4,523 matches
-
mare parte a produselor agroalimentare (carne de vită și pasăre, cereale, produse lactate, legume, vin, etc.), fiind și unii dintre principalii furnizori pe piața mondială pentru acestea. Concurența sporită a UE la data aderării României va afecta în special produsele agroalimentare care sunt beneficiare în prezent ale unei protecții vamale ridicate, în special băuturile, tutunul, carnea, laptele și produsele lactate, ouăle, mierea, făina și alte preparate din cereale, margarina, uleiurile, zahărul și produsele zaharoase, ciocolata, etc. Problemele dificile ale agriculturii românești
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
semnat la Cracovia, obiectivele 9 CEFTA sunt următoarele: să promoveze prin expansiunea comerțului dezvoltarea armonioasă a relațiilor economice dintre părți, și prin aceasta să 7 Media aritmetică simplă a taxelor vamale practicate de România în anul 1999 la importul produselor agroalimentare originare din UE a fost de aproximativ cinci ori mai mare decât cea aferentă produselor industriale (31,4% comparativ cu numai 6,4%). 8 Acordul de aderare a României la CEFTA a fost semnat pe 12 aprilie 1997 la București
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
3,6% în cazul produselor industriale 14. Analizând taxele vamale aplicate în prezent de cele două părți se observă va fi necesară o reducere a protecției tarifare a producătorilor români, atât în cazul produselor industriale cât și în cazul celor agroalimentare. În cazul produselor agroalimentare, alinierea la Tariful Vamal Comun va genera trei categorii de efecte 15: În situația majorității produselor agroalimentare importate de România va trebui redusă semnificativ sau chiar eliminată protecția vamală prin alinierea la Tariful Vamal Comun. Reducerile
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
produselor industriale 14. Analizând taxele vamale aplicate în prezent de cele două părți se observă va fi necesară o reducere a protecției tarifare a producătorilor români, atât în cazul produselor industriale cât și în cazul celor agroalimentare. În cazul produselor agroalimentare, alinierea la Tariful Vamal Comun va genera trei categorii de efecte 15: În situația majorității produselor agroalimentare importate de România va trebui redusă semnificativ sau chiar eliminată protecția vamală prin alinierea la Tariful Vamal Comun. Reducerile cele mai importante ale
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
necesară o reducere a protecției tarifare a producătorilor români, atât în cazul produselor industriale cât și în cazul celor agroalimentare. În cazul produselor agroalimentare, alinierea la Tariful Vamal Comun va genera trei categorii de efecte 15: În situația majorității produselor agroalimentare importate de România va trebui redusă semnificativ sau chiar eliminată protecția vamală prin alinierea la Tariful Vamal Comun. Reducerile cele mai importante ale taxelor vamale vor trebui efectuate la capitolele 22 "Băuturi, lichide alcoolice și oțeturi" (media simplă a taxelor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
piața internă. Conform rezultatelor aceluiași studiu realizat de Centrul Român de Comerț Exterior, adoptarea Tarifului Vamal Comun va antrena schimbări nesemnificative ale nivelului taxelor vamale (variații cuprinse între 1,8% și 8,4%) la un număr foarte redus de produse agroalimentare printre care se numără: câteva tipuri de carne de porc și pasăre, creveți, banane din specia Musa, boabe de soia, semințe de legume, diverse grăsimi și uleiuri vegetale, preparate pentru supe, ciorbe și bulionuri, făinuri, prafuri și pelete din pește
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
fost firesc, de o diminuare proporțională a consumului de produse agricole, lucru care a determinat apariția unor indici preponderent subunitari ai autosuficienței în cazul principalelor produse agricole 39. Acest fenomen a condus la o majorare importantă a importurilor de produse agroalimentare, care, în lipsa unei creșteri similare a exporturilor, a accentuat deficitul balanței comerciale în cazul acestei grupe de produse 40. În ceea ce privește măsurile de politică agricolă aplicate în perioada de tranziție la economia de piață pot fi evidențiate trei etape reprezentative: Perioada
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Polonia. în cadrul exporturilor predomină produsele agricole primare și cele cu un nivel scăzut de prelucrare (secțiunile I și II din Nomenclatorul Combinat), printre care se numără animalele vii (în anul 2001 acestea dețineau 23,08% din totalul exporturilor de produse agroalimentare), fructele comestibile (6,00%), cerealele (15,46%), etc.; procentul deținut de produsele care prezintă un nivel ridicat de prelucrare (în special cele cuprinse în secțiunile III și IV din Nomenclatorul Combinat) a oscilat în jurul valorii de 22%, între o valoare
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de 22%, între o valoare minimă de 16% în anul 1991 și o valoare maximă de 39% în anul 1997, aspect care evidențiază gradul limitat de competitivitate a industriei alimentare din țara noastră (figura 7.4). În ceea ce privește importurile de produse agroalimentare, acestea au depășit în permanență exporturile, reprezentând un efort valutar important pentru România, care nu a fost direcționat către investiții ci a fost orientat exclusiv în direcția consumului. Acest fenomen a condus la "creșterea competiției pe piața internă, contribuind la
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
nu sunt conforme în totalitate cu standardele de calitate de pe piețele vestice"20. Ca și în cazul produselor industriale, deși cu o pondere mai redusă, Uniunea Europeană reprezintă principalul partener comercial al României și în cazul exporturilor și importurilor de produse agroalimentare, peste 40% din schimburile de mărfuri aferente derulându-se pe această relație în anul 2002. Având în vedere aderarea țărilor CEFTA în luna mai 2004, care anterior reprezentau al doilea partener comercial, deținând în anul 2002 peste 20% din importuri
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în cadrul comerțului românesc cu astfel de produse va depăși 60%21. România apare a fi în acest fel "integrată" și în fluxurile 20 Virginia Câmpeanu, The prospects of Romanian agricultural integration into EU, IWE, 1999 21 Ponderea comerțului cu produse agroalimentare va atinge valoarea de aproximativ 60%, numai prin aderarea la UE a celei mai mari părți a țărilor membre CEFTA, Țările Baltice, Cipru și Malta adăugându-se cu ponderi sensibil mai reduse la această valoare. comerciale cu produse agroalimentare ale
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
produse agroalimentare va atinge valoarea de aproximativ 60%, numai prin aderarea la UE a celei mai mari părți a țărilor membre CEFTA, Țările Baltice, Cipru și Malta adăugându-se cu ponderi sensibil mai reduse la această valoare. comerciale cu produse agroalimentare ale UE, procentul corespunzător țării noastre fiind comparabil cu cel aferent statelor membre în privința comerțului agricol intracomunitar. Principalele produse agroalimentare exportate de România în UE sunt reprezentate de materiile prime și produsele prelucrate inferior, cuprinse în secțiunile I și II
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
membre CEFTA, Țările Baltice, Cipru și Malta adăugându-se cu ponderi sensibil mai reduse la această valoare. comerciale cu produse agroalimentare ale UE, procentul corespunzător țării noastre fiind comparabil cu cel aferent statelor membre în privința comerțului agricol intracomunitar. Principalele produse agroalimentare exportate de România în UE sunt reprezentate de materiile prime și produsele prelucrate inferior, cuprinse în secțiunile I și II din Nomenclatorul Combinat (animale vii, produse animale și produse vegetale) care au deținut cumulat, în perioada 1991-2002, peste 70% din
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
prelucrare brută 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 Sursa: prelucrat după Anuarele Statistice ale României 1992-2003, INSSE Figura 7.4. Evoluția structurii exporturilor românești de produse agricole către UE în perioada 1991-2002 În ceea ce privește produsele agroalimentare cu un grad înalt de prelucrare, care aparțin secțiunilor III și IV din Nomenclatorul Combinat (grăsimi și uleiuri vegetale sau animale și produse alimentare, băuturi și tutun), exporturile au stagnat și și-au diminuat relativ lent ponderea în totalul exporturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Statistice ale României 1992-2003, INSSE Figura 7.5. Evoluția structurii importurilor românești de produse agricole din UE în perioada 1991-2002 22 M. Vincze, Romanian agriculture's difficulties in accommodating the changes in CAP, Romania Procentul deținut de importurile de produse agroalimentare din UE s-a înscris pe o tendință descendentă, care a fost accentuată de intrarea în vigoare a Acordului CEFTA din anul 1997, România orientându-se cu precădere către partenerii din Centru și Estul Europei 23. Analiza evoluției structurale a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
expansiune pentru o gamă cât mai diversificată de produse de o calitate cât mai ridicată și, pe de altă parte, s-a datorat faptului că produsele procesate erau fără restituții la export pentru exportatorii din UE. Analizând comerțul cu produse agroalimentare dintre România și UE prin prisma avantajului comparativ, pentru perioada 1993-2002, se observă că, în cazul produselor primare și inferior procesate a deținut un foarte ușor avantaj comparativ (în special în cazul produselor vegetale), produsele cu un nivel de prelucrare
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
va fi mult diminuat comparativ cu anii anteriori, acesta concentrându-se cu precădere în sectoarele pentru care ratele tarifului consolidat precum și cele efective sunt relativ ridicate în prezent sau mult mai reduse (caz extrem de rar) față de cele ale UE (produsele agroalimentare, textilele și confecțiile). Pe lângă efectele provocate de liberalizarea comerțului exterior, un rol important a fost deținut și de diminuarea sau eliminarea subvențiilor care au fost acordate anumitor ramuri industriale sau liberalizarea sistemului de prețuri. Din punctul de vedere al producătorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
au fost acordate anumitor ramuri industriale sau liberalizarea sistemului de prețuri. Din punctul de vedere al producătorilor, implicațiile negative au fost generate în principal de reducerea nivelului de protecție acordat unor ramuri industriale, care se realiza prin intermediul subvențiilor directe (industria agroalimentară, metalurgică, chimică și petrochimică) sau prin intermediul unor subvenții la intrare, menținând un nivel scăzut al prețurilor impuse la energie și materia primă (metalurgie, îngrășăminte chimice, petrochimie, materiale de construcții, cauciuc și materiale plastice). Alinierea la Tariful Vamal Comun al UE
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
scăzut al prețurilor impuse la energie și materia primă (metalurgie, îngrășăminte chimice, petrochimie, materiale de construcții, cauciuc și materiale plastice). Alinierea la Tariful Vamal Comun al UE va determina o scădere a protecției vamale în cazul majorității produselor industriale și agroalimentare, media aritmetică simplă a taxelor vamale efectiv aplicate pe baza clauzei națiunii celei mai favorizate fiind în anul 1999 de aproximativ trei ori mai mare la importul în România comparativ cu valoarea aceluiași indicator calculat pentru importul în UE. De
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
fermieri vârstnici), nivelului insuficient de dezvoltare a industriei alimentare, gradului scăzut de respectare a standardelor de calitate precum și a reglementărilor sanitare și fitosanitare, elemente care reprezintă o condiție obligatorie pentru accesul la mecanismele comunitare de sprijin precum și pentru comercializarea produselor agroalimentare pe piața comunitară. Crearea unui cadru legislativ eficace în domeniile concurenței și ajutorului de stat și aplicarea efectivă a regulilor de concurență și de control a acordării ajutoarelor de stat va reprezenta un moment esențial în vederea inițierii și dezvoltării unei
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
București, 2003 31. Dobrescu E., Ritmul creșterii economice, Ed. Politică, București, 1968 32. Enache M., Sistematizarea teritoriului, Ed. Tehnică, București, 1986 33. Fourastie J., Le grand espoir du XXeme siecle, PUF, 1968, Paris 34. Gavrilescu D, Giurcă Daniela (coord), Economie agroalimentară, Ed. Expert, București, 2000 35. Ghibuțiu A., Politici comerciale în relațiile economice internaționale, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1984 36. Gilpin R., Economia Politică a Relațiilor Internaționale, Ed. Du Style, București, 1999 37. Grant W., The Common Agricultural Policy, MacMillan
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
dar, la scară mai mică, lucrurile se petrec la fel în eurozonă. Masa crescută de dolari și deprecierea acestuia va alimenta în continuare speculațiile financiare și va duce la creșterea prețurilor petrolului, aurului, materiilor prime în general și ale produselor agroalimentare. Aceasta va genera sărăcire, migrații și revolte sociale în toată lumea. De asemenea, conflictele militare se vor înmulți, atît cele clasice, cît și cele atipice, cu efecte devastatoare. Guvernele sunt neputincioase, democrația a ajuns o poveste. Instituțiile financiare continuă să acumuleze
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
automate proliferează. Pentru a nu pierde timp, tot mai mulți francezi își fac cumpărăturile la ora prânzului și preferă magazinele din spațiile de transport (gară, metrou, aeroport, stații de alimentare cu carburanți). Fast-food-urile au o clientelă tot mai numeroasă. Industriile agroalimentare propun un evantai crescând de produse cu utilizare rapidă, feluri de mâncare gătite, semipreparate. Decathlon tocmai a lansat un nou cort pentru camping care, odată ce-i scoți husa, se depliază singur „într-o clipă”. Hiperconsumatorul este acel individ grăbit pentru
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
persoană). În ceea ce privește sursele de proveniență, suma respectivă se compune din venituri bănești, în proporție de 73% (27% transferuri sociale, 24% salarii +12% venituri din agricultură +6% vânzarea de proprietăți +4% venituri din activități independente neagricole) și 29% din contravaloarea produselor agroalimentare și nealimentare produse și consumate în gospodărie. La rândul lor, cheltuielile de consum s-au situat la o medie lunară de 6,9 milioane lei, rezultând o economisire medie pe o gospodărie de 0,5 milioane de lei pe lună
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cu diverse persoane de pe raza comunei M., sursa ne-a relatat aspecte negative despre numiții: C.I., H.P., H.V., S.G., T.S., C.T., elemente pretabile la manifestări necorespunzătoare în baza unor nemulțumiri personale privind unele greutăți cu privire la aprovizionarea cu energie și produse agroalimentare pe raza comunei M. În supravegherea generală, sursa a fost instruită să ne sesizeze vizitele efectuate de diverse persoane pe raza mânăstirii din M., inclusiv străini de țară. În continuare, sursa a fost instruită cu sarcini pe lângă persoanele mai sus
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]