1,233 matches
-
lui Simion, când jupâneasa Ilisafta găsește prilej de vorbă (ori în ziua de sf. Elisabeta, când vin la d-sa copiii). Nechifor Căliman: Ptiu, drace! și mare poznă, oameni buni! I. Stupul cel nou are o matcă cu ac prea ager. Simion are năcaz din pricina geloziei Marușcăi care nu poate suferi nicio altă femeie; se duce la popă să-i cetească ca să facă copil; face un copil. Când e prea supărat din pricina Marușcăi, Simion vine la chilia lui din herghelie (pag
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bucurându-se de lauda lor chiar și țăranii despre care scriau că “sunt bravi, meșteri a mânui sulița și păvaza, deși sunt niște țărani luați de la plug”. Matteo Muriano scria dogelui Veneției că “supușii <lui Ștefan> sunt toți bărbați viteji, ageri și nu făcuți să stea pe perne, ci la război pe câmpul de luptă”. Reichestorffer arăta că “neamul acesta al moldovenilor este aspru și foarte primitiv, totuși în treburile ostășești și războinice ei sunt deosebit de bine pregătiți”. Regele Poloniei, Sigismund
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
absenței omului ordonator. Regional năgara se confundă cu neghina, ceea ce îi conferă conotații noi, prin antinomia cu planta sfântă, grâul. Troscotul verde semnalează energia depozitată în această lume vecină și paralelă, de unde își trage seva. E nevoie de un ochi ager, învățat, pentru a distinge calea inițiatică păzită astfel. Într-o variantă din Celei, Goij, motivul drumului ocultat este continuat de o vânătoare eșuată și de o rătăcire mutilantă: „Toată ziua sbuciuma/ Și nimic nu-mi folosia,/ Și noaptea că-l
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a aramei sau bronzului este o etapă premergătoare”. Fiara precosmogonică anticipează destinul neofitului prin simpla sa apariție și îi asigură victoria: „Lupul îi spuse că hoțul era împăratul păsărilor. Că el când venea a fura merele, aduna păsările cele mai agere la zbor și cu ele venea de le culegea. (...) le arătă drumul cel mai apropiat și mai lesnicios”. Transmiterea cunoștințelor acoperă toate căutările neofitului, el află răspunsurile la întrebările mitice: cine distruge lumea? Cum o atacă? Unde îl poate găsi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
serbarea de 400 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare [49] în 4 iulie 1904, pe Ștefan cel Mare l-a reprezentat foarte bine șeful nostru de clasă elevul Cornescu Traian. Era frumos, era voinic, era foarte sprinten și ager și foarte bun la gimnastică. El singur după gustul lui a ales o iapă foarte a dracului. Țipa, azvârlea, mușca, păreche n-avea de naravașă ce era. Și cu Cornescu Traian au mai fost 2 elevi: Romanescu Ion coleg de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
putut ajunge așa de sus, fără ca nimene să îndrăznească a-i demasca?” (aluzie la unii politicieni, printre care și Ion Mârza, fostul prefect al județului Fălciu, n.a.). Acest fenomen se explică prin faptul că boala „a orbit pe cei mai ageri și i-a făcut să nu vadă nimic decât prin ochii altora”. VIII. ORAȘUL HUȘI ÎN VEACUL AL XX-LEA 1.Administrația De la începutul secolului al XX-lea, orașul Huși a luat din ce în ce mai mult aspectul și atribuțiile unui oraș, aici
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o grosolănie. * În interpretări proaste, comicul devine vulgar. * Și contextul influențează textul. * A debita glume proaste nu este egal cu a fi om de spirit. * Cele mai proaste sunt spiritele... de glumă. * Obrazul subțire cu spirit se ține. * O minte ageră nu e neapărat și profundă. * Glumeții sunt parteneri plăcuți, dar nu te baza pe statornicia lor. * Toate cele ce trec prin mâinile omului se tocesc; toate cele care trec prin mintea omului se ascut. * Nu toate căderile sunt dezastruoase; vezi
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
și conducerea Facultății de Medicină și a fostului Institut de Medicină și Farmacie, căruia i-a închinat talentul, omenia și deosebita sa hărnicie. Nu ne putem imagina nici actuala clinică (institut) de gastroenterologie, nici medicina din Iași fără imaginea sprintenă, ageră, de o tinerețe superbă, purtată până târziu, a profesorului Constantin Strat. ALEXANDRU DOBRESCU În urmă cu puțin timp, Fundația "Prietenii Iașului Emil Alexandrescu" a organizat o conferință despre profesorul dr. Alexandru Dobrescu, reputatul dermatolog. Era o zi cenușie de iarnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
fluviu așternută cu litere minuscule pe toată pagina de gardă și pe jumătate din următoarea ale volumului I din Opere (1968). Un mesaj rămas, din nefericire pentru mine, aproape în întregime obscur. Am consultat și pe alții cu ochi mai ageri decât ai mei, m-am chinuit cu lupa, fără să pot descifra mare lucru: cuvinte dis parate, sintagme, frânturi de propoziții. Sensuri prizoniere zbătându-se sub grafia capricioasă, imposibilă. Doar către sfârșitul torențialului text, o adnotare lizibilă, singura: „Când dracu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
al consumului de energie al fiecărei populații ce participă la constituirea lui, nu același lucru se poate spune despre om. Acest ultim produs al evoluției, lipsit de gheare și colți, nu prea harnic la fugă și cu simțuri nu prea agere, e Însă Înzestrat cu rațiune. Condamnat la pieire În planul relațiilor obișnuite din regnul animal, el a putut fi Învingător deplasând problemele În planul rațional. Poate ăsta Îi și este rolul: natura nu Înzestrează pe nimeni cu ceva inutil ei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mătreață, bătătorită una cu postavul, purta o sabie de uriaș la coapsă, ca smulsă dintr-o veche panoplie sau dintr-un muzeu militar. Înțelept, cu umor și sarcasm - și neprimenit ca un Socra te -, nu-i scăpa nimic ochiului său ager, Întrebător, nici minții lui proaspete, aplicată realităților, neîmpiedicată de formule și capabilă de reacțiuni prompte și firești, ritos afumate și fără con veniențe În fața lenei de a cugeta a birourilor militare, care Îi recomandaseră, Într-o faimoasă circulară a Marelui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ani. A fost căsătorit din 1940 cu Irina Tacman cu care a avut o sigură fiica Rodica-Maria, născută în 1942, care s-a castorit cu regetatul nostru coleg Bradateanu Viorel. De staura potrivită, cu un fizic robust, cu o privire agera, era o fire iscoditoare, mereu în căutarea altor soluții la problemele de fizică sau de chimie, cât și la cele din mediu școlar în care activă. Era întotdeauna punctual și foarte bine pregătit, lecțiile sale erau de multe ori predate
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93283]
-
personal urmez altă părere, dumneata ți-ai apărat atât de bine și documentat poziția, încât nu pot să-ți dau decât nota maximă (10)”. A fost profesor în Seminarul Franciscan din Hălăucești și vicar parohial în mai multe localități. Minte ageră și suflet evlavios, a fost apreciat oriunde și în orice serviciu a fost plasat. A fost luat la ochi de comuniști și arestat de două ori în primăvara lui 1949. Judecat la Galați sub acuzația de „crimă contra ordinei sociale
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
aveau un aer disprețuitor, arogant, dar se dovedeau jalnic de neputincioși în fața căptușelii albe de mătase. Strălucirea ei albă mă făcea să mă simt invulnerabilă. Astfel mintea mea a scăpat de sub controlul lor, mi-au venit tot felul de idei agere, impertinente, iar cei doi nici măcar n-au băgat de seamă ce mă apăra de ei. Mi-am amintit de câteva poezioare, pe care le-am rostit în cap de parcă le citeam scrise pe căptușeala de mătase. Gâturile securiștilor păreau bătrâne
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Camembert, este de fapt o invenție austriacă, preluată de la Turci, în timpul asediului Vienei din 1683. Asta-mi spune tot punga de hârtie. Ajunge în Franța abia în 1770, ca un capriciu al reginei Marie-Antoinette. Proverbele legate de pâine sunt istețe, agere și necruțătoare ca limba franceză: Pleurer le pain que l'on mange (être avare) (A plânge pâinea pe care o mănânci, a fi avar); Mieux réussir en pain qu'en farine-terminer heureusement une affaire qui avait été mal engagée. (A
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
că le vorbește un om căzut din lună... Anecdota primează Eu n-am fost contimporanul Junimii; adică n-am avut și n-am putut avea nici un fel de relațiuni cu această veche asociațiune. Când ochii mei s-au deschis, cu agera curiozitate a tinereței, la lucrurile înconjurătoare, Junimea trăise. Maiorescu, Negruzzi și cei mai principali dintre reprezentanții ei nu se mai găseau la Iași; Alecsandri, Eminescu, Creangă se stinseră pe rând; iar "Convorbirile literare" apăreau la București. Dar am trăit în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a cărui moarte violentă îmi pare încă tot atât de neînțeleasă ca și atunci când a avut loc. Pe Miereanu, unul din cei mai vechi ziariști ai Iașului, prieten încercat și plin de devotament. Pe doctorul Panaite Zosin, una din inteligențele cele mai agere, unul din oamenii cei mai culți, unul din spiritele cele mai independente din cercul destul de întins al relațiilor mele; lângă care m-am găsit adeseori alături, în credințele și în acțiunile noastre și care, dacă n-a realizat tot ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
65. Bojdeuca lui Creangă, căsuța din Țicău (partea de jos a Sărăriei) care a adăpostit pe marele povestitor și din când în când pe Eminescu. Anotimpul, lumina, distanța și toate celelalte condițiuni particulare în care obiectivul aparatului (ajutat de ochiul ager și sigur al operatorului) a surprins această imagine, atmosfera de poezie calmă și de rustică frumusețe, pe care a reușit să i-o conserve, fac din fotografia reprodusă aici dacă nu cea mai adevărată și mai reușită, apoi cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și apoi decan al facultății (1995-1996). În paralel, a fost membru al Comisiei Financiar Bancare a Consiliului de Miniștri (1986-1987) și al Comisiei Superioare de Atestare din Ministerul Învățământului (1992-1994). A fost membru al Asociației Generale a Economiștilor din România (AGER), al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), al Asociation de Compatibilité Nationale din Paris și al Sociedad Internacional de Gestion y Económia FUZZY (SIGEF) din Madrid (Spania). În anul 1995 a obținut atestatul de expert contabil. A
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
în care cineva îi avertiza. Cel care îi ceruse pașaportul era un bărbat viguros, trecut ca și ea de patruzeci de ani, iar razele de soare se reflectau puternic pe cascheta lui, acoperindu-i fața. Probabil că avea ochii destul de ageri. Avea un trup voluminos, iar gâtul îi era atât de gros, aproape căt capul. Cântărind situația în care se afla, un minut i se păru o veșnicie. În același timp se trezi brusc cu un individ în fața ei care ignoră
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
locul său natal învățase mult mai multe decât își închipuise. Învățase școala vieții și chiar și limbi străine pe care le vorbea cursiv fără probleme. Își făcuse planuri pentru a începe o nouă viață. Prefera femeile frumoase cu un spirit ager și pe cele delicate și surâzătoare cu un aer încărcat de promisiuni. Auzind anunțul făcut în stația C.F.R. se ridică numaidecât și coborî cu toate bagajele exclamând: - Oh, Doamne! Ce bine c-am ajuns pe pământul natal. Nici unde nu
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
contrariat. Totuși era dispusă să înțeleagă cum stăteau lucrurile. Ieși din compartiment pe culoar, își aprinse o țigară din marca lui preferată savurând-o cuprins de cele mai îndrăznețe gânduri. Era îmbrăcat ca pentru o călătorie lungă. Mișcările îi erau agere ca a unui spiriduș. Nicky era acaparat de un peisaj, iar când întoarse capul și se uită în compartiment îl observă pe Jean cu fața roșie pus pe harță cu tânăra care îl însoțea. Îl bufni râsul și chiar râse
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
în următoarele cinci minute urc în vreun autobuz, la șapte și douăzeci voi fi la combinat. Salut, Vlade! zic tînărului care trece pe lîngă mine, un lungan bine legat, cu haine care stau ca turnate pe el, cu o privire ageră și cu un mers drept, cu picioarele duse din șolduri, ca eroii pozitivi din filmele cu cow-boys. Du-te-n moaș-ta! îmi răspunde Vlad, încetinindu-și pasul. Ți-am spus că nu discut cu tine decît cînd aflu că te-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ridică o maistră de la altă secție, care făcea parte din prezidiu ca delegată la alegeri din partea comitetului sindicatului pe combinat și spune: Eu propun în funcția de președinte pe tovarășul Teodorescu. Un murmur a străbătut sala. Teodorescu, muncitor destoinic și ager, fusese și pînă acum președinte de sindicat pe secție, dar muncitorii ar fi vrut mult să-l știe în funcția asta pe maistrul Cornea, fost în tinerețe muncitor într-un centru minier, foarte bun meseriaș, dar "rău" de gură; nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
o femeie în vîrstă. Mă privește, răspunde la salutul meu, apoi își pleacă la loc privirea în hîrtiile din față. Cea de-a treia femeie, așezată la biroul din dreapta mea, e de fapt o puștoaică, aproape o adolescentă. Are privirea ageră, izvorîtă din niște ochi negri, scînteietori, iar gura, mică și conturată, i se modulează frumos, perfect, în timp ce vorbește. Vă rog, cu ce problemă? mă întreabă ea, după ce-mi răspunde la salut. A naibii de frumoasă gură! ca un fruct
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]