2,337 matches
-
reprezintă clasa cea mai abundentă de compuși organici din organism. Enzimele și unii hormoni sunt de asemeni proteine. Proteinele conțin peste 20 de aminoacizi diferiți legați prin legături peptidice și au mase molare până la sute de kDa. Aminoacizii sunt esențiali (Ala, Arg, Asp, Cit, Glu, Gly, Pro, Ser, Tyr, etc.) și neesențiali. Se numesc proteine complete cele alimentare care aduc cantități suficiente din toți aminoacizii esențiali pentru creștere și dezvoltare normală (ouă, pește etc.). Aportul alimentar zilnic minim necesar este de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
nu mă tenta, iar cluburile de pe Sunset păreau prea costisitoare pentru o stea în declin. Lungul șir de firme luminoase se termină la Doheny și atunci m-am îndreptat spre dealuri. Mulholland era împânzit cu radare și polițiști pe motocicletă, ala că mi-am înfrânat impulsul de a-i da blană spre plajă. În cele din urmă m-am săturat să conduc ca un cetățean corect și am tras pe dreapta lângă dig. Reflectoarele cinematografelor din Westwood Village măturau cerul chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
De asemenea, au fost găsite multe fotografii ale lui E. Short cu diverși militari. Scrisorile au fost citite, iar numele și descrierea persoanelor au fost colaționate. 11. Informație telefonică verificată: fostul locotenent de aviație J.G. Fickling a sunat din Mobile, Ala, când a văzut numele și fotografia lui E. Short în ziarele din localitate. Afirmă că el și victima au avut o „scurtă relație“ în Boston la sfârșitul anului ’43 și că „ea avea tot timpul aprox. alți 10 iubiți care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
până la piele. Stătea și se uita vesel la toți și la toate. — Drept În nas! zise el În cele din urmă. Bang! Drept În nas! Rânji și-și afundă lingura În supă. — Poc! Puse lingura la loc. — Ați văzut? Puștiulică ala alunecos stă acolo și-și varsă inepțiile și cineva vine și-l altoiește. Bang! Trânti un pumn uriaș Într-o palmă uriașă, făcându-l pe polițistul care stătea lângă el să tresară și să-și rateze gura cu lingura, trimițând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Purcelușu tău ți-e confidențial, Nelly; pedalam d-acu unii mai mult, alții mai puțin, cu nerăbdarea lu Marele Hoțoman dă Biciclete, da, cum mandea nu renunț nicicând să subliniez la moment că luptătoru a fost inervat și să aglomerează ale mai beznite pronosticuri, apare naintașu fenomen și marchează un goal; pentru patrie - Monstru; pentru tagma noastră În adevărată descompunere - camionagiu. Patriotu ăla, pentru care jos pălăria, a gonit ca la patinaj și a oprit brusc lângă cel mai Înviorat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a permis poziționarea familiilor politice europene pe cele doă axe stabilite 468. Cu toate acestea, sursele utilizate ridică anumite probleme. Pe de o parte, sursa datelor folosite de G. Mavgordatos, J. Huber și R. Inglehart nu este precizată. Pe de ală parte, Hix și Lord au folosit Eurobarometrele. Totuși utilizarea surselor documentare interne din FEP și grupurile politice din Parlamentul European ar putea duce la concluzii diferite în analiza pozițiilor familiilor de partide. Tabelul pozițiilor familiilor de partide Simon Hix și
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
literaturii de specialitate asupra actorilor partinici, a evoluției structurale și a funcțiilor. Pe de alta, am dezvoltat dimensiunea explicativă a transformării europartidelor desprinzînd variabilele independente europene și naționale. 10.2.1.5. Un partid în sens convențional? Pascal Delwit et alii au reluat același exercițiu de aplicare a modelelor naționale în cazul europartidelor 699. Au concluzionat că partidele europene nu sînt partide naționale. Dacă această analiză e adesea acceptată, Hix a folosit primul noțiunea de partid european în devenire, fără s-
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
trage o socoteală, nu știm care ar rămâne dator, marea Rusie, sau mica Romînie? Însă noi nu insistăm asupra acestei comptabilități politice. Nu credem în proverbul francez că les bons comptes font les bons amis. Astăzi ne oferă o tocme ală, o compensațiune, Dobrogea în locul Basarabiei. Darurile sale ni se par primejdioase. Misiunea României este pe malul stâng al Dunărei, n-are ce căta pe malul drept, unde, deși locuiesc mulți români, totuși majoritatea populațiunei este de ginte slavă. A ne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
publică și condus la poliție unde a fost arestat sub sentinele fără a putea comunica cu nimeni pîn-a doua zi, cu toate că nu există în contra sa nici măcar un mandat de depunere sau de arestare, conf. art. 100 din proc[edura] pen[ală], ci numai un simplu mandat de aducere, căruia d. Moldoveanu nici a refuzat a se supune, nici a cercat să scape, încît să se întrebuințeze măsura constrângerii, prevăzută la art. 101, aceeași procedură. D. Moldoveanu, în fața unei asemenea urmări neregulate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Având în vedere cele espuse, În vedere că eu mă aflu constrâns la poliția capitalei, fără să fi refuzat de-a mă supune la mandatul de aducere, nici să fi cercat să scap, precum la art. 101 pr[ocedura] pen[ală] se indică: În vedere că eu mă aflu afară din județul ofițerului care a dat acest mandat și la o depărtare de mai mult de două miriametre, cer a se aplica în contră-mi dispozițiile art. 102, adecă să fiu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în contră-mi dispozițiile art. 102, adecă să fiu condus înaintea unui d. procuror al acestui județ unde mă aflu, spre a da un mandat de depunere și a se îndeplini dispozițiile art. 103 și 104 din pr[ocedura] pen[ală]. Plin de încredere în iubirea de dreptate ce vă caracterizează, sper că legitima mea cerere se va îndeplini. Primiți etc. Semnat. N. Moldoveanu Legala însă cerere a d-lui Moldoveanu a rămas, nu știm pentru ce, fără rezultat, trimițîndu-se d-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în locul căciulii, o bonetă. Deși fusesem prevenit (vezi, mi se spusese, că liftul ăla nu seamănă cu cel dintr-un bloc, e puțin mai rapid), totuși crezui că leșin când deodată se smulse din nemișcare și mă pomenii în întuneric. Ala fusese un glumeț când se exprimase zicând că "e puțin mai rapid". Pur și simplu se prăbuși în adâncuri cu o viteză de cădere ai fi zis liberă, dar nu era departe de așa ceva, și când se opri, buf! dacă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
începu să mănânce hulpav cu pâine multă, în timp ce chipul începea să i se lumineze ca la început și deodată își aminti că trebuia să-mi răspundă la o întrebare. "Prăpădit, spuneți dumneavoastră? ăla, bătrînu-ăla?" " Da", zisei. "Ce vorbiți, dom' profesor! Ala prăpădit? Păi v-arăt eu prăpădit!" Și se ridică mestecând zgomotos și începu să meargă mărunt, ca melcul, imitând pe unul care până ar face doi-trei metri ar trece un ceas. "Ăsta prăpădit, strigă el la mine, și când ajungi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Ieșii după ea și ne așezarăm în șezlonguri. Dar mă înșelasem, timpul trecea și gura ei rămânea mută, și nici nu părea că are de gând s-o deschidă. De ce venise totuși? Se uita fără să clipească peste grădina cu alei asfaltate a spitalului și nu făcea nici un gest, încremenită parcă într-o încordare inumană. Mă uitai la mâinile ei, dar nu erau încleștate, cum mă așteptam. Era după-amiază și lumina soarelui care inunda terasa îi inunda și chipul. Mă uitai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
operau în echipe (ca trio-ul Horia, Cloșca și Crișan, ce amintea de-atacul de aur al „Universității“ Craiova: Crișan, Cămătaru, Cârțu), gata să fiarbă pe câte-un tron înroșit sau să se lase jupuiți de vii pentru binele patriei. (ala cu tronul era gheorghe doja, iar cu jupuirea... ? sa fie egala cu trasul pe roata? de vf.) Astfel de aventuri prin timp și spațiu, care cerșeau respect și duioșie, mă scoteau din sărite. Era ca și cum istoria se milogea de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
apă, cărora localnicii le spun canale. Dar compatrioții noștri, perseverenți și inventivi, ar fi găsit soluția. Poate ar fi împins noaptea șlepurile cu chiriași și pisici, ocupând canalele cu zeci de anvelope uzate. Sau poate ar fi șterpelit de pe-alei miile de biciclete negre și ruginite. Le-ar fi cules răbdător, una câte una. Apoi, legate ca mormanele de ochelari din al doilea război mondial, le-ar fi deșertat direct pe fundul unuia din Gracht-uri (Heren, Prinsen sau oricare - de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Desigur, teza exterminării nu mai poate fi menținută în fața probelor incontestabile care atestă supraviețuirea populației autohtone. Totuși, pentru a consolida noua cucerire, "Traian au așezat aicĭ o mulțime de Romanĭ saŭ Latinĭ, luațĭ parte din Italia, parte din alte țĕrĭ ale imperiuluĭ Roman" (Xenopol, 1890, p. 13). Poporul român s-a format din asimilarea dacilor în matricea etnico-spirituală a coloniștilor romani: "Daciĭ amestecîndu-se cu Romaniĭ aŭ inceput a vorbi limba latinească, schimbând cu încetul formele vorbireĭ, ast-felŭ că aŭ dat nascere
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Mircea Morariu, Punctul liminar al teatrului modern, F, 1995, 9; Iulian Boldea, Despre Ibsen și „teatrul invizibil”, VTRA, 1995, 9; Diana Adamek, O redefinire a teatrului occidental, TR, 1995, 50; Ulici, Lit. rom., I, 497-500; Valeriu Cristea, „Am rămas curat”, ALA, 1997, 367; Ion Buzera, Eseistica universitară, R, 1997, 3-4; Dicț. esențial, 869-870; Ruxandra Cesereanu, Cioran ca Rastignac, Ciadaev, Oblomov și epigon al lui Iov, ST, 2001, 1; Al. Călinescu, Un portret al lui Cioran, ATN, 2001, 3; Irina Petraș, Două
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
Probleme de stilistică literară, București, 1948, 56-57; Al. Cerna-Rădulescu, Arbori din țara promisă, București, 1972, 19-20, 224-227; Mihai Bujeniță, Jurnalul liric al lui Ernest Verzea, „Baricada”, 1994, 4; Vlaicu Bârna, „Crepuscularia”, ST, 1994, 7-9; Teodor Vârgolici, Creația artistică și viața, ALA, 1995, 285; Gabriel Țepelea, Așteptând..., Cluj-Napoca, 1997, 26-38; Ion Caraion, Jurnal, II, îngr. Emil Manu, București, 1998, 348-351, 421-424; Emil Manu, Retrospectivă lirică, ALA, 2002, 630. I. D.
VERZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
Verzea, „Baricada”, 1994, 4; Vlaicu Bârna, „Crepuscularia”, ST, 1994, 7-9; Teodor Vârgolici, Creația artistică și viața, ALA, 1995, 285; Gabriel Țepelea, Așteptând..., Cluj-Napoca, 1997, 26-38; Ion Caraion, Jurnal, II, îngr. Emil Manu, București, 1998, 348-351, 421-424; Emil Manu, Retrospectivă lirică, ALA, 2002, 630. I. D.
VERZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
Viteazul Împărăției Soarelui. Basme populare uzbece, pref. trad., București, 1980 (în colaborare cu Andrei Ivanovschi); M.A. Șolohov, Cazacii de la Don, București, f.a. Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Echinox în odăjdii”, VRA, 1933, 310; G. Călinescu, Breviar de poezie bucovineană contemporană, ALA, 1934, 691; Dragoș Vrânceanu, „Constelații”, CRE, 1935, 2 783; Ovidiu Papadima, „Constelații”, G, 1935, 6; Constantinescu, Scrieri, VI, 108-109; Ernest Bernea, Poetul Iulian Vesper, „Rânduiala”, vol. II, caietul IV, [1935]; Papadima, Creatorii, 512-516; G. Călinescu, Poeți tineri bucovineni, VR, 1938
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
VIII, 187-189; Octav Botez, [„Bacante”], VR, 1912, 2; I. V. [Ion Vinea], [„La sânul tău, Cytheră...”], „Cronica”, 1916, 49; V. B., „Iubire pentru iubire”, UVR, 1920, 14; George Silviu, „Fericirile nebănuite”, DMN, 1925, 6 798; Ion Marin Sadoveanu, „Ochii boschetelor”, ALA, 1931, 538; Călinescu, Cronici, II, 299-300; Nic. Ivan, Un poet timișorean necunoscut: Alexandru Vițianu, LU, 1939, 10-12; Dumitru Micu, Poetul Alexandru Vițianu, RL, 1973, 49; Piru, Poezia, I, 79-80; Micu, Modernismul, I, 253; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 41-42. R. Z
VIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290589_a_291918]
-
1999 (în colaborare). Repere bibliografice: Ionel Andrașoni, „Sofia Nădejde”, „Făclia” (Cluj), 1973, 835; Eugen Hrușcă, „Mesajul militant al presei române”, „Clopotul” (Botoșani), 1980, 4495; Marian Constantinescu, „Aici e Pământul!”, RL, 1985, 18; Cristea, Teleorman, 747; Iordan Datcu, Marea bibliografie Eminescu, ALA, 2000, 502; Maria Moldoveanu, Sinteza idealului creator (interviu cu Victor Vișinescu), „Biblioteca”, 2001, 11-12; Petraș, Panorama, 641; Marian Petcu, „O istorie a presei românești”, „Jurnalism & comunicare”, 2002, 1; Roxana Ichim Istudor, „Jurnalism contemporan”. „Stilistica presei”, „Ultima oră”, 2003, 10 septembrie
VISINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
Constantin Cubleșan, „De vorbă cu Domnul...”, „Curierul Primăriei” (Cluj-Napoca), 1997, 113; Bogdan Ulmu, Dialog văratec cu Dorel Vișan, CRC, 1998, 7; Carmen Chihaia, „Festivalurile din ultima vreme n-au avut nici un sfert din ecoul afacerii «Țigareta»” (interviu cu Dorel Vișan), ALA, 1998, 449; Poantă, Dicț. poeți, 209-210; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 335; Mircea Novac, Poezia, țărm de suflet, „Ecart”, 2001, 136; Steluța Pestera Suciu, „Doamne, pentru ce mi-ai pus pe buze cuvinte”, „Monitorul de Brașov”, 2001
VISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290584_a_291913]
-
IV), CL, 2003, 4; Bogdan-Alexandru Stănescu, Adio, Dumnezeul meu, LCF, 2003, 27; Octavian Soviany, Cancerul rușinos al memoriei , LCF, 2003, 31; Marin Mincu, O autolivrare viscerală, „Ziua literară”, 2003, 63; Marius Ianuș, Cine a inventat „fracturismul” și ce este el, ALA, 2003, 670; Daniel Cristea-Enache, Poezia-jurnal, ALA, 2003, 677; Mihai Iovănel, Suferință erotică și erotizantă..., ALA, 2003, 680. N. Br.
VLADAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]