1,261 matches
-
în urmă. Aceste nume fuseseră înghițite de o amnezie culturală. Seeger nu existase niciodată. R.E.M. nu mai era acum nici măcar un vis produs de febră. —Soției sale i s-a părut ceva ciudat în chestia asta, dar nu s-a alarmat decât abia după o lună, când David a început să-și bălăcărească autorul preferat, pe J.D. Salinger, acuzându-l că e un pericol public. A început să adune, deși nu le citea niciodată, ceea ce el numea „cărți adevărate“, care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Tata a ridicat glasul. „Doar fiindcă ai văzut niște filme care îți arată raiul pe pământ, asta nu înseamnă că acolo nu-ți șuieră gloanțele pe la urechi. Uneori le auzi la televizor și îndată după aceea...” „Ssst, ssst”, s-a alarmat toată familia. „De asta se pare că te-ai dezobișnuit în America, de vorbitul în șoaptă. Așa repede ai uitat. Pereții de aici au urechi. Cu atât te-ai ales, dacă ai venit înapoi”, a spus mama. Tata s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
balsam. Și acesta e un mare compromis pentru mine. Nu sunt adepta primenitului și îngrijitului excesiv. Nu pentru că nu mă iubesc, ci pur și simplu pentru că nu le-am dat de gust. Dacă încercam vreodată să mă aranjez, Mark se alarma, iar pe Maria și pe Lisa le făcea să râdă isteric. Respect standardele minime. Mă epilez vara când port pantaloni scurți. Sunt meticuloasă când vine vorba de talc și deodorant și cheltuiesc o avere pe mașinării de curățat dinții - în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
seama că nu l-ai cunoscut deloc și că întreaga relație a fost o mascaradă. Tonul meu devenise mai ridicat și mai ascuțit, o calitate complet neatractivă, afară de cazul în care e într-un meci de fotbal feminin. Ed păru alarmat de izbucnirea mea. —Ești bine? Foarte bine. Doar că nu am mâncat nimic azi. Ed chemă un ospătar, iar eu am comandat repede. Aș vrea pentru început tortellini, apoi cotlete de miel cu cartofi prăjiți, dovlecei și mazăre cu ceapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
În fața ușii, se oprește o clipă și fixează împrejurimile. Chiar și de la distanță se vede că poartă numai suspiciune pentru toți cei din jur în privirea alunecoasă. Fixează și mașina lor, dar datorită întunericului nu vede nimic care să-l alarmeze. Trage un scuipat, își saltă pantalonii, apoi dispare înăuntru. Manfred încruntă din sprâncene, potrivindu-și cu degetele de la mâna dreaptă rama ochelarilor: El e. De unde știm la ce cameră merge? La numărul 5. Întâmpină cu o grimasă veselă privirea amuzată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
continuă. Karel simte că-i stă inima în loc. Comandantul începe să privească agitat în jur. Bănuiește ceva? Un al șaselea simț îl avertizează că se îndrepta spre o primejdie? Observă cum intră rapid în tancul care oprește brusc. Clar, ceva alarmase echipajul. Turela se rotește în căutarea țintei. Dar nu mai are timp pentru finalizare. Cu un bubuit sec, încasează în plin o lovitură care lasă în urma ei o gaură imensă în partea frontală a blindajului. O siluetă umană, adevărată torță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
explodat autocisternele, laolaltă cu nemții. Dacă am avea timp să-i căutăm sigur vom găsi ceva din rămășițe lor. Așa cum ai spus și tu, nu avem timpul necesar să facem asta. Mai mult ca sigur întreaga tevatură de aici a alarmat unitățile germane din apropiere. Dă adunarea imediat. Plecăm. În momentul când trupele lor vor fi aici, noi trebuie să fim departe. Da, cu cât mai repede cu atât mai bine. Am strâns toate medicamentele găsite. Sper să ne descurcăm cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
spus: - Până aici e bine. Du-te la cancelarie să aduci niște cretă. Asta a fost tot. Cristina a plecat după cretă și nu s-a mai întors. S-a iscat mare vâlvă chiar înainte de terminarea orelor. Ceilalți profesori se alarmaseră de dispariția bruscă a fetiței fără o mână, cu atât mai mult cu cât portarul spunea că n-a văzut-o ieșind din școală și nici elevul de serviciu, care stătea pe un scaun lângă sonerie, n-a văzut-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Am ieșit singură de trei ori în două luni. Știu că e război, dar să nu exagerăm. Tot de trei ori acostase în port și KM 103, pentru reparații și reîncărcare. * Într-o seară, ca de obicei, am auzit amândoi alarma sunând. Eu lucram la birou, calculând niște dobânzi. Kristine ridica tava cu ceștile goale de ceai, vrând să i-o înmâneze servitoarei. Își flexase picioarele și se aplecase puțin în față. Sunetul tânguitor al sirenei a izbucnit și a paralizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
bage creierul în capul tău. Creierul tău se duce la gunoi. X și Y o vor asista. Îți convine această situație? - Îți convine această situație? a repetat Z mecanic. Îți convine această situație? Îți convine această situație? Y s-a alarmat și s-a repezit la ea, prinzând-o de umeri. Z începu să tremure. - A intrat într-un conflict! X, adu trusa! X nu s-a mișcat. - Conflict! Conflict! X, defibrilatorul, acum! X făcu ochii mari și căscă gura. Rămase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
scurt și repede. Coloana de mercur a termometrului mi s-a părut cât Turnul Eiffel. La auscultare - nimic. M-a consolat (ea pe mine!): "Nu te speria, are să-mi treacă". Nu găsisem nimic anormal, dar tocmai ignoranța cauzei m-a alarmat peste măsură. Indicând doamnei M... câteva măsuri, cunoscute și de ea, m-am dus în cerdac. Când mi s-a permis din nou să intru, Adela avea pala de păr așezată exact la locul ei, pe jumătatea stângă a frunții
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
stângaci, subliniind că nu vreau să-i spun, dar i-am spus! Atunci mi-a dat mâna ei mică și rece și puțin din brațul ei rotund cu miros de ambră, când i-am simțit inima în pulsul care bătea alarmat sub buzele mele. Dacă i-aș fi cerșit ființa... A trecut fericirea pe lângă mine, și nu i-am pus mâna în piept? Plouă tomnatic, mărunt și rece. E mai bine așa, acum, când ea nu mai există. Splendoarea lunii ar
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
bilete de călătorie. Atunci calm, ca niciodată, i-am apucat strâns pumnul cu mâna dreaptă, iar cu muchia mânii stângi l-am lovit puternic peste încheietură. Nu știu dacă iam rupt mâna sau nu, dar urletul scos de individ a alarmat toată lumea din tramvai. Un tip din rândul celălalt de scaune, tot negricios și dubios, s-a ridicat și și-a aruncat pumnul înainte spre falca mea. Numai că lecțiile de box pe care le luasem cândva - în viață e bine
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
iese și intră... la librăria Eugéne Ionesco, băi! Așa scrie pe ușă, în interior și în exterior: împinge, trage... Ne lucrează subliminal la pitulice... Hi hi hi!!! Iar dacă îmi dădeai un țârâit din depărtări albastre, te opreai brusc, mă alarmai... Hei, ai murit, ai leșinat, ai fugit iar de acasă cu rockerii ăia ai tăi jegoși, unde ești, ți-o dau la muie? Izbucneai într-un râs pofticios, nestăvilit, de papanaș tăvălit prin smântână... Chiar n-ai simțit, chiaaar n-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
alt gen de văduvă, era o roșcată care conducea un Firebird și purta fuste de blugi cu centuri late și catarame turcoaz. După viața din contracultura sexuală, heterosexualitatea părinților mei Îi părea Linei ciudată și artificială. Acneea Capitolului Unsprezece o alarma. Îi displăcea să folosească același duș cu el. În casa noastră, cât a stat Sourmelina cu noi, a fost o atmosferă Încărcată. Lina era la fel de bătătoare la ochi și de nelalocul ei În camera noastră de zi ca o dansatoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Închiși. Dar știam că nu mai exista cale de Întoarcere. Aparatul de tuns Îmi trecea ca o greblă pe scalp. Mă țineam tare. Părul Îmi cădea În șuvițe. ― Ar trebui să plătești mai mult, spuse Ed. Acum am deschis ochii, alarmat de cât avea să mă coste. ― Cât? ― Stai liniștit. Același preț. E fapta mea patriotică pe ziua de azi. Fac lumea mai sigură pentru democrație. Bunicii mei Își părăsiseră casa din cauza unui război. Acum, după cincizeci și doi de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
să numere banii, dar acesta nu se grăbea. Îl săgetă pe Gică picior de lemn cu privirea, monologând. „Va trebui să Întocmim o chitanță...! „Cum, n-ai Încredere?” - răgni el de se zguduiră geamurile. „Sunt un borfaș cinstit...!” „Nu te alarma prietene...Am Încredere, cum să nu am...! Din todeauna, borfașii au avut cuvânt de onoare...!! Totuși, unde sunt acte, certitudinea nu lasă loc Îndoielilor”. Amicii gazdei priveau la Doctor cu ură. Asemenea Îndrăzneală, Întrecea orice măsură, urmând să fie pedepsită
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mențin afirmația. Peștele are un miros straniu, greu de acceptat...!” „Prostii... Oare peștele de apă dulce, nu În mocirlă se simpte În largul său...? În mod sigur, acest exemplar a trândăvit mai mult În nămol... Te rog Însă, nu te alarma...Îi facem de Îndată autopsia...” Nineta Încercă să-l oprească, să nu mănânce, fiind mare pericol de otrăvire...!!” „Uff, devii imposibilă - draga mea. Mie Îmi ghiorăie mațele de foame și tu mă chestionezi mai rău ca la poliție...!” Mai Încercă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cum se deslănțue, apoi Îi făcu un semn cu mâna să tacă. Oare această prietenă a lui nu realiza de fapt, el nu era beat? În loc să-i dea o mână de ajutor, ea Îl ocăra...? De ce tăcerea lui n’o alarmase și În mod evident starea fizică În care tremurăturile totale a corpului erau vizibile?? Toate aceste cuvinte și multe altele ar fi dorit să i le adreseze prietenei sale, Însă, cu tot efortul disperat de-a deschide gura, nu reuși
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
scuze. De ziua onomasticei tale m-am prezentat detestabil...!” „Haina? - nu contează. E atât de amăgitoare uneori...!” „Sunt nevoit să te las singură se scuză el ridicându-se dela masă - maximum cinsprezece, doăzeci de minute. Mai preciză.Să nu te alarmezi totuși dacă depășesc timpul propus, mă voi strădui să mă Întorc cât pot de repede...!” „Să nu mă lași prea mult singură, nu de altceva, dar ...să nu mă găsești logodită!!” - glumi fata privindu-l drăgăstos. Fără alte comentarii, Tony
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
temporar orice activitate și să ne ocupăm puțin de tine. Efectiv, acestă intoxicație are un circuit matematic. A patra săptămână la aceeași oră...!! Dacă se va mai repeta, cine Îți poate garanta supraviețuirea...!?” Tony Pavone făcu o grimasă. „Nu vă alarmați degeaba. Dacă trebuia să vă părăsesc din cauza acelui blestemat pește, ei bine - acum vă priveam din Înaltul cerului. Apropo. Cum merg lucrările acelor barăci metalice...?” „Ce să-ți spun? Am Început săpăturile de fundații Însă, Înaintează greu datorită gerului. Totuși
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Bănuind complotul ce se punea la cale Împotriva ei și, profitând de o neatenție a acestora fata o luă la fugă. Caralii o priviră cum se depărtează, apoi unul dintre ei scoase fluerul, suflând În el cu așa o forță, alarmând toată lumea, după care urlă cu gura lui bine hrănită de către stăpânii lui, cât putu de tare. “Prinde-ți hoața. Puneți mâna pe ea...!!” Făcându-se părtași la toate samavolniciile teroriștilor oficiali, unii binevoitori care pot fi găsiți În toate timpurile
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
zgomot deranjând bețivanul care se trezi din somn Înjurând, iar cu mutra lui desfigurată de somn și băutura Își făcu apariția dând placajul la o parte...! Clipele de groază au fost sublime!! Îngrozite rudele mortului, au Început să țipe de alarmară toți vizitatorii cimitirului, alergând bezmetici În toate cele patru vânturi ale cimitirului, câlcându-se În picioare, amestecându-se cu pământul!!” Șeful Șantierului râse flegmatic. „Cu prima ocazie să mi-l prezinți. Sunt sigur, merită osteneala...” Tony Pavone făcu un pas În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
prietenește. „De acord, la rândul meu cunosc toate matrapaslâcurile, uneori chiar primejdia la care vă expuneți...! Am informații suficiente dar, eu stau În banca mea. Din moment ce nu sunt reclamații iar producția merge din plin, nu am nici un motiv să ma alarmez. Grijă mare Însă la miliția economică, e cu ochii pe noi fiind cordonată de cel mai periculos ofițer cu grad de Lct.Col. care se numește Tudose Ion. Acest individ nu suportă tratative ori Înțelegere, trimițând În pușcarie multă lume
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pământ plângând isteric. O altă babă, mai urâtă, mai zbârcită decât diavolul Însuși, ținu neapărat să Înfricoșeze până la exasperare pe ce-i prezenți. „Clopotele unei biserici din senin au Început să zăngăne...! Au făcut așa de mare zgomot Încât a alarmat Întreg satul. Da, asculta-ți la mine. Era ora două noaptea, iar când sătenii au dat buzna să vadă, acolo nu era nimeni Însă clopotele continuau să se balanseze...!!” Unele femei Începură să bocească zgomotos iar copii țipau speriați de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]