7,295 matches
-
are valorile de 22°7'9. 3" Est și 47°205" Nord. ... – cel mai estic punct a fost măsurat în apropiere de localitatea Olosig și are valorile de 2209'50" Est și 47°20'21" Nord; ... – extremitatea sudică a ariei protejate corespunde unui punct situat în albia Pârâului Sânnicolau la ieșirea acestuia din teritoriul ariei protejate și are coordonatele de 22°8'38" Est și 47°18'49" Nord. ... ... ... ... 2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE 2.1. Geologie Din punct de vedere geologic, Câmpia Someșului (în care se încadrează
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
scurtă cu obârșia sub pădurea Secuieni și în final, valea Pucioasa. Între cele trei văi se află largi suprafețe interfluviale, netede la partea superioară și cu o creștere a unghiului de pantă al versanților pe măsură ce se coboară spre albia râurilor. În urma analizei hipsometrice se constată prezența a 4 trepte de relief ce se încadrează între 118 și 182 m. Amplitudinea absolută a reliefului, de 178 m, a fost măsurată în partea central - nordică a arealului, în zona pădurii
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
scurtă cu obârșia sub pădurea Secuieni și în final, valea Pucioasa. Între cele trei văi se află largi suprafețe interfluviale, netede la partea superioară și cu o creștere a unghiului de pantă al versanților pe măsură ce se coboară spre albia râurilor. Cel mai important element abiotic al sitului este hidrografia, respectiv lacurile și zonele mlăștinoase, care întrețin un ecosistem riparian viguros și cu valoare ecologică ridicată. ... ... 3. MEDIUL BIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE 3.1. Ecosistemele Ca termen general, ecosistemul
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
6345 - Rariște de stejar și frasin din hașmace mici; 0412 - Frăsinet de hașmac de productivitate mijlocie; 0413 - Frăsinet de hașmac de productivitate mijlocie. 9. Descrierea generală a tipului de habitat Păduri din specii cu lemn de esență tare, situate în albia majoră a râurilor, expuse regulat inundațiilor în perioada creșterii nivelului apei, sau în zone joase, expuse inundațiilor provocate de înalțarea apei freatice. Aceste păduri se dezvoltă pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat între inundații sau rămâne ud
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
a se evita infiltrațiile în stratul acvifer sau în apele de suprafață, ca urmare a antrenării acestora de către apele pluviale sau de către vânt. Deșeurile solide, materialul rezultat din decopertări, excavații, combustibilii sau uleiurile nu se vor deversa în albia cursului de apă sau lacul de acumulare; se va proceda la colectarea selectivă a deșeurilor în vederea valorificării și/sau eliminării prin firme autorizate. Se va asigura instruirea periodică a tuturor lucrătorilor de la fața locului pentru a se asigura evitarea
SCHEMĂ DE MĂSURI din 1 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296657]
-
în zone cu alunecări de teren, soluri tasabile, zone cu grad seismic ridicat cu magnitudinea de peste 7 pe scara Richter, prin PAC/PT se prevăd măsuri adecvate. Articolul 79 (1) Traversarea apelor curgătoare se face, de regulă, în zonele unde albia este relativ stabilă, respectiv în porțiunile unde albia este în aliniament și bine conturată. (2) La stabilirea amplasamentului traversării trebuie să se țină seama de lucrările hidrotehnice și de artă, existente sau în faza de proiectare în zona respectivă, care
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
și racordarea dispozitivului de perforat cu piesa specială. ... Capitolul XIII Traversări Secţiunea 1 Traversările de ape Articolul 230 Datele preliminare necesare proiectării unei traversări de ape sunt: a) studiile topografice; ... b) studiile hidrologice (debitele, vitezele, turbiditățile); ... c) studiile geotehnice în albie și maluri, după caz; ... d) lucrările hidrotehnice în curs de execuție și în perspectivă în zona traversării. ... Articolul 231 (1) Traversările de ape se pot executa în următoarele soluții: a) aeriene; ... b) subterane. ... (2) Alegerea soluției de traversare trebuie să
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
cu insule de protecție din beton armat. (5) Conductele aeriene se prevăd cu compensatori de dilatare, dacă este cazul. Articolul 234 La amplasarea suporturilor se recomandă următoarele: a) la cursurile de apă cu caracter torențial se evită amplasarea suporturilor în albia minoră; ... b) la cursurile mici de ape care transportă plutitori, deschiderile minime dintre suporturi sunt de 15,00-20,00 m, în funcție de lățimea plutitorilor; la cursurile mari de ape deschiderile minime dintre suporturi sunt de 30,00 m; ... c) la cursurile de
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
30,00 50,00 50,00 N 30,00 30,00 21. Poligoane de tragere, depozite de material exploziv, cariere care implică utilizarea materialelor explozive 250,00 250,00 250,00 250,00 150,00 250,00 250,00 22. Centrale nuclear-electrice 1.000,00 1.000,00 500,00 500,00 150,00 1.000,00 1.000,00 23. Balastiere în albia râurilor (amonte/aval) - - - - 500,00 1.000,00/ 2.000,00 1.000,00/ 2.000,00 24. Lucrări miniere (la suprafață sau în subteran) 200,00 200,00 200,00 200,00 200,00 200,00 200,00 25. Depozite de gunoaie, depozite de dejecții animaliere 50,00 50,00 50,00 50,00 50,00 50,00 50,00 26. Amenajări portuare
NORMĂ TEHNICĂ din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296993]
-
Promovarea regenerării naturale generative. 8MO 1LA 1DT 8MO 1LA 1DT Tăieri de conservare Etajul montan de amestecuri (FM 2) 3.3.2.1. Montan de amestecuri, brun podzolic și cripto-podzolic, edafic mic, cu Luzula ± Calamagrostis (Bi) 134.4 - Amestec de rășinoase și fag de albie mijlocie (i) - 93,69 ha Apă accesibilă; substanțe nutritive; volum edafic. Asigurarea unor consistențe, structuri verticale și compoziții normale. Promovarea regenerării naturale generative. 5MO 3DR 2DT 5MO3DR2DT Tăieri progresive Tăieri de conservare 3.3.2.2. Montan de amestecuri, brun podzolic sau criptopodzolic, edafic
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
naturală Codul Diagnoză ha % Super. Mijloc. Infer. 1. 2.3.1.1. 115.3 Molidiș cu Vaccinium myrtillus (i) 47,35 1 - - 47,35 2. 2.3.3.2. 111.4 Molidiș cu Oxalis acetosella pe soluri schelete (m) 13,58 - - 13,58 - 3. 3.3.2.1. 134.4 Amestec de rășinoase și fag de albie mijlocie (i) 93,69 2 - - 93,69 4. 3.3.2.2. 123.1 Molideto-brădet cu Luzula luzuloides (m) 168,44 4 - 168,44 - 5. 132.1 Amestec de rășinoase și fag cu Rubus hirtus (m) 87,39 2 - 87,39 - 6. 133.1 Amestec de rășinoase și fag cu Festuca altissima
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
o suprafață de 218,7 ha, aparținând regiunilor biogeografice continentale. Situl Natura 2000 ROSCI0023 Cascada Mișina și rezervația naturală 2.818 Cascada Mișina se suprapun, astfel, limita de nord se suprapune unui sector al Pârâului Făgetu Rotundei și Culmii Nămoalelor până în albia Mișinei și continuă în aval până la confluența cu Pârâul Boului. Limita de est urmărește Culmea Boului până la altitudinea de 1287m de unde, urmând versantul drept intersectează albia Pârâului Coada Calului, o traversează și continuă pe versantul stâng în
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
rata vegetației emergente: maxim. 40% - pietre mai mari de 12 cm diametru, se pot folosi și resturi lemnoase d. Structura corpului de apă - cel mai important este prezența vegetației lemnoase de pe mal: rădăcina, resturi lemnoase și frunzele căzute în albie asigură zone de adăpost. Frunzișul asigură umbră. Fără vegetație ripariană zglăvoaca este foarte expusă la încălzirea apei. Cerințe pentru reproducere: Ajunge la maturitate sexuală la doi ani. Se reproduce primăvara, în martie - aprilie. Masculii ”sapă” sub pietre o cavitate, unde
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
este foarte expusă la încălzirea apei. Cerințe pentru reproducere: Ajunge la maturitate sexuală la doi ani. Se reproduce primăvara, în martie - aprilie. Masculii ”sapă” sub pietre o cavitate, unde păzesc icrele depuse - cerința esențială pentru reproducere este prezența pietrelor în albie. Altele: apă curată și rece, conectivitate, zone de adăpost. Nu are importanță economică. Cerințe minime: - minim 50% din substrat trebuie să fie alcătuită din pietre/pietriș - minim 50% din suprafața apei trebuie să fie cu curs rapid sau curs mediu - trebuie
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
important obiectiv turistic fiind chiar Cascada Mișina, cunoscută și sub denumirea Cascada Boului, o cădere de apă de circa 12 metri. Situl este localizat la o altitudine de cca 1000 m altitudine fiind format, în cea mai mare parte de albia pârâului Mișina și habitatele forestiere. În cea mai mare parte, habitatele forestiere din acest sit au un grad ridicat de naturalitate, intervențiile în acest areal fiind reduse datorită inaccesibilității impuse de fragmentarea terenurilor. Versanții abrupți ai pâraielor Cascada Mișina și
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
asupra tuturor speciilor și habitatelor. H Poluare A.12 Presiune actuală H01 Poluarea apelor de suprafață, limnice, terestre, marine și salmastre H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere Detalii Poluarea cauzată de activități forestiere: În albia minoră a râului Mișina se pot identifica substanțe care provin din activitatea de exploatare forestieră și care au efect negativ asupra speciei țintă, care este foarte sensibilă la calitatea apei. Ariile naturale protejate sunt tranzitate de către utilaje forestiere, iar
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
gobio. Amenițare scăzută asupra speciei Rosalia alpina. C Minerit, extracția de materiale și de producție a energiei B.6 Amenințare viitoare C01 Industria extractivă C01.01. Extragere de nisip și pietriș Detalii Exploatare nisip și pietriș: Lucrările de exploatare a pietrișului din albia minoră a râurilor duc la tulburarea apei -la angrenarea suspensiilor solide în masa apei-, astfel branhiile speciilor de pești se pot înfunda, în unele cazuri ducând la moartea acestora. Majoritatea locurilor de ascunziș, hrănire și de reproducere ale speciilor de
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
solide în masa apei-, astfel branhiile speciilor de pești se pot înfunda, în unele cazuri ducând la moartea acestora. Majoritatea locurilor de ascunziș, hrănire și de reproducere ale speciilor de pești se află lângă pietre/bolovani, astfel prin scoaterea acestora din albie se contribuie la reducerea cantității de habitat ideal pentru speciile de pești. Pentru balastiere trebuie elaborat un plan integrat de funcționare -care se poate pune în practică numai pe baza legii, controlat periodic de administrator, chiar dacă se află în
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
la nivelul drumurilor, zone unde se pot acumula carburanții scurși de la utilajele forestiere. Pentru limitarea amenințării este necesară interzicerea tranzitării ariilor naturale protejate de către vehiculele care prezintă scurgeri de uleiuri și carburanți. Poluare cauzată de activități forestiere: În albia minoră a apelor curgătoare pot apărea substanțe care provin din activitatea de exploatare forestieră și care are efect negativ asupra speciei țintă, care este foarte sensibilă la calitatea apei. Amenințare scăzută asupra habitatelor și asupra speciilor de amfibieni Triturus cristatus
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
ale condițiilor hidraulice cauzate de activități umane Detalii Praguri de fund: În zona sitului în momentul de față sunt prezente doar praguri naturale, cascade. Pot apărea însă multe alte categorii: praguri din lemn sau din beton, la nivelul trecerilor prin albia râului, captări fără scară de pește sau cu scară nefuncțională etc. Pragurile de fund, din lemn sau din beton de diferite dimensiuni, constituie o barieră peste care speciile de pești nu pot să treacă, sau doar anumie specii pot, astfel
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
case sau au investiții majore în apropierea albiei- și au un efect negativ semnificativ asupra faunei acvatice. În timpul acestor lucrări albiile râurilor/pârâurilor sunt ”curățate”, pietrișul este excavat, toate pietrele de dimensiuni mari și obstrucțiile, de exemplu lemn căzut în albia minoră, sunt scoase din albia minoră, astfel zonele de ascunziș și de hrănire a speciei sunt distruse. 0 altă problemă cauzată de aceste lucrări este angrenarea suspensiilor solide în masa apei în timpul acestor lucrări, astfel mulți pești mor în
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
în apropierea albiei- și au un efect negativ semnificativ asupra faunei acvatice. În timpul acestor lucrări albiile râurilor/pârâurilor sunt ”curățate”, pietrișul este excavat, toate pietrele de dimensiuni mari și obstrucțiile, de exemplu lemn căzut în albia minoră, sunt scoase din albia minoră, astfel zonele de ascunziș și de hrănire a speciei sunt distruse. 0 altă problemă cauzată de aceste lucrări este angrenarea suspensiilor solide în masa apei în timpul acestor lucrări, astfel mulți pești mor în timpul executării lucrărilor. Tot în
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
caracteristicile specifice de habitat ale speciei Rosalia alpina. Praguri de fund: În zona sitului în momentul de față sunt prezente doar praguri naturale, cascade. Pot apărea însă multe alte categorii: praguri din lemn sau din beton, la nivelul trecerilor prin albia râului, captări fără scară de pește sau cu scară nefuncțională etc. Pragurile de fund, din lemn sau din beton de diferite dimensiuni, constituie o barieră peste care speciile de pești nu pot să treacă, sau doar anumie specii pot, astfel
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
viitoare Ridicată asupra speciei Cottus gobio. D.4. Detalii Praguri de fund: În zona sitului în momentul de față sunt prezente doar praguri naturale, cascade. Pot apărea însă multe alte categorii: praguri din lemn sau din beton, la nivelul trecerilor prin albia râului, captări fără scară de pește sau cu scară nefuncțională. Pragurile de fund, din lemn sau din beton de diferite dimensiuni, constituie o barieră peste care speciile de pești nu pot să treacă, sau doar anumie specii pot, astfel populația
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
case sau au investiții majore în apropierea albiei, și au un efect negativ semnificativ asupra faunei acvatice. În timpul acestor lucrări albiile râurilor/pârâurilor sunt ”curățate”, pietrișul este excavat, toate pietrele de dimensiuni mari și obstrucțiile, de exemplu lemn căzut în albia minoră, sunt scoase din albia minoră, astfel zonele de ascunziș și de hrănire a speciei sunt distruse. 0 altă problemă cauzată de aceste lucrări este angrenarea suspensiilor solide în masa apei în timpul acestor lucrări, astfel mulți pești mor în
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]