2,164 matches
-
incapacitate și inutilitate, tulburări de atenție și memorie, stare de rău cvasipermanentă. Yu Zheng Li Dan Kuang, formă internă gravă Boală care impune o îngrijire permanentă. Simptomatologie Bolnavul nu este conștient de starea sa. Angoasă internă, tendințe suicidare pronunțate, anorexie, alternanța crizelor cu stările de depresie, culpabilitate. (Recunoaștem Biao și Li prin interpretarea simptomelor și prin efectuarea unui bilanț energetic.) Protocol de tratament al depresiilor Yu Zheng Obiectivul masajului tradițional chinez este tratarea concomitentă a cauzelor endogene și a consecințelor acestui
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
au un rol pedagogic clar definit, ele funcționează în paralel, uneori cooperează cu servicii similare private, misiunea lor nu este uneori bine articulată. Recrutarea are nevoie să fie ameliorată, recunoașterea sau echivalarea diplomelor reprezintă uneori o operație dificilă, normele de alternanță dintre perioadele de formare și cele de activitate sunt încă imprecis stabilite. Nu e ușor să identifici cel mai bun ritm de studiu pentru adulți, să oferi programe pentru formarea în timp parțial, să organizezi orare flexibile, să organizezi linii
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
diplomă echivalentă cu al treilea ciclu de competență profesională, care se adresează îndeosebi categoriei „cadre”, diploma universitară națională, sancționează competențe ca „formarea adulților”, „psihologia muncii”, „resurse umane”, „gestiunea comercială a produselor”, „inginerie de sisteme”. Mai există diplome regionale, formare în alternanță, cursuri nesancționate cu o diplomă, dar având girul universității, cum sunt, de exemplu, stagiile de formare în cultură generală. Toate aceste forme flexibile vorbesc despre conceptul de „piață a educației”, caracterizată prin diversificare, adaptare regională, gestiune a fluxului de candidați
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
să scriu decât sub imperiul febrei, al furiei. Or, din cauza gastritei și a altor beteșuguri, mă îndop cu calmante; astfel, îmi sabotez eu însumi activitatea, «inspirația», «opera». Ă Fără înfrigurare, nu valorez nimic ș...ț” (I, 309). În fine, în alternanță cu izbăvirea, avantajele durerii. Iată: „Dacă durerea este esența existenței, cum să explici că atât de puțini încearcă să se elibereze de ea, iar căutarea izbăvirii e atât de rară? ș...ț În fond, lozinca omenirii e: «Mai bine durerea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
două cupluri, două familii, din Calul verde, lucrare aparținînd lui Constantin Popa, actor al teatrului și principal interpret în spectacol, refac o experiență în datele ei primordiale similară cu aceea a personajelor din Cui i-e frică de Virginia Woolf? Alternanța dintre imaginar și realitatea imediată, dintre visarea lucidă și euforia ieșirii din mediu nu sînt rău conduse în textul actorului-dramaturg. Din păcate, spectacolul seamănă cu o lectură abia urcată în scenă a piesei. [...] Ioan Lazăr ("România literară", 11 martie 1982
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pojoran / În toamna acestui an, / Dintr-un suflet de muntean; Cântec răsărit din joc / Ca floarea de păpădie, / Ca cântul de ciocârlie / Ce se-nalță pe câmpie. Foaie verde de sulfină, / Pe-a Moldovei apă lină / Strălucește lună plină."158 Alternanțele verbale am răsădit / am plivit / am lăcrimat / am adunat / am dat pun în valoare predicația discursivă a structurii metonimice care întrupează universul: Câte flori pe deal în sus / Toate cu badea le-am pus, / Cu mâna le-am răsădit / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
tocmai pentru a-l transpune în plan cosmic: Cine-o făcut horile, / Aibă ochii ca florile, / Și fața ca zorile, / Că hora-i de stâmpărare, / La omu cu supărare, / Că și eu când mă supăr / Cu horile mă-stâmpăr!"181 Alternanța semantică om / codru și paralelismul analogic figurează un spațiu cosmic al devenirii umanului: Dă-i, doamne, și omului / Ce i-ai dat și codrului, / Codrului i-ai dat cărări / Și omului supărări, / Codrului i-ai dat crenguță / Și omului dă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
noroc mi-a dat; / El l-a toți le-a dat cu carul / Numai mie cu paharul, / Nici acela n-o fost plin, / Jumătate cu venin."206 Relația de interdependență dintre ursită-soartă și firul vieții este ilustrată prin intermediul paralelismului analogic, alternanța afirmativ / negativ dând în vileag pulsiunile trăirilor: "Eu nu cânt, că știu cânta, / Ci-mi mai stâmpăr inima, / Mie și cui m-asculta! Că și eu când mă supăr, Cu cântecul m-astâmpăr! / Și nu cânt, că știu cânta, / Ci
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la cap!"214 Reprezentarea metaforică a norocului, ca întrupare a naturii, conturează spațiul antinomic al metamorfozelor sortirii. Prezentarea gradată a "făuririi" destinului, de la cadrul descriptiv, portretistic, la tonul invectivei care evocă norocul personificat, întruchipează stările existențiale,universale, ipostaziate, ipostaziate de alternanțele semantice afirmativ / negativ: "Frunzuliță ca bobul, / Mândră floare-i norocul, / Dar nu crește-n tot locul, / Nici nu-l are tot omul. / El crește cam lângă vale, / Nu iese la nime-n cale, / Că și eu mi-am răsădit / Ș-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ar ști mâna mea a scrie, / Multe ți-aș mai spune ție; / De mi-ar sta ochiu-a citi, / Multe ți-ar mai povesti."222 Metamorfozele sociale ale omului construiesc nucleul semantic care reface drumul vieții ca întoarcere la sortirea inițială. Alternanța nuanțelor stilistice de la stilul confesiv se trece la stilul gnomic, pentru ca, în final, să se adopte stilul imprecativ prezintă, de fapt, linia vieții, implacabilă și infailibilă: "Frunză verde făgănaș, / Poteraș, măi poteraș, / Eu aș zice să te lași / Ș-a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
destinului artistic, devenind o imagine de tip fractal care făurește universul creației: III.2. CATEGORII CRONOMORFE III.2.1. DIHOTOMII OPERAȚIONALE CALENDARUL Veșnica primenire a spațiului și a timpului, prin coparticiparea la acel praesentum continuum arhetipal, se poate realiza prin alternanțele operaționale continuitate / discontinuitate, naștere / moarte / renaștere care devin complementare în cadrul discursului mitic. Ruptura ritualică, având rolul unei frângeri ontologice a ordinii cosmice, presupune, de fapt, abolirea timpului și a spațiului prin conștientizarea "temporalității" și a "spațialității", ca forme de recuperare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a-spațială În cultura umanității, semnificațiile arhetipale ale "soarelui" se supun a-temporalului și a-spațialului, păstrându-și procesualitatea originară. Reprezentare a divinității, în majoritatea mitologiilor, "soarele" face lucrurile manifeste, prin eterna reîntoarcere la starea dintâi a creației. Soarele prezintă alternanța viață / moarte / renaștere, fiind un "simbol al învierii și al nemuririi". Soarele este "inima" sau "ochiul lumii", în simbolismul vedic, Atmă, Spiritul universal. "Simbol cosmic", soarele a impus o adevărată religie astrală, alături de lună, impunând complementaritatea yang-yin, dar și dualitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
curte (Maramureș), pe culmile de acoperiș a caselor (Muntenia) sau pe stâlpii funerari, rolul reprezentărilor lunare fiind de "însemne apotropaice" ale drumurilor, caselor și mormintelor, împotriva făpturilor malefice care bântuie lumea.184 Îndeletnicirile zilnice ale omului tradițional se desfășurau în funcție de alternanța lună nouă / lună veche: Copacii răsădiți la lună nouă au numai flori și n-au poame, da la lună plină sunt plini de poame"; "de samanat e bine să sameni, dacă luna s-a învechit, s-a pișcat"; "de vrai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu dulceață, / Că eu n-am prea mult din viață. / Din tinerețile mele / Am petrecut multe grele, / Să le strâng aș face-un munte, / Or peste mare o punte: / Să trec calea dorului / La curțile binelui / Și norocu omului."300 Alternanța planurilor verbale, trecut (perfect compus) prezent (indicativ și condițional), transformă liricul în confesiune directă obiectivă: "S-o pus cucu pe-o răchită / Ș-om bătut dintr-o aripă, / Și când o prins a cânta / Mi-era drag a-l asculta
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a război. / S-o dus oamenii din sate / Tot în vagoane-ncărcate / În neagra străinătate."304 Doina Arcanului invocă același cântec prevestitor al cucului care cerne destinul prin sita chemărilor, înstrăinărilor și despărțirilor, refrenul tematic, pe un ton optimist, și alternanța planurilor descriptive reliefând scenariul mitic al inițierii într-o altă etapă existențială: Foaie verde, foi de nuc, / Veni vremea să mă duc, / Să mă duc, să-mi las satu, / C-așa mi-o cântat cucu / Și-așa mi-o cântat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sus, / fă-l în jos de la pământ, / Leac să fie" 369 sau "Meletică peletică / Pag conopagă / Cara gana carga cararara. / Cruce-n cer, / Cruce pe cer, / Cruce pe pământ / Veninul șarpelui să fie înfrânt."370 Antinomia om / șarpe, ilustrată de alternanța pronominală eu / tu, este anulată de prezența plantelor de leac: "Șerpe, / cotoșerpe, / tu m-ai apucat / și am descântat / la fântâna lui Iordan / c-o crenguță de brădan / și alta de leuștean, / ca mușcătura ta să rămână / chiar în astă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
1968; "Coloană de-a lungul", Editura Eminescu, 1971; "Zăpezi fără întoarcere", Editura Cartea Românească, 1973; "Scut de etern", Editura Eminescu, 1974; "Scrisoare în sat", Editura Eminescu, 1975. Nicolae Dragoș este un poet care se apleacă cu migală asupra poeziei, reușind alternanțe și perspective spre interior sau de dimensiuni cosmice perspectiva în afară este cea a interiorului cosmicizat, iar cea interioară presupune concen trarea unui întreg arsenal de sentimente. Ilustrativ este poemul "Desen invers" în care frunza poartă în ea seva întregii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
condiția sa, este un instrument care vibrează nu la melodii fixe, ci la acorduri și la stări de spirit. Se caută deci privirea care pătrunde, gestul care curge din durere și bucurie, gândul care determină tăcerea sau râsul sau plânsul, alternanța tuturor în funcție de mișcările sufletului. Se caută, la repetiții, un fel de a fi în raport cu acest mic tratat despre condiția artistului, un fel de a trăi în scenă pe parcursul a oră și zece minute de spectacol, care să-și tragă rădăcinile
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de calificative din partea colegilor și prietenilor, a ziariștilor și comentatorilor, dar și a simplilor săi concetățeni. Deloc surprinzător pentru un adevărat creator de univers uman, un "univers paralel" adesea de neînțeles pentru unii dintre contemporanii săi. De neînțeles și în alternanța stilistică a operei. După anul 1889, temele profund tragice iau locul celor tragicomice din comedii, a jovialității din Claponul sau alte periodice, ocupând, pentru aproape un deceniu, prim-planul creației sale, în nuvele precum O făclie de Paște, Păcat..., În
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
lumea nevoiașă a lui Sahia, așezând peste liniile de contur, alte nuanțe și reliefuri, le apropie și depărtează, le caută incompatibilitățile, dar și atingerea nefastă căci, iată, într-un univers ros de mizerie (socială, morală)... Popasurile scamatorului justifică... întretăierea mediilor, alternanța spațiilor închise... filmul "pregă tește" moartea protagonistului, condamnat întâi la dezamăgire..., apoi la umilință și, în cele din urmă, la pierzanie. Pistolului cu care colonelul amețit de șampanie și romanțe va doborî în joacă porumbelul scamatorului îi corespunde sabia ucigașă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Vasile la Înghițitorul de săbii de Alexa Visarion e fără îndoială frumoasă, funcțională, adecvată și șocantă. Frumoasă prin compozițiile ei picturale, prin rafinamentul gamei cromatice, prin încadraturile ei clasice. Adecvată prin încrâncenarea conținută care rezultă din desenul liniilor și din alternanța culorilor și care rimează perfect cu tensiunea și cu duritatea acestui film, aflat permanent la limita suportabilității. Funcționată prin concretețea detaliilor (noroiul clisos, apa tulbure, pereții coșcoviți, câmpul băltit etc.) care punctează dezolarea unui univers unde oamenii adevărați sunt niște
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
duritatea acestui film, aflat permanent la limita suportabilității. Funcționată prin concretețea detaliilor (noroiul clisos, apa tulbure, pereții coșcoviți, câmpul băltit etc.) care punctează dezolarea unui univers unde oamenii adevărați sunt niște epave, iar neoamenii sunt cei mai vitali. Șocantă prin alternanța luminii difuze și obosite din exterioare cu lumina concentrată și agresivă din interioare, prin iruperea unor pete de culoare care izbesc privirea nu datorită violenței cromatice, ci datorită contrastului față de cadrul precedent (cearceaful alb, umflat de vânt, ca prefață la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
următor printr-o tăietură bruscă să intrăm în habitaclul BMW-ului și să asistăm la conversația lejeră a celor patru tineri. Montajul susține foarte bine arhitecturarea narațiunii și îmbină eficient planurile disparate între ele într-o structură foarte dinamică. Această alternanță vizual-narativă este cuplată cu o opoziție de factură socială, vizibilă în mașinile pe care le conduc tinerii și în casele în care locuiesc. Ioana și Cristi, împreună cu Mihai (care, din fericire pentru el, va fi obligat să coboare la marginea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de un legislativ național este faptul că activitatea sa se bazează pe constituirea unei majorități parlamentare, formată - și înainte de și după introducerea votului universal - din grupări politice de centru. Astfel, se poate remarca o continuitate în acest sens și o alternanță la conducerea Parlamentului, în fruntea căruia s-au succedat personalități aparținând socialiștilor și creștin-democraților, mai rar, liberalilor. Dintre acestea, este semnificativ faptul că primul Președinte al Adunării a fost desemnat să fie Robert Schuman, unul dintre artizanii reconcilierii franco-germane și
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
sau informativ, în opere literare de formulă tradițională. Mărci textuale: reluarea unor cu vinte tematice, prezența conectorilor, a paralelismului etc. Variația stilistică rezidă în asocierea a două sau mai multe registre stilistice în același text/discurs. Schimbarea bruscă (anticlimaxul) ori alternanța registrelor este o caracteristică a modernismului și postmodernismului, semnalând scindarea în „voci“, ruptura de nivel sau ironia, parodia, intertextualitatea. Mărci textuale: limbaj banal, prozaic, alături de cel retoric/emfatic, de exemplu; lexic eterogen, alăturând arhaisme și neologisme; mijloace expresive în contrast
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]