1,898 matches
-
fi delăsător și că ar avea o mentalitate învechită prin faptul că se opune inginerului agronom care privește în perspectivă. Confruntat cu amenințarea de a fi pus în discuție în următoarea ședință de partid, Coman începe să-l susțină pe agronom. Între timp, se înfiripă și câteva povești de dragoste între Ana (Nicoleta Ilie), fiica brigadierului Stroe, și studentul Mircea Abrudan, între inginerul Mihai și tehniciana Maricica și între Coman și felcerița Paraschiva Dârzu (Florina Cercel), care-i face zilnic masaj
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
cu multe «locuri comune»”. El concluzionează metaforic însă că „moara macină din nou în gol”. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Un tânăr și chipeș inginer își ia în primire postul de agronom la CAP „Viitorul”, plătind o amendă paznicului pentru că a rupt un știulete din lanul de porumb ca să vadă cât e de dezvoltat. Știuletele n-a crescut cum trebuie, posibilitățile sale erau mai mari, dar au fost știrbite de președintele cooperativei
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
ca să vadă cât e de dezvoltat. Știuletele n-a crescut cum trebuie, posibilitățile sale erau mai mari, dar au fost știrbite de președintele cooperativei. Lupta dintre bine și mai bine poate demara, cu consecințe ușor de prevăzut: eternul conflict al agronomului cu rutina. Comedie recomandată, de autorii ei, ca „lirică”, fiindcă prezența carismatică a fermului agronom tulbură liniștea Paraschivei, cea cu talente de maseuză, și a rivalei, o frumoasă tehniciană. „Moara macină din nou în gol” - conchide, pe drept, Călin Căliman
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
mai mari, dar au fost știrbite de președintele cooperativei. Lupta dintre bine și mai bine poate demara, cu consecințe ușor de prevăzut: eternul conflict al agronomului cu rutina. Comedie recomandată, de autorii ei, ca „lirică”, fiindcă prezența carismatică a fermului agronom tulbură liniștea Paraschivei, cea cu talente de maseuză, și a rivalei, o frumoasă tehniciană. „Moara macină din nou în gol” - conchide, pe drept, Călin Căliman (în „Istoria filmului românesc”).”"
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
adunarea generală a kolhoznicilor, ce a avut loc în iunie 1968, s-a hotărât separarea gospodăriilor satelor Jăvreni, Bălășești și Răculești de Mășcăuți, cu formarea unui colhoz aparte „M. Frunze”, avându-l ca președinte pe Onisim Constantin Brăguță un excelent agronom și talentat organizator, care în scurt timp l-a transformat în unul fruntaș cu un potențial înalt economic și uman. Până la începutul anilor 60 secolul trecut școala din Jăvreni avea sediu în câteva сlădiri neamenajate, care măcar nici nu se
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
ACIN) la 30 decembrie 1963. Ea a realizat în 1974 și costumele pentru piesele "Cezar și Cleopatra" și "Mitică Popescu" de la Teatrul Național din Craiova. Artista a colindat în copilărie satele României, împreună cu tatăl ei care era de profesie inginer agronom, observând diferențele între țăranul de la Dunăre și cel de la munte precum și alte numeroase alte detalii de care s-a folosit în viitoarea ei profesie. A vizitat de asemenea multe restaurante marginale ale Bucureștiului, care i-au furnizat o sursă bogată
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]
-
cu happy-end în momentul când Radu primește repartiție de medic veterinar în satul unde lucra Silvia, iar cei doi se reîntâlnesc. După absolvirea Institutului Agronomic din București, tânăra Silvia Popescu (Catrinel Dumitrescu), originară din Călărași, a fost repartizată ca inginer agronom tocmai la Dorohoi. Ea își dorește să rămână în capitală și apelează la tovarășul Mateianu (Ștefan Mihăilescu-Brăila), o rudă cu o funcție înaltă, pentru a-i facilita obținerea unei repartiții în București. Acesta îi spune că îi poate rezolva transferul
Buletin de București () [Corola-website/Science/308358_a_309687]
-
pregătire universitară: Popescu Arghir medic la Sibiu și București. Revitea Lascu procuror Tg. Jiu și Craiova. Popescu Alecsandru, ajuns președinte de tribunal la Bistrița și apoi la Cluj. Ceuță Tiberiu devenit funcționar CFR. Turcu Petru - medic - Petroșani. Turcu Silviu - inginer agronom - Cisnădie . Frații Barbu - Iulian - inginer geolog - București, apoi Valer profesor universitar la conservatorul din Cluj. 6) În anii 1950 a urmat o altă serie de tineri: Popa Ioan - inginer electotehnic - București cu studii în URSS. Groza Liviu - profesor - Petroșani. Popescu
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
tehnica creuzet și oțel călit, procesele de fabricație, cum ar fi prăjirea piritei pentru transformarea acidului sulfuric în sulf folosit pentru praful de pușcă; și folosirea armelor de foc precum mina marină. Concentrându-se pe agricultură în lucrarea Nongzheng Quanshu, agronomul Xu Guangqi (1562-1633) a avut un interes în irigații, îngrășăminte, întrajutorare în caz de foamete, culturi economice și textile, precum și observația empirică a elementelor care ofereau o perspectivă în înțelegerea timpurie a chimiei. Au fost multe progrese și noi modele
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
(n. 22 februarie 1899, Tulcea - d. 23 octombrie 1977) a fost un inginer agronom și profesor universitar doctor. Absolvă în 1919 liceul de băieți din Tulcea, după care frecventează Școala Superioară de Agricultură de la Herăstrău, absolvind-o ca șef de promoție. A obținut din partea Ministerului Agriculturii, o bursă în străinătate și s-a înscris
Nicolae Cornățeanu () [Corola-website/Science/311435_a_312764]
-
Fundației Rockfeller și timp de un an a studiat organizarea agriculturii americane din marile regiuni agricole. În toamna anului 1936 a fost numit profesor universitar la facultatea de Agronomie din București. În 1938 a fost ales președinte al Societății Inginerilor Agronomi din România. A făcut parte din Comitetul de redacție al revistei „Viața agricolă”, a contribuit la editarea „Calendarului țăranului” pe mai mulți ani. Educația agricolă a țăranilor a constituit o idee centrală a activității de o viață a profesorului. A
Nicolae Cornățeanu () [Corola-website/Science/311435_a_312764]
-
a născut la data de 21 decembrie 1917/3 ianuarie 1918, în satul Alexandrovca din regiunea Nikolaev (astăzi în Ucraina), într-o familie de țărani. După absolvirea în anul 1937 a Colegiului Agrotehnic din Voznesensk (regiunea Nikolaev), a lucrat în calitate de agronom superior al SMT Catarjinscaia, raionul Țebricovo, regiunea Odessa. Între anii 1938-1942 a fost student la Academia de Medicină Veterinară a RKKA (Armata Roșie a Muncitorilor și Țăranilor) (Moscova). În anul 1940 a devenit membru al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice
Ivan Bodiul () [Corola-website/Science/311961_a_313290]
-
prim-adjunct al comisarului poporului pentru agricultură din Sovietul de Miniștri (1946-1948), controlor al Consiliului pentru treburile colhozurilor de pe lângă Guvernul URSS pentru RSS Moldovenească (1948-1951), prim-secretar al Comitetului raional Chișinău al PCM (1951-1952) și director al Casei Republicane a Agronomilor (1952-1954). Este numit apoi în funcțiile de prim-secretar al Comitetelor raionale de partid Volintiri (1954-1956) și Olănești (1956), ambele localități fiind aflate astăzi în raionul Ștefan Vodă din sudul Republicii Moldova. În anul 1956 pleacă la Moscova, unde studiază la
Ivan Bodiul () [Corola-website/Science/311961_a_313290]
-
specializarea Politică Externă și Diplomație). În prezent, urmează cursurile programului de masterat cu specializarea Politică Internațională (Internațional Politics, în limbă engleză) oferit de Centrul European pentru Cercetări Internaționale și Strategice din Bruxelles, Belgia. În perioada 2004-2006 a lucrat ca inginer agronom practicant în Danemarca. După revenirea în România, a lucrat ca inginer agronom la ISPIF (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare) București, expert în logistică la ADT Projekt, director de producție la societatea JD Agro Cocora, Manager General pentru
Laurențiu Rebega () [Corola-website/Science/334738_a_336067]
-
cu specializarea Politică Internațională (Internațional Politics, în limbă engleză) oferit de Centrul European pentru Cercetări Internaționale și Strategice din Bruxelles, Belgia. În perioada 2004-2006 a lucrat ca inginer agronom practicant în Danemarca. După revenirea în România, a lucrat ca inginer agronom la ISPIF (Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare) București, expert în logistică la ADT Projekt, director de producție la societatea JD Agro Cocora, Manager General pentru SC SEMINA SA și consultant la departamentul pentru Agricultură din cadrul SDC Agro
Laurențiu Rebega () [Corola-website/Science/334738_a_336067]
-
exmatriculat de la Kostroma, dar a fost reprimit la școală câteva luni mai târziu, după ce guvernul a sadisfăcut cererile seminariștilor. După terminarea seminarului și după câțiva ani petrecuți la catedră ca învățător, Vasilevski s-a hotărât să studieze pentru a deveni agronom sau topograf, dar izbucnirea primului război mondial i-a schimbat planurile. După cum mărturisea mai târziu, Vasilevski a fost "copleșit de sentimente patriotice" și a decis să se înroleze. Vasilevski a fost admis după susținerea în februarie a examenului corespunzător la
Alexandr Vasilevski () [Corola-website/Science/307133_a_308462]
-
să se înroleze. Vasilevski a fost admis după susținerea în februarie a examenului corespunzător la Academia Militară de Drept. După cum își amintea mareșalul, ""Nu am decis să devin ofițer pentru a începe o carieră militară. Încă mai doream să devin agronom și să lucrez într-un colț îndepărtat al Rusiei după război. Nu puteam crede că țara mea se va schimba iar eu nu. "." După patru luni de cursuri, pe care el avea să le considere mai târziu total depășite din
Alexandr Vasilevski () [Corola-website/Science/307133_a_308462]
-
Democrat, viceprimar este Florea Ispas, din partea PSD, în timp ce secretarul comunei este Florin Ilie. Consiliul Local este unul bicolor, compus din 11 consilieri, grupați astfel: Dumitru Caracostea - critic, istoric literar și folclorist Dumitru Popovici - critic și istoric literar Dumitru Caciona - inginer agronom de elită, poet clasic aromân (alias Tache Caciona) Teiu Păunescu - senator Anual, începând din 2010, are loc la Șerbănești, pe 20 iulie, în ziua de Sfântul Ilie, manifestarea culturală ”Sărbătoarea secerișului”, manifestare organizată de Primăria comunei Șerbănești cu sprijinul Consiliului
Comuna Șerbănești, Olt () [Corola-website/Science/302022_a_303351]
-
Afacerilor Externe al Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești (1981-1990). s-a născut la data de 18 iunie 1932, în municipiul Chișinău, într-o familie de țărani. A absolvit cursurile Institutului Agricol din Chișinău în 1955, după care a lucrat ca inginer agronom în raionul Orhei. În decursul carierei sale, a deținut diverse funcții de partid și de stat. În perioada 1972-1975 el a îndeplinit funcția de viceministru al Agriculturii al RSSM. În anul 1975 a intrat în serviciul diplomatic al Uniunii Sovietice
Petru Comendant () [Corola-website/Science/312578_a_313907]
-
Красный Виноградарь - Viticultorul (Vierul) Roșu). Pe teritoriul satului atunci erau așezate 3 case, construite de nemți, bordee de locuit, o fierărie și o poștă. Din scrisoarea Elenei Isacovna Șapchina, care a lucrat în sovhozul Crasnîi Vinogradari în anii 1937-1948, în calitate de agronom, reiese că suprafața viilor era -70 ha, a livezilor -56 ha, a legumelor - 10 ha, era construit un cămin, o casă pentru opt familii. Apă nu era în sat și se aducea din satul vecin Lunga Nouă cu carele trase
Crasnîi Vinogradari, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305119_a_306448]
-
(n. ianuarie 1864, lângă Diamond Grove, Missouri, SUA - d. 5 ianuarie 1943, Tuskegee. Alabama) a fost un botanist, chimist și agronom american. Născut sclav, Carver a trăit până la vârsta de 10-12 ani pe plantația primului său stăpân, după care a lucrat ca servitor pe la diferite case. A terminat liceul după vârsta de 20 de ani, apoi a obținut diplomele de licență
George Washington Carver () [Corola-website/Science/314515_a_315844]
-
etc. Înainte de intrarea în viața politică, s-a distins ca militar, ca unul din comandanții brigăzii de parașutiști, fondator al unității de comando 101 și ca general-maior, comandant al trupelor frontului de sud. Tatăl său, Shmuel Scheinermann era un tehnician agronom originar din Brest-Litovsk, pe atunci Lituania în sensul lărgit, în Imperiul Rus. Mama sa, Vera sau Dvora, născută Schneier, era medic, originară din Mohilev, în Belarus. Bunicul patern Mordehai Scheinerman a fost fiul unui „cantonist”, adică al unui evreu luat
Ariel Șaron () [Corola-website/Science/304393_a_305722]
-
Transilvaniei Gheorghe Bánffy al II-lea dă o circulară în care recomandă cultivarea cartofului chiar și în lipsa animalelor de muncă. Se pare că în timpul domnitorului Scarlat Callimachi (1812-1819) s-ar fi introdus cultura cartofului în Moldova, adus din Transilvania, conform agronomului Simion P. Radianu - 1906. Această informație este confirmată de lucrarea diplomatului austriac Ștefan Raicevici care spune că un profesor francez deținea în 1812 terenuri în arendă în Moldova care erau cultivate cu cartofi. Din lucrarea lui Nicolae Iorga numită "Documentele
Istoria cartofului în România () [Corola-website/Science/324312_a_325641]
-
frați Dimitrie și Hristodor Lapati (între1795-1851),domnitorul Barbu Știrbey ( în perioada 1859-1869),principele Dimitrie Barbu Știrbey,fiul domnitorului (între anii 1870-1913).În anul 1919 pe proprietatea expropriată care aparținuse familiei boierești Știrbey a luat ființă ferma-model Pietroșani ,condusă de inginerul agronom Marius Constantinescu, transformată apoi în întreprindere agricolă de stat în timpul regimului comunist. Începând din secolul al XVIII-lea și până în anul 1945 a existat la Dunăre o schelă, ceea ce conferea localității Pietroșani statutul unui punct vamal și comercial. În anul
Comuna Pietroșani, Teleorman () [Corola-website/Science/301821_a_303150]
-
bob se află o cruce; este Iisus Hristos răstignit. și noi, odată cu El, ăștia care-am trăit în legea grâului. Că noi de când ne știm suntem înfrățiți cu grâul. știi, dumneata, cum se cheamă pe la noi momentul acela când zic agronomii că grâul rodește? Se zice atunci că grâul înfrățește. și de unde să fi venit acest nume, dacă nu de la om. Cărei plante i se mai spune că înfrățește? și doar lăstăriș avem destul...”. Omul îmi vorbea din mers, în amiaza
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]