1,411 matches
-
and Company. Nuissl, E. (2002), Conducerea instituțiilor de educație continuă, Institutul Român de Educație a Adulților, Editura Wald Press, Timișoara. Nuissl, E.; von Rein, A. (2001), Relațiile publice în instituțiile de educație continuă,Institutul Român de Educație a Adulților, Editura Almanahul Banatului, Timișoara. Paloș, R. (2004), „Pregătirea profesională: formare și dezvoltare”, în Z. Bogathy (coord.), Manual de psihologia muncii și organizațională, Editura Polirom, Iași. Paloș, R. (2007), „Activitatea de mentoring și coaching”, în Z. Bogathy (coord.), Manual de tehnici și metode
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Rumble, G. (1993), La gestion des systèmes de l’enseignement à distance, UNESCO, Paris. Sallis, E. (1996), Total Quality Management in Education, Kogan Page, LTD, Londra. Sava, S. (coord.) (2001), Educația adulților în România - politici educaționale culturale și sociale, Editura Almanahul Banatului, Timișoara. Sava S. (2003), Teorie și practică în educația la distanță, Editura Didactică și Pedagogică, București. Sava, S. (2004), „Dezvoltarea instituțională prin formare”, în M. Șerban, I. Pataki (coord.), Un posibil model al parteneriatului social realizat la nivel regional
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vorbim de efectele sale asupra comportamentului uman, asupra deschiderii culturale a societății respective sau a politicii sale externe - atunci, În mod evident, trebuie utilizate surse extraliterare, specifice muncii istoricului: documente ce consemnează circulația cărților, a oamenilor și a mărfurilor, presa, almanahul, calendarul, corespondența privată, documentele figurative, imagini grafice sau plastice, care traduc În limbaje diverse tiparele de sensibilitate ale unei societăți. Oricum, obiectivul principal al imagologiei literare Îl constituie studiul literaturii, iar sursele adiacente o ajută, În fond, să rezolve probleme
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mai aproape de specificul metodelor și al conceptelor sale, imagologia literară a folosit, În mod tradițional, mai ales surse și elemente de analiză din domeniul literar. O dată, de texte cum ar fi cele aparținând cărților populare, literaturii de colportaj, „subliteraturii” de almanah, de consum, prozei de serie - considerată „eretică” de critica puristă, dar având totuși relații evidente cu literatura. Ele sunt deosebit de utile pentru evidențierea prejudecăților și stereotipiilor, tocmai datorită posibilității Înserierii lor, ca și a impactului pe care Îl produc În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o propune istoricul unor izvoare altfel tradiționale. Pe lângă izvoarele folosite pe larg până acum de istoriografie (și relatările de călătorie rămân, desigur, un punct de referință), istoria mentalităților insistă asupra unor surse cum ar fi cărțile populare, literatura de colportaj, almanahurile și calendarele, iar pentru epocile mai recente, romanul de serie, presa și televiziunea, reținute tocmai pentru capacitatea lor de a vehicula, Într-o formă condensată, imagini și stereotipuri În direcția unor categorii sociale largi, apte să dea seamă de sensibilitățile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În câteva pagini distincte, beletristica prezentă În paginile periodicului blăjean, mai ales sub raportul expresivității de factură romantică specifică textelor cu caracter literar publicate aici. 2. Situația actuală a publicației În anul 1926, Alexandru Lupeanu-Melin XE "Lupeanu-Melin" scria În paginile Almanahului presei române: „Învățătorul poporului” de la 1848 este azi o foaie rarissimă; norocoși cei cari o mai pot găsi. La ora actuală, am identificat următoarele colecții ale gazetei: o primă colecție În Biblioteca Institutului de Lingvistică din Cluj-Napoca, provenită din fondurile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ea se fixează acum la nivelul culturii naționale moderne, care modelează opinia publică, și se difuzează În forma sa scrisă prin intermediul următoarelor tipuri de documente: (1) lucrările savante; (2) creația legislativă și documentele cu caracter politic; (3) periodicele, calendarele și almanahurile; (4) manualele școlare. Din punctul de vedere al tematicii surselor În care apare, imaginea poate fi Întâlnită mai des În: (a) lucrările de istorie, (b) descrierile geografico-etnografice, (c) scrierile social-politice și ideologice, (d) creația beletristică, (e) relatările de călătorie, cărora
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
va concretiza printr-o extindere remarcabilă a orizontului istorico-geografic și politic. Această informație referitoare la Italia contemporană, adusă acasă, se va Întâlni cu unele rudimente ale conștiinței originii latine aparținând mentalității țărănești. În această perioadă, școala elementară, manualele, intelectualitatea rurală, almanahurile și calendarele de largă circulație implantează și În lumea satului ideea latinității. Promovată În veacul luminilor ca o componentă de bază a ideologiei naționale, ea se difuza acum pe verticala societății. Țăranii vor auzi la școală sau la biserică, vor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
címerekkel és nemzékrendi táblákkal șFamiliile Ungariei, cu blazoane și tabele genealogiceț, vol. I-X, Tipografia Ráth Mór, Pesta, 1857-1868. Petrik, Géza, Magyarország bibliográphiája. 1712-1860 șBibliografia Ungariei. 1712-1860ț, vol. I-IV, Dobrowsky Ágost, Budapesta, 1888-1892. Răduică, Georgeta; Răduică, Nicolin, Calendare și almanahuri românești. 1731-1918, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. Răduică, Georgeta; Răduică, Nicolin, Dicționarul presei românești (1731-1918), Editura Științifică, București, 1995. Răduțiu, Aurel; Gyémánt, Ladislau, Repertoriul actelor oficiale privind Transilvania tipărite În limba română. 1701-1847, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Nicolae Iorga XE "Iorga" , Istoria literaturii românești În veacul al XIX-lea, vol. III, Tipografia Minerva, București - Vălenii-de-Munte, 1909, pp. 35-36. Vezi Ioan Rațiu XE "Rațiu" , op. cit. (v. nota 318); Alexandru Lupeanu-Melin XE "Lupeanu-Melin" , „Începuturi ale ziaristicii românești În Ardeal”, Almanahul presei române, Cluj-Napoca, 1926, pp. 46-47 (tot aici, vezi și articolul „O carte de reculegere”); Septimiu Popa XE "Popa" , „O gazetă poporală românească În anul 1848”, Societatea de mâine, Cluj, 1928, nr. 4, pp. 82-83. Ion Breazu, „Lamennais XE "Lamennais
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aspecte vezi Toader Nicoară XE "Nicoară" , „Mitul «bunului Împărat» În sensibilitatea românească”, În volumul autorului, Transilvania la Începuturile timpurilor moderne (1680-1800). Societate rurală și mentalități colective, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1997, pp. 339-396. Vezi Georgeta Răduică, Nicolin Răduică, Calendare și almanahuri românești. 1731-1918, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. Pentru condiția feminină În secolul al XVIII-lea, vezi Toader Nicoară XE "Nicoară" , op. cit., pp. 137-188; pentru secolul următor, Sorina Paula Bolovan, Familia În satul românesc din Transilvania. A doua jumătate a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și-a atins țelul nu și-a mai reamintit promisiunile făcute. Acesta este mesajul pe care dorește să ni-l transmită cele două statui. Descrierea cea mai detaliată a celebrului labirint este realizată într-un articol apocrif, publicat într-un almanah ilustrat, editat la Amsterdam în anul 1682:„Amabile cititor, este bine cunoscut cum Franța și în special Curtea Regală excelează asupra altor locuri în tot ceea ce privește modul în care se desfată. Admirabilele clădiri și grădini de povești cu toate
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Inscripțiunea circulară: FONDATOR UTILIUM PATRIE INTITUTORUM * IASSIS *. Tradus: Michail Sturdza Domnul Moldovei 1840 Fondatorul instituțiunilor utile patriei” (fig. 66rv). Primele informații în legătură cu medalia din 1842 le găsim într-o scrisoare anonimă din Iași, publicată, un an mai târziu, într-un almanah medical din Berlin: ,, Starea înfloritoare a spitalelor, atât a celor din capitală, cât și a celor din orașele de provincie, sub domnia actualului principe, a determinat pe medicii de aici (din Iași), să exprime prin baterea unei medalii (la Voigt
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
neogene de la platforme de la Moldavie, An. Univ. "Al. I. Cuza", tom V, Iași. 74.Maxim, I. (1995)Etnogeneza românească și a altor popoare europene, Ed. Moldova, Iași. 75.Merișca, C. (1983) Premisă pentru reconstituirea drumurilor medievale din Moldova, extr. din "Almanahul filatelic", București. 76.Miclea, I. (1971)Iașii marilor iubiri, Ed. Meridiane, București. 77.Mihăilescu, N., Ioachim, Gr. (1975) Lexicon de geologie, geografie, mine și petrol, Ed. Tehnică, București. 78.Milcu, Șt., Maximilian, C. (1967) Introducere în antropologie, Ed. Ș tiințică
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de sinectică, această metodă poate fi folosită ca o metoda de generare a ideilor și este potrivită pentru uz atât de către indivizi cât și de către grupuri. Mecanismul de bază implicat constă în utilizarea imaginilor (de ex: postere, diapozitive, pagini de almanah) pentru a stimula soluțiile problemei. Pentru sesiunile de grup se folosește următoarea procedură: 1. Se scrie enunțul problemei pe o tablă. 2. Folosind un poster mare sau un proiector, se arată grupului compus din 5-7 persoane, o imagine care nu
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
aspect întîlnit este acela că firma ce produce medicamentul, studiază efectele adverse, eficiența medicamentului, alege ce analize trebuie îmbunătățite pentru a trata pacientul. Evoluția cercetării H.I.V.. Cercetarea a început la sfîrșitul anilor 1987. Totul a început cînd am citit în Almanah Lumea despre istoria unui tînăr ce s-a infectat în timp ce î-l îngrijea pe tatăl său. Trei săptămîni am fost mîhnit de această nedreptate. Am avut impresia că vorbește cineva cu mine și mă întreabă de ce ești mîhnit, supărarea fiind
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
gazetari! Vi s-au pus atâtea întrebări încât nu știu care ar fi cea mai potrivită pentru acest moment. Vă sâcâie des ziariștii? Sunt supărată pe gazetari! Una spui tu și alta scriu ei! Cel mai recent exemplu este interviul apărut în Almanahul „Tribuna”. Nu l-am citit încă, dar sunt convins că erați la fel de supărată dacă nu ar fi apărut! Sigur, e foarte bine că se scrie despre tine, dar e interesant să vezi și tu interviul după ce este dichisit. Poate îți
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
gazetari! Vi s-au pus atâtea întrebări încât nu știu care ar fi cea mai potrivită pentru acest moment. Vă sâcâie des ziariștii? Sunt supărată pe gazetari! Una spui tu și alta scriu ei! Cel mai recent exemplu este interviul apărut în Almanahul „Tribuna”. Nu l-am citit încă, dar sunt convins că erați la fel de supărată dacă nu ar fi apărut! Sigur, e foarte bine că se scrie despre tine, dar e interesant să vezi și tu interviul după ce este dichisit. Poate îți
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
a adus dizgrația Vaticanului); și că în anul 2000, se va putea cu siguranță da de pomană și face parastasul ultimului rege francez (ceea ce putem să credem). (Nu se poate trece cu vederea incredibila căutare pe care au avut-o almanahurile pline de preziceri asupra vremii și a întîmplărilor viitoare - care încep de la Cossimo Ruggieri, Nostradamus și canonicul Mathieu Laensberg, din Liege - Le Petit Liegeois - 1605; Le Grand Liegeois; Le double Liegeois; Le Veritable triple Liegeois... a căror modă nu a
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
încă cei mai de frunte. După moartea subită a lui Tycho, Kepler a devenit astrologul Curții lui Rudolf, care i-a servit în aceeași calitate pe Mathias, pe Ferdinand și pe Wallenstein; a făcut zeci de horoscoape și a publicat almanahuri pline de preziceri. Ceea ce s-a mai putut spune despre Kepler, este că el nu era convins în adâncul său, de valoarea artei pe care o practica. Oare nu spunea el de atâtea ori, când vindea horoscoape: "Ceea ce zic poate
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Inscripțiunea circulară: FONDATOR UTILIUM PATRIE INTITUTORUM * IASSIS *. Tradus: Michail Sturdza Domnul Moldovei 1840 Fondatorul instituțiunilor utile patriei” (fig. 66rv). Primele informații în legătură cu medalia din 1842 le găsim într-o scrisoare anonimă din Iași, publicată, un an mai tarziu, într-un almanah medical din Berlin: Starea înfloritoare a spitalelor, atât a celor din capitală, cât și a celor din orașele de provincie, sub domnia actualului principe, a determinat pe medicii de aici (din Iași), să exprime prin baterea unei medalii (la Voigt
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
reversului, nu credem că greșim prea mult dacă considerăm opera respectivă drept o primă medalie ce amintește indirect de activitatea teatrului ieșean”. Tot acolo arătăm că „Aceasta nu înseamnă că subscriem afirmațiilor Luanei Popa, pe care le exprimă în Spectacol, Almanah Tribuna, aprilie 1988, pag.56: «De 150 de ani, un astfel de document (medalistic n.n.) evocă un moment de referință în dezvoltarea artei dramatice românești, prima reprezentare în limba română a operei„Normă” la Iași... În amintirea acestui eveniment deosebit
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
avansat maior post-mortem. Debutează în 1901 la „Gazeta nouă” (Craiova), tipărind sporadic în nenumărate alte periodice: „Patria”, „Reporterul”, „Sămănătorul”, „Neamul românesc literar”, „Universul”, „Cazarma” (Iași), „Foaia ilustrată” (Budapesta), „Frăția românească” (Iași), „Fluierașul”, „Calendarul Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor”, „Almanahul Societății Scriitorilor Români”, „Junimea literară”, „Viața literară” (Craiova), „Zorile” (Târgu Jiu) ș.a. Face parte din primul colectiv de conducere al revistei „Ramuri”, fondează în 1903, alături de actorul Ștefan Braborescu și de publicistul I. C. Popescu-Polyclet, „Noua revistă olteană”, iar împreună cu C.
VULOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
reguli”, V. e colaborator al unor publicații prestigioase: „Biserica Ortodoxă Română” (unde debutează în 1949), „Telegraful român”, „Studii teologice”, „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, „Mitropolia Olteniei” (pe care a condus-o din 1978 până în 2000), „Ortodoxia”, „Magazin istoric”, „România literară”, „Ramuri”, „Almanahul parohiei ortodoxe române din Viena” (uneori a folosit și pseudonimul A. Sever), istoric al Bisericii românești. Din lungul șir de contribuții pot fi pomenite cele consacrate unor personalități ecleziastice, ca arhiereul Narcis Crețulescu-Botoșăneanul, arhimandritul Leon Asachi, arhimandritul Benedict Teodorescu, mitropolitul
VORNICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]
-
în 1970 cu volumul Între analiză și sinteză, urmat în același an de altul, Descoperirea operei, ambele premiate de Asociația Scriitorilor din Cluj, al cărei secretar va fi în perioada 1982-1988. Este prezent cu studii, cronici literare și eseuri în „Almanahul literar”, „Tribuna” (e redactor-șef adjunct în perioada 1970-1982), „Steaua” (membru în consiliul editorial), „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Astra”, „Transilvania”, „Familia”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Vatra”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Echinox”, „Revue roumaine”, „Utunk”, „Korunk”, „Apostrof”, „Transylvanian review” ș.a.
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]