală, ageră și vioaie, mămaia își continua de fiecare dată treaba prin curte, la câmp, după ce vorbea cu țâncul. Lumea murea și învia în fiecare zi la prânz. Când venea la oraș, mămaia nu vorbea cu țâncul. Stătea ca pe ace, mereu
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
gustat, apoi mi-a întins vinul din care m-am împărtășit. Mâncam. Mestecam încet fiecare clipă, sorbeam fiecare abur al pământului. Nu mai era nimeni în jur. Mariana, soția lui Florin, m-a primit în casa ei cu brațele deschise. Ageră, mereu sigură pe gândurile ei, femeia înfruntase lumea și dădea glas întâmplărilor din sat. Reușise să adune de la bătrâni ceea ce avea satul nostru mai frumos. Glasul ei doinit muia până și inimile muierilor înăsprite de ură. - Iete, ce o apucă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
s-o mănânce! Ptiu, nu fi’ de deochi! - Să fie sănătoasă, că plămâni are, i-auzi ia ce ne mai strigă. O să aibă suflet să-și ocărască bărbatul când s-o mărita. Cele două moașe râdeau zgomotos și se mișcau ager pe lângă proaspăta femeie. Au tăiat cordonul copilului, l-au spălat și l-au așezat pe pânză albă de casă. Copila tăcea. Începea să se aleagă viața ei. Rarița își auzi într-un târziu fata plângând. Avea fată, iar lacrimile ei
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
pâraiele se dezghețară, un pâlc de voinici Îl Însoțea pe Ștefan În urcușul lui pe munte.Domnitorul moldovenilor mergea să-l vadă pe Brad, căci nu mai știa nimic de el.Urcară și urcară.Spre seară, un fecior cu ochiul ager, zări printre stânci o siluetă dreaptă nemișcată, care străjuia Împrejurimile. Voinicii chiuiră, domnitorul râse și porniră repejor mai departe. Când au ajuns sus, arzând de dorința de a sta de vorbă cu Brad lângă un foc strașnic, mare le-a
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
piardă Încrederea că o să găsească un flăcău demn de urcat În tron, iată că Într-o zi se auziră niște pași În sala mare. Împăratul miji ochii lui bătrâni și văzu un flăcău vânjos și lat În spate, cu ochii ageri și strălucitori, cu plete negre, dese, până pe umeri. Era Înalt și bine legat și purta sabia cu mândrețe. Împăratul Îi spuse și lui de cele trei probe și nerăbdator, cerea mereu știri despre Anul Nou. Flăcăul nu a stat mult
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pună numele, ce importanță are cum se numește femeia? crește împreună cu Apolodoro, crește mimoza, atașată sânului matern. Și începe să meargă și să vorbească mai devreme de cum a început fratele său. Mă surprinde, don Fulgencio, faptul că fata pare mai ageră decât băiatul!... Cu cât mai inferioară specia, prietene Carrascal, cu atât ajunge mai devreme la maturitate; după ce se ridică pe scara zoologică este mai lentă dezvoltarea creatu... Fără îndoială, gândesc că dacă fetele vor moșteni inteligența tatălui și voința mamei
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
bine făcut? Iar celălalt, mă place mai mult oare? Tatălui meu cred că nu-i face mare plăcere, Apolodoro, îi pare ceva bizar, dar... e atât de bun! Atât de nefericit! Mă iubește atâta! Federico e mai elegant, pare mai ager, ceva rar, este mai... În sfârșit, acolo ei vor aranja; îi voi spune lui Federico da și nu, că sunt angajată dar că nu sunt obligată să-i dau speranțe, nici nu-l voi părăsi deloc. Și apoi ce ei
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
îngrijește ajutată din cînd în cînd de un cioban mai în vîrstă, un neam, care din cînd în cînd vine la ea călare pe un cal mic cu doi desagi atîrnînd de-o parte și de alta; un cal păros, ager, răbdător că un catîr ori măgar avînd un ciucur de lină roșie în frunte sub părul retezat cu foarfecă, drept, lăsîndu-i ochii mari cuminți liberi; plus coadă să lungă lăsată sălbatic să crească și care este plină de scaieți uscați
Ochiul interior al trădării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18058_a_19383]
-
ani. A fost căsătorit din 1940 cu Irina Tacman cu care a avut o sigură fiica Rodica-Maria, născută în 1942, care s-a castorit cu regetatul nostru coleg Bradateanu Viorel. De staura potrivită, cu un fizic robust, cu o privire agera, era o fire iscoditoare, mereu în căutarea altor soluții la problemele de fizică sau de chimie, cât și la cele din mediu școlar în care activă. Era întotdeauna punctual și foarte bine pregătit, lecțiile sale erau de multe ori predate
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93283]
-
singura limbă romanică care păstrează acest cuvânt latinesc; celelalte limbi romanice au moștenit derivate de la lat. pop. *focacia > fr. fouace sau au împrumutat și adaptat termenul germanic *wastil „hrană“ > fr. gâteau „prăjitură“. Cuvântul plăcintă este citat în lucrările de romanistică, alături de ager, ajutor, blândețe, cântec, (a) despica, împărat, lingură, oaie, ospăț și vânăt, pentru a ilustra caracterul arhaic al limbii române. Un alt aspect interesant ce se cuvine remarcat este faptul că plăcintă este unul dintre puținele nume de mâncăruri (zeamă, friptură
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
parțial, lat. cochlearium „lingura de metal (cu care se mâncau stridii)“ sau „lingură pentru medicamente“, s-a transmis în limbile romanice occidentale. Mai puțin evident este de ce în română s-au păstrat o serie de cuvinte ca lat. agilis > rom. ager, lat. canticus > rom. cântec, lat. hospitium > rom. ospăț, lat. felix > rom. ferice, termeni care, în limbile romanice occidentale, nu au fost moșteniți, ci au fost împrumutați ulterior din latină. De ce lat. venetus s-a conservat numai în rom. vânăt, iar
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Da, astăzi, problema guvernării se află într-un echilibru delicat. Dar înainte de a deschide calea viitorului, trebuie să prezint pașii care ne-au adus aici. Așa că alăturați-vă mie pe soare, acum șase mii de ani, priviți cu ochi mai ageri decît ai vulturului mingea aceea albăstrui-verzuie și umedă a celei de-a treia planete. Deșerturile sînt mai mici decît azi, junglele și pădurile mai întinse, pentru că acolo unde solul e gros, tufărișul înfundă fluviile și astfel ajung să se întindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
inițiativa Imperiului despotic al țarilor, a trebuit să fie în opoziție, în unele părți măcar, cu "bătrînele și bunele datini" ale țării precum zicea Matei Basarab. Cronicele amânduror țărilor ne-o spun limpede: La început tot pământul țării domnesc era" ager publicus, indiviziunea. Acest pământ se împarte între ostașii cuceritori, gentes, moșneni sau răzeși, între căpitanii lor - boieri - și restul rămâne pământ domnesc. Moșiile cari se dau boierilor li se dau cu privilegiul de-a le coloniza cu ce condiții vor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
putea lua cu sine puțina avere ce-o posedă; căci acolo nu li-i permis celor mari, ca la romani, de-a asupri nepedepsiți pe cei mici (Una et consentiens illic Romanae plebis oratio, ut liceat eis vitam, quam agunt, agere cum barbaris. Et miramur, si non vincuntur a nostris patribus Gothi, cum malint apud eos esse quam apud nos Romani? Itaque non solum transfugere ab eis ad nos fratres nostri omnino nolunt sed ut ad cos confugiant, nos relinquunt ). Nimeni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ar putea lua cu ei puțina avere ce-o posedă. Căci acolo nu li-i permis celor mari, ca la romani, să asuprească pe cei mici. (Salvianus: Una et consentiens illic Romanae plebis oratio, ut liceat eis vitam, quam agunt, agere cum barbaris. Et miramur, si non vincuntur a nostris partibus Gothi, cum malint apud eos esse quam apud nos Romani? Itaque non solum transfugere ab eis ad nos fratres nostri omnino nolunt; sed ut ad eos confugiant, nos relinquunt. ) ["BIZANTINUL
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Munteniei. Cât vedeau cu ochii, câmpia se-nvîrtea plată în jurul lor, și părea că se-ntinde pân-la capătul pământului. Din loc în loc, sate cu case de chirpici acoperite cu paie înălțau fumuri spre cerul alb ca smântâna. Țăranii erau răi și ageri, cu gândul tot la înșelăciuni, mai slabi și mai negricioși decât grădinarii din sănii. Muierile erau în schimb cu mult mai frumoase, sulemenite ca orășencele și știind să-și facă ochii umezi și scânteietori pnntr-o anumită fiertură de buruieni. Oprind
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mai stăteau mult de vorbă sub cearceaf, în aerul albastru de lumină de lună, care le făcea fețele ciudate, palide, ca la cinema. Maria nu era frumoasă, dar era mai frumoasă decât Vasilica. Sora ei avea o mutriță vicleană și ageră de veveriță, care oricât s-ar fi străduit n-ar fi putut semăna cu imaginea-idol a femeii anilor '40, cum o vedeau cele două zilnic, pe marile afișe de deasupra cinema-urilor și în paginile de reclame ale ziarelor. Mai
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
munte-n spirală, cu o scobitură-n vârf, chiar sub mijlocul bolții. Pe spirala asta se chinuia Mircișor, cu limba scoasă, să conducă o biluță de fier ca s-o așeze sus, în scobitura anume făcută pentru ea, dar biluța, ageră și răuvoitoare, aluneca mai mereu până la baza dealului. Și iarăși trebuia să încline, cu o finețe de care degetele lui de copil nu erau încă în stare, întreaga jucărie, ușurel, din aproape-n aproape, iarăși încerca să oprească, doar cu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
care semnifică statornicia, pragul și poarta fiind calea regenerării. Influența juca un rol important în alegerea viitorului partener. Prima întâlnire cu familia tinerei fete - pețirea - se făcea prin intermediul starostelui, un bărbat și o femeie cunoscuți în sat ca persoane cinstite, agere la minte și pricepute la vorbă. Dacă starostia ieșea bine, urma o nouă întâlnire numită împăcăciune, când se stabilea și data logodnei, când se alegeau nașii și se fixa data nunții. Atunci viitorii soți schimbau între ei daruri de încredințare
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
poate că el e primul de care trebuie să ne ferim. 18. În urmă cu câteva zile, oamenii tăi au terminat de înălțat acoperișul templului. Este acum o construcție înaltă, sprijinită pe cincizeci și patru de trunchiuri groase. Cei mai ageri au fixat, ajutîndu-se de niște ace mici de fier, împletitura de frunze uscate care vă folosește acum de acoperiș. În centrul Templului se află izvorul, din apa căruia beți cu toții și vă simțiți mai aproape de Ustin și de Dumnezeu. E
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
timp la această chestiune. N-aș vrea să o pun în pericol nici pe Xentya, nici pe copilul ei, și nici chiar liniștea noastră. ― Așa e, Stin, se auzi din mulțime vocea lui Murrelius, despre care toată lumea știa că e ager la minte și că îi plac paradoxurile. Fiindcă, uite, acum avem cu toții un pașaport de ieșire. Cine mai face un copil... ― Să dea Sfântul Augustin cel Nou să avem cu toții un asemenea permis de trecere, strigă Stin. ― Păi, Augustin ăla
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]