79,130 matches
-
acu vreo două seri când stăteam pe o terasă la o bere. Și ajunsesem la berea a doua când vine unul urât așa si suspect mărunt plin de lațe că și-ntinde mâna: Ajutați-mă Iisus Hristos și Maica Domnului ajutați-mă să vă dea sănătate o monedă măcar ajutați-mă! Dau să-i arunc în cap ce mai rămăsese din bere dar să vezi tehnică la el: se trage mai încolo și cască gura drept în punctul în care ar
Poezie by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/14305_a_15630]
-
la o bere. Și ajunsesem la berea a doua când vine unul urât așa si suspect mărunt plin de lațe că și-ntinde mâna: Ajutați-mă Iisus Hristos și Maica Domnului ajutați-mă să vă dea sănătate o monedă măcar ajutați-mă! Dau să-i arunc în cap ce mai rămăsese din bere dar să vezi tehnică la el: se trage mai încolo și cască gura drept în punctul în care ar fi fost să pice berea mea. La una ca
Poezie by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/14305_a_15630]
-
valorilor în care crede. Se ridică împotriva nihilismului, împotriva absurdului, împotriva ideologiilor totalitare. Nu are nevoie de o înșiruire de concepte, în schimb susține valorizarea propriei experiențe, transfigurarea experienței trăite. I. Lascu alcătuiește un portret în cărbune al lui Camus ajutându-se nu numai de Actuelles dar și de Omul revoltat ori de Mitul lui Sisif. Da, este vorba de intertextualitate în acest studiu, după cum observă Irina Mavrodin, de o exploatare la maximum a acestei intertextualități. De altfel, în prefața ediției
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/14275_a_15600]
-
sărbătoare el nu e fitecine, ci prietenul cel mai drag care-ți alină dorurile și căruia i te adresezi prin hori: Zi Văsîcă după mine Că eu nu poci după tine. Zi Văsîi cu cetera Că și eu te-oi ajuta. Omul cântă un danț pe jos. Își lansează strigătul domol, întretăindu-l cu pauze lungi în timpul cărora se muncește să se concentreze, ca să poată produce versuri noi. Cum e beat, nu-i prea iese. Văsîi nu se descurajează, îl îndeamnă
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
lansează strigătul domol, întretăindu-l cu pauze lungi în timpul cărora se muncește să se concentreze, ca să poată produce versuri noi. Cum e beat, nu-i prea iese. Văsîi nu se descurajează, îl îndeamnă mai departe folosind formule instrumentale care-l ajută să-și ducă danțul vocal până la capăt. În acest timp, vecinii se apropie și formează un cerc în jurul lor. Două femei aduc horincă și pahare, sticlele trec din mână în mână, apar alte scaune, copiii se rotesc prin jur ridicându
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
i-a semnat trecerea halucinantă prin lume și cărți, ajungând la mine ca o marcă a ceva foarte prețios și diferit de tot ceea ce știam. "Madi a venit imediat", "Madi a spus", "doar Madi a avut curaj", "Madi m-a ajutat". Până să o văd de-adevărat, i-am auzit numele, ca o fregată sprințară și demnă, spărgând valuri, banchize și înaintând spre cine știe ce nebănuite țărmuri. Numele unei mari poete. Asta știam din cărțile ei, din gândurile prietenilor pricepuți la poezie
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
pierzanie. amîndoi au știut că vine curînd. aveau se pare convorbiri dese cu moartea. nu erau prea discreți în privința asta. își bîrfeau moartea. făceau bășcălie de ea, dar cred că erau cumplit de înfricoșați și nimeni nu putea să-i ajute. poate există oameni în care dumnezeu a pus toate darurile: geniu, frumusețe, bunătate, curaj, loialitate și cîte or mai fi. pînă să-i fi cunoscut n-am știut că există și un dar al autodistrugerii. ei mi-au dezvăluit acest
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
îi amenința cu bastonul, strigând la ei: "Je suis le Roi Soleil". Mai târziu, fiind director la Editura Fundațiilor Regale, i-a publicat lui Al. Ciorănescu traducerea Stanțelor lui Moréas. Autorul povestește apoi cum i-a cerut Rosetti să-l ajute pe Alexandru Graur, persecutat și fără slujbă în timpul războiului, dându-i bani pentru articole dintr-o proiectată enciclopedie, pe care el, ca evreu, nu le putea semna. Când Graur ajunge director la Radio, imediat după 23 august 1944, prima lui
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
când a luat cunoștință de volumul de Corespondență, cuprinzând scrisorile primite de Basil Munteanu, căruia îi devenise, fără voia lui, concurent, cel puțin în ochii lui Cartojan și Drouhet. Nu și-a retractat sentimentele de gratitudine pentru cât l-au ajutat în formarea lui istorico-literară, dar după lectura volumului amintit rămâne cu un gust amar. Află acum, stupefiat, că "maeștrii" lui îl considerau un adevărat pericol, concurentul lui Basil Munteanu, care putea "să le dea planurile peste cap", ca fiind "omul
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
săi, ci, mai presus de orice, omul, oamenii, indiferent de etnia lor. El a crezut și a militat pentru înfrățirea oamenilor considerând că aceasta este condiția sine qua non a dobândirii libertății. Nu a fost, din păcate, nici înțeles, nici ajutat la el acasă. În străinătate, în Franța, la Paris, unde s-a adresat în ultima parte a vieții, nu doar compatrioților săi, ci tuturor iubitorilor de mai bine, prin intermediul publicației România viitoare, stăpânit de dorul fierbinte de țară, țară în
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
apleca asupra scurtului său trecut, cuvintele se succedau în flux neîntrerupt, vorbeau în același timp și ochii strălucitori, și gesturile mâinilor și mișcările feței lui mobile. Era ca și cum în interiorul lui s-ar fi rupt niște zăgazuri. - Știi ce m-a ajutat cel mai mult? continuă fără să aștepte răspuns. Exemplul lui Beethoven, idolul meu. Din adâncurile unui ocean de tristețe a vrut să înalțe un imn de slavă Bucuriei. Nimic nu a fost în stare să încovoaie forța lui neîmblânzită. Nefericit
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
indica o cale " ascendentă credeam atunci " de la știința numerelor la muzică, de la muzică la armonia cosmică, de la aceasta la ordinea divină a ideilor. Capacitatea mea integratoare era, pe vremea aceea, mai curând intuitivă, nefiind încă decât în prea mică măsură ajutată de un aparat conceptual filosofic de care nu dispuneam. Și, totuși, pulberea erudiției pozitiviste se cristaliza în mine alcătuindu-se în întreguri, despre care trei decenii mai târziu avea să-mi vorbească la Heidelberg filosoful Hans-Georg Gadamer, discipolul lui Heidegger
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
denumirea comună de legi. Asimilarea legilor civile cu cele ale fizicii, a celor morale cu cele zise "naturale" mi se părea factice și în cel mai înalt grad derutantă pentru spirit. Lecturile mele din filosofii și teologii medievali m-au ajutat atunci în deruta mea, oferindu-mi conceptul de ordo, de ordine. Cu ajutorul acestuia, începeam să întrevăd în lege expresia unei ordini imanente impusă sub forma unor reguli imperative. Fiu de avocat, am deprins de timpuriu un respect al autorității Legii
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
fost înscris în nici un partid politic", nici nu a fost „implicat" în lupte politice. Desigur, ne putem întreba de ce nu a dorit să se implice politic: dorința de a fi util țării sale a luat alte căi. Bineînțeles, pentru a ajuta „cauza națională" era necesară și altă activitate. Neagu Djuvara se asociază, la Paris, cu Nicolae Caranfil și cu alți colaboratori (o mențiune specială are „domnișoara Nussbaum", despre care scrie că „devotamentul pentru cauza noastră a fost extraordinar" (p. 42) și
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
cum se spune astăzi), dl Djuvara, diplomat român care participase, în felul său, la ieșirea din alianța cu Germania, nu-și găsea! Mai întîi și-a vîndut unele bijuterii de familie, mai tîrziu, soția sa a colaborat la Radio Paris (ajutată de un mare filo-român, profesorul Marcel Fontaine), iar dl Djuvara a început să primească o mică „subvenție" lunară din partea generalului Rădescu... Ceea ce era însă insuficient pentru a-și duce împreună cu soția și fetița traiul zilnic. Gînduri de emigrare în alte
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
odihnească mai mult de două ore. Soția îl scuturase miloasă de umăr. Între timp ea și pusese totul la cale: ranița, valiza. Zorii o găseau parcă schimbată, își și descoperise forța, forța aceea născută din instinctul matern, care o va ajuta să îndure orice în lipsa lui. Ocrotitoare îl privi cum mănîncă, apoi voise să-l însoțească la școală. El însă îi interzisese. Putea să-l mai vadă o dată numai cînd va trece pe uliță, în fruntea companiei. Compania se aduna în
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
ei înainte, cu baionetele. Poate ar fi răzbit! Și noi acum ce facem? Încotro ne duce domnul colonel? O fi primejdie și dinspre munți? Dacă e așa înseamnă că ne-au înconjurat și trebuie să ne rugăm rușilor să ne-ajute..." Se gîndea, își făcea toate aceste socoteli, dar în adîncul lui nu se tulburase. Parcă nenorocirea la care asistase fusese numai o nălucire, o aberație a vederii. Ca să se liniștească și mai bine își făcu semnul crucii. După cădearea Turtucaiei
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
întreb pe musafiră: - De fapt, ce dorești, doamnă? Am luat-o la per tu ca să mă creadă american naturalizat. - ...V-am urmărit, mai ales în ultima vreme, a zis arătarea, fiindcă mi s-a spus că numai dumneavoastră mă puteți ajuta într-o problemă extrem de delicată... "I-o fi plecat soțul să împlânte steagul pe Everest și nu și-a găsit alt consolator?", m-am întrebat cu speranță. Speram din tot sufletul că Dumnezeu nu dormea și știa ce se întâmpla
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
o indiferență generală": "România trecea printr-o criză de tranziție de la regimul agrar și patriarhal la un regim capitalist, pe care stăpâna pe putere, burghezia liberală din 1848 se străduia să-l aducă la îndeplinire prin curajoase reforme". Dar în loc să ajute capitalismul burghez să se dezvolte, socialismul întârzie asemenea inițiative. Iar literatura cu tendințe sociale "depășea cu greu nivelul unei mediocrități onorabile". În acest context, B. Munteanu prezintă pe "Ion Gherea" (1855-1920) și analizează Neoiobăgia (1910): "ce socialiste qui proteste contre
Un răspuns (inutil) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14798_a_16123]
-
lua din mînă Razele cu care-ți scriu, Sprijinit la o fîntînă Doldora de argint viu. Și mai lasă-mi roua-n criniști Chiar dacă-i turtită-n talpă De melci prinși de vechi neliniști În după amiaza calpă. Și m-ajută să prind rîmă Zemoasă-n trupu-i zglobiu, Fluturi dă-mi la îndemînă-n Aer strîns cu vai cu chiu. Împrejur de floare lată Cu petala suflecată Pîn'la al tulpinii brîu. Doamne, nu-mi lua din mînă Razele cu care-ți
Rugăciune laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14898_a_16223]
-
n-au văzut în viața lor un bancomat, fiindcă lucrează numai cu cardul, și n-au știut să scoată mai mult de 20 de RON fiindcă nu-și tastează niciodată personal sumele cu multe zerouri pe cititoarele de card. Le ajută vânzătoarele. Deci e clar cum au stat lucrurile: au vrut să scoată 20.000 RON, dar n-au știut cum se scrie.
Două doamne faţă-n faţă cu un bancomat by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21137_a_22462]
-
al egiptenilor, în Antichitate, era ceapa roșie. Don Juan, dacă ar fi trăit atunci și acolo, ar fi mâncat câte-o funie pe zi și ar fi mirosit irezistibil. Și despre roșii spun unii specialiști că facilitează producerea lichidului prostatic, ajutând penetrarea. Și, totuși, n-am văzut pe nimeni în zilele noastre să alerge chelnerița prin restaurant, după ce-a mâncat o salată de roșii cu ceapă. Vechii greci credeau că morcovii sunt stimulenți erotici. Astăzi cred asta numai Bugs Bunny
Costum sexy menajeră Mimi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21186_a_22511]
-
Stă cu copilul acasă de doi ani, deci trăiește într-un univers în care caca e “căcuță”, mărul e “măruleț”, mâncarea e “papa”, apa e “apiță” și, în general, totul e roz (are fetiță) și diminutivat. Nici inteligența n-o ajută prea mult, așa că, atunci când nimerește din greșeală la un text în care se folosește cuvântul “căcat”, leșină instantaneu. Își revine de-abia după ce bebe îi toarnă în cap tot lăpticul și o pictează pe față cu piureuț de broccoli și
Comentatorul paranoic versus comentatorul care nu a făcut sex de mult by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21188_a_22513]
-
și ci faci numai glumi triviali? Cum adicî și dansezi morcovielu’ lu’ Știefan pentru mini? Crezi ci mii di așa ceva îmi ardi? Fati, tu știi ci io tocmai m-am întors din Africa, undi am fost cu UNICEF-ul, si ajut copiii năcăjiți? Și ci, di cînd m-am întors, nu ma gîndiesc dicît la cum aș putea și li riaduc zîmbietul pi buzi? Pientru că - nu-i asa? - o mini întinși ți poati ajuta și primiești z/ua di mîini
Scrisorile Andreei Marin catre Mihaela Radulescu se intoarce 2 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21206_a_22531]
-
mă refeream mai jos! JUMĂTATE DE VEDETĂ CĂLARE PE JUMĂTATE DE PORC ȘCHIOP Citeam în presă, acum vreun an, cred, o scrisoare deschisă de mulțumire. Autor: o femeie oarecare din județul Constanța. Adrisant: Andreea Bănică. Subiect: numita Andreea Bănică o ajutase pe doamna respectivă cu, dacă nu mă-nșel, niște mobilă. Ilustrată cu o poză mare a sufletului caritabil care este Andreea Bănică (mă rog, mai mult a trupului caritabil care este), scrisoarea era nu doar deschisă, ci și foarte lungă
Chiloții lui Prigoană vs. lipsa de chiloți by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21197_a_22522]