1,967 matches
-
profesioniste ale Terezei și de alte înflorituri. După câteva minute, apare și Bridgeman extaziat. — Bei ceva, bătrâne? îl întreabă pe Bobby, luând o înghițitură din bidonul de la șold. Femeile par impresionate de acest ton familiar. Pretty Bobby e atât de agreabil încât și europeanul îl consideră unul de-al lui. Ia o înghițitură mică, de formă, simțind cum lichidul îi alunecă pe gât. Îi vine în minte un gând cam neplăcut. Nu cumva asta este, nu? — O, nu, râde Bridgeman. Old
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Inuchiyo. — Ar trebui să fie perfect, răspunse răspicat Inuchiyo. Ochii săi citeau tot ce se afla în inima lui Hideyoshi - întrezărise viitorul încă dinainte de a fi plecat din Kitanosho. Dacă Inuchiyo putea fi numit un Coțcar, cel puțin era unul agreabil. Hideyoshi se ridică. — Tocmai mă pregăteam să plec și eu. Mergem împreună până în cetate. Ieșiră cu toții din citadelă. — Azi nu l-am văzut pe Seniorul Katsutoyo, remarcă Hideyoshi. A și plecat? Încă nu se simte bine, răspunse Fuwa. L-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de luptă, cu un drapel fluturându-mi la spate. În plus, ca dovadă că nu mă deranjează să fiu legat, aș dori să mă lege în fața tuturor, când mă urc în căruță. Franchețea era, într-adevăr, una dintre cele mai agreabile trăsături ale lui Genba. Când Hikoemon îi reproduse dorințele sale lui Hideyoshi, acesta ordonă să fie trimise imediat hainele. Sosi și ziua execuției lui Genba. Prizonierul făcu o baie și-și legă părul. Apoi, îmbrăcă kimonoul roșu și, pe deasupra, mantaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Normală din Bârlad, a fost să caut în Atlasul rutier unde este acel Priponești, identificându-l între Tecuci și Bârlad, lângă Ghidigeni. Ca unul care mi-am petrecut copilăria în lumea mirifică a satului, m-am „transpus” pe toată durata agreabilei lecturi în acel „Priponești...renumit pentru vinurile foarte bune și pentru oamenii atât de harnici, de buni, de primitori și de iubitori de frumos”. Apoi, ca unul care și-a petrecut anii de liceu într-un „internat”, l-am însoțit
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
autor subsemnatul. Dl. Oprea, consăteanul meu și prietenul Dvs., m-a plasat astfel în centrul atenției, oferindu-vă volumul în cauză. Mă bucur mult citind articolul respectiv care, deși spuneți că nu e o recenzie, sub o formă și mai agreabilă este așa cum vă exprimați... „gândurile cuiva care își retrăiește propria-i viață, în paralel cu cea „povestită” de Al. Mânăstireanu”. Prin natura materialului faptic al volumului în discuție e firesc lucru ca orice cititor care a trăit în perioada de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
ce-mi poartă acest om. L-am sunat la telefon de câteva ori, până în prânz și, negăsindu-l, îl voi suna după ora 20, când tot omul se astâmpără la casa lui. Târziu, am avut o lungă convorbire telefonică foarte agreabilă, cu mulțumiri pentru gestul repetat pe care îl face. Crede cu tărie că pot încă să mai scriu ceva, că unele frânturi din viață mai pot fi scoase în evidență, ca să nu se uite. Deocamdată citesc ce mi-a trimis
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
-l descria Ion Neculce: ,,om nu prea înalt (...) gras, burduhos și bătrân (...) și care își cernea barba”<footnote Ion Neculce, op. cit., p. 80 footnote>. Gheorghe Duca este un bărbat de statură înaltă, cam de 50 de ani cu o înfățișare agreabilă, cu îmbrăcămintea bogată. Peste caftanul verde brodat cu flori de aur, el poartă o mantie de brocart, fără mâneci, cu brandenburguri, brodată cu flori de aur. Pe cap are o căciulă cu surugiu. În mână el ține biserica pe care
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Vai de mine, în nici un caz! Știți, nici n-avea nevoie s-o facă. Eva vorbea pentru sine. Domnul Morris se uită amărât pe geam, la mașina de forat. — Așadar, după părerea dumneavoastră, doamna Wilt nu era o femeie foarte agreabilă? Domnul Morris clătină din cap. — Era o femeie înfiorătoare, zise el. Sergentul Yates linse capătul pixului. — Ați spus “înfiorătoare”, domnule? — Mă tem că da. Am avut-o o dată la cursurile mele de noțiuni de bază în arta teatrală, la seral
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
întreprinderii un aer de Lume Veche, insinuând că exista undeva o familie cu o tradiție îndelungată în domeniul cumpărării și vânzării de obiecte de artă. După părerea lui, combinația dintre numele german și însoțitorul francez crea o confuzie atrăgătoare, complet agreabilă în mintea clienților. Unii aveau să interpreteze amestecul lingvistic drept semnul descendenței alsaciene. Alții vor crede că provenea dintr-o familie de evrei germani, emigrați în Franța. Iar alții nu vor avea nici cea mai vagă idee unde să îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
și iau un dermatograf. — Fata care a trecut pe aici azi‑dimineață, zice Suze vag. Avea un clipboard. Și m‑a întrebat o groază de chestii despre mine, despre apartament, despre cât îți iau pe chirie... am avut o conversație agreabilă. Și i‑am spus că ești în America, despre Luke... și despre ce faci tu la televiziune... — Bravo, spun, fără să fiu prea atentă la ce spune. Foarte frumos. Suze, trebuie s‑o șterg. Și, serios, nu‑ți face griji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Dar trebuie să remediez și acest neajuns”. Ledoulx răspundea urărilor abia schițând un zâmbet, căci era zgârcit și la vorbă. Murmura din vârful buzelor aproape inexistente două-trei cuvinte pe care doar accentul francez le făcea să sune cât de cât agreabil. Și, între două zâmbete, maxilarele lui se loveau ritmic. Semn de mare plictiseală. Contele se străduia să-și țină bărbia înfiptă cu ostentație înainte, fiind convins că astfel își consolida imaginea de om hotărât, combativ și intransigent. Încă nu aflase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
acest gen de lucruri în minte, descoperi că era greu să-și urmeze cursul rațional, obișnuit, al gândurilor. Era sedus, își dădu seama într-o străfulgerare de groază. Încercau să-i spele creierul, folosind echivalentul reclamelor sonore și al publicității agreabile. Stătuse mult prea mult timp în livadă. De fapt, ca să spunem adevărul, descoperise că se bucura de timpul petrecut acolo. Imediat ce îi trecu asta prin minte, fu de două ori mai îngrozit. Ar fi fost cel mai bine să rezolve
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
de disconfort pentru toate părțile implicate. Foarte curând, puștiul a încetat să mai joace rolul diplomatului și-a devenit un adolescent morocănos și monosilabic. Mă rog, cel puțin în prezența Fionei. Cu taică-su, Jake a păstrat niște relații relativ agreabile, dar, de fiecare dată când Fiona încerca să intervină și ea în conversație, puștiul se schimba vizibil, iar ochii i se întunecau, iar privirea îi devenea disprețuitoare. Într-o duminică după-amiaza, sătulă de atitudinea dușmănoasă a lui Jake, Fiona l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
și râvnește, și vorbește, cât de gureșă și veselă, cu gura plină de cârnați și de Roberto al ei, plecat de o lună cu afaceri în turneu prin Europa, cică, mă fute de mă rupe, și să vezi ce tip agreabil, distins, la cincizeci și doi de ani, dragă, da’ nu-i dai nici patruzeci. Așa ie străinii, finuțo, ei arată bine și bătrâni, păi, îngrijiți și bine hrăniți și nu le lipsește nimica. Păi, nici nu se pune problema la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
dar tot atât de Încărcată de tradiție, atmosferă și toate celelalte atribute uzitate de cei ce apără cluburile ai căror membri sunt exclusiv bărbați. Mașinile nu aveau acces Înăuntru. În mijlocul curții era o Întindere de gazon impecabil. Peste tot domnea o liniște agreabilă și m-am Întrebat dacă nu cumva iedera ce se Încolăcea În sus, de-a lungul peretelui de piatră, fusese cumva plantată, inițial, În scopul de a asigura o izolație fonică primitivă. Câțiva porumbei nerușinat de grași mi-ai tăiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
fi avut cea mai interesantă viață. Cu toate acestea, nu era deloc sociabil și, în afară de mine, nu s-a mai împrietenit cu nimeni la școală. N-am înțeles niciodată de ce un individ atât de inteligent și un interlocutor atât de agreabil nu a căutat să-și valorifice talentele într-un cerc mai larg de cunoștințe și se mulțumea doar cu acest trio al nostru. Și n-am priceput nici de ce m-a ales pe mine ca prieten. Mie îmi plăcea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
un studiu kilometric, semnat de un senator, îi bătu în ușă Jean: ― Vino, monșer, nițel, să te cunoască și soră-mea, că ți-a făcut Lenuța o reclamă, de parc-ai fi moaștele de la Mitropolie! Doamna Alexandrescu, dorind să fie agreabilă familiei lui Jenică, se străduia să găsească pețitori Tanței, mai ales că bătrânii erau foarte preocupați de soarta fetei, care n-avea altă zestre decât frumusețea de la Dumnezeu. Ochise deocamdată pe Titu și-l lăuda că plătește corect chiria, că
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
La masă și nici mai pe urmă, Tecla n-a pomenit deloc de Nadina, de altfel ca și domnișoara Postelnicu, pe care totuși a surprins-o de câteva ori privindu-l cu o curiozitate abia stăpânită. Vorbiră numai despre lucruri agreabile, nici măcar politică. Îndeosebi dezbătură pe larg numeroase baluri, spectacole, recepții și petreceri de tot felul care agitau Bucureștii și-i dădeau o culoare zvăpăiată. Predeleanu chiar observă, mai mult ca să tachineze pe cumnată-sa: ― Sezonul parc-ar fi comandat special
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
dânsul, dacă vrea iubire, și care, tolerîndu-i totuși oftările, cel mult se amuză pe socoteala lui. Nadina era veselă, ciripea, umbla de ici-colo să se intereseze de masă și mereu zicea avocatului: ― Credeam că ai să-mi fii un tovarăș agreabil, să râzi, să-mi faci curte sau barem să-mi spui anecdote, în sfârșit, să petrecem aici câteva zile simpatice... Când colo, ești un ursuz și un fricos capabil să-mi strici toată dispoziția! Stavrat răspundea printr-un surâs amar
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
va rămânea cu plutonul întreg să ție ocupat satul, trimițând o simplă patrulă la Lespezi, locul de raliere, pentru a raporta despre situație. Coloana principală continuă calea spre Bîrlogu pe drumul mai puțin umblat de care. În Bîrlogu, prefectul fu agreabil surprins văzând mai în fiecare poartă câte o bucată de pânză albă, atârnată ca o închipuire de steag al păcii. ― Ei da, asta e comună de omenie! declară Baloleanu, aflând că nu s-a întîmplat nimic rău și că modestul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Nu știu cât o să țină... Unele suduri prezintă semne de umiditate. Dacă scoatem tot din conductă, refacem sudurile. Acum ar trebui să aveți energie. Ofițerul executant manevră un comutator. Pasarela se lumină instantaneu, lectorii electronici șovăiră, apoi se aprinseră, și în fața acestei agreabile abundente de semnalizatoare în cabină izbucniră exclamații de satisfacție. ― Avem energie și lumină, raportă Kane. Bună treabă! ― Nu facem decât treabă bună. replică Parker. ― Păi, zise Brett care trebuia să fie pe lângă motoare, după bârâitul regulat care-i însoți răspunsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
a ofițerului științific. Dacă el, Kane. n-ar fi putut să-și părăsească pupitrul din când în când pentru a face câțiva pași, ar fi înnebunit. Ash, remarcând privirea colegului său ațintită , asupră-i, se eschivă, dându-le o informație agreabilă. ― Mama zice că soarele acestei planete va răsări pesta douăzeci de minute. Vom merge pe lumină. ― Iată și o veste bună, admise Dallas, bucurându-se de cel mai mic semn încurajator. Dacă aceia care ne cheamă nu mai pot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
filosofează îmi fac o impresie foarte asemănătoare cu alintarea și joaca unor oameni maturi. Când văd un copil, căruia îi este îngăduit să se comporte astfel, alintându-se și jucându-se, îmi face plăcere și consider că este un lucru agreabil care șade bine unui copil de condiție liberă; pe când, dacă aud un copil vorbind cu seriozitate, îmi face o impresie dezagreabilă, îmi supără urechile și socotesc că este un lucru vrednic condiției de sclav. Când auzi un om gângurind sau
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
mai multe ori: ― Allan, e adevărat că tipii ăștia se însoară cu fetițe de opt ani? Ba da, am citit eu o carte a unui tip, unul care a fost pe aici treizeci de ani magistrat. Am petrecut o foarte agreabilă seară împreună, pe terasa căminului, dar cu toate eforturile mele nu i-am putut spune prea mare lucru, căci nici eu nu cunoșteam îndeaproape viața interioară a indienelor și nu le văzusem, până atunci, decât la cinematograf și la recepții
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
o mică schimbare, că sentimentele nu îi sunt neapărat afectate în acest mod... O mică distracție, de la care el se întoarce relaxat, de obicei, chiar mai atent, pentru că simte totuși un sentiment de vinovăție... Nu, spunea Muti, nu este deloc agreabil să știe lumea că bărbatul tău este un coureur... Oricât ar fi fost Muti de tânără sufletește, importante în viață, pentru ea, erau aparențele : — Ca să susții aparențele, îți mobilizezi toată energia și chiar reușești să trăiești așa cum trebuie, avea obiceiul
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]