1,055 matches
-
Noela Winifred Murphy, HYPERLINK "http://www.adt.caul.edu.au" www.adt.caul.edu.au, accesată pe martie 2006. Serge Moscovici (1998) distinge trei tipuri pure de altruism (particiativ, normativ și fiduciar) și două tipuri combinate (altruismul egoist și egoismul altruist). Participanții la focus grupuri sunt participanții la activitățile de rețea ale FRDS (networking), de unde rezultă posibile influențe datorate unui factor nou. Totuși, în privința solidității cunoștințelor despre procedurile FRDS și a percepției relației supervizorilor cu comunitatea, la activitățile de rețea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
donații, în schimb provoacă un sentiment de vinovăție, pentru că avem reflexul de a sări la telefon pentru a dona. Or, acest sentiment de culpabilitate poate suscita, apoi, generozitatea telespectatorilor, stimulând astfel donațiile în favoarea teledonului. Sentimentul de culpabilitate generează un comportament altruist la o distanță de câteva secunde, până la câteva minute, după cum a arătat acest experiment: Psihologul Richard Katzev a realizat câteva experimente într-un muzeu. Un experimentator deghizat în gardian se apropia de unii vizitatori care aveau imprudența să atingă exponatele
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
deteriorat operele de artă își ofereau spontan ajutorul vizitatorului ghinionist căruia i-au căzut lucrurile pe jos, decât persoanele care nu au fost apostrofate de gardian. Sentimentul de vinovăție resimțit i-a incitat inconștient pe acești vizitatori să adopte comportamente altruiste, ca pentru a fi iertați sau pentru a se revanșa. Experimentul de mai sus arată efectele culpabilității asupra comportamentelor generoase și altruiste. Când provocăm cuiva un sentiment de vinovăție, crește posibilitatea ca acesta să încerce, ulterior, să se revanșeze printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
fost apostrofate de gardian. Sentimentul de vinovăție resimțit i-a incitat inconștient pe acești vizitatori să adopte comportamente altruiste, ca pentru a fi iertați sau pentru a se revanșa. Experimentul de mai sus arată efectele culpabilității asupra comportamentelor generoase și altruiste. Când provocăm cuiva un sentiment de vinovăție, crește posibilitatea ca acesta să încerce, ulterior, să se revanșeze printr-un gest generos. În secvența de imagini citată mai sus, telespectatorii care nu donează pentru fundația caritabilă se pot simți vinovați că
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
că persoanele care au jucat acel mic joc își ofereau mai puțin spontan ajutorul pentru a strânge stilourile, decât persoanele care au jucat același joc, dar fără legătură cu banii. Gândul la bani diminuează conduita de într-ajutorare și comportamentele altruiste. De altfel, K. Vohs a constatat că persoanele care se gândeau la bani cereau mai puțin spontan ajutorul altcuiva din sală dacă avea dificultăți în îndeplinirea unei sarcini, cum ar fi cea a desenării unor figuri geometrice complexe. Global, aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Expunerea mediatică și altruismul Apare un detaliu frapant în emisiunile de divertisment în care adunăm celebrități într-un platou pentru a vorbi despre ultima lor carte sau despre viața lor intimă: celebritățile sunt oameni de bine. Au sentimente frumoase, sunt altruiste. Majoritatea au o fundație pentru oamenii necăjiți, o asociație oarecare care fac din ei persoane respectabile din punct de vedere moral, după canoanele umanitarismului televizual. Televiziunea nu ezită să arate vitrina cu sentimentele frumoase: într-o emisiune precum „Tout le
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
A dovedi că avem simț moral nu pare interesant atunci când nu ne vede nimeni. În schimb, când justițiarii aveau posibilitatea să-și vadă numele afișate pe ecranele celorlalți participanți, mulți se înghesuiau să facă dreptate. Experimentul a arătat că comportamentele altruiste, justițiare sau generoase depind în mare măsură de caracterul public al gestului. Pe un platou de televiziune, scenă publică prin excelență în care totul este arătat în fața a milioane de persoane, mecanismul funcționează perfect: celebritățile mereu în lumina reflectoarelor sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
celebră, care își vinde discurile sau cărțile poate avea un câștig de imagine, pentru că publicul le va căuta produsele. Acest gest le va permite să-și extindă relațiile: dacă renunță la avantajele financiare poate avea ulterior numeroase alte beneficii. Comportamentele altruiste publice determină o distorsionare a relațiilor între star și publicul său (Ah, are o inimă atât de mare... Nu numai că e cunoscut, dar face și atâta bine.). toate astea mizează de fapt pe cel mai elementar mecanism al psihologiei
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
relațiilor între star și publicul său (Ah, are o inimă atât de mare... Nu numai că e cunoscut, dar face și atâta bine.). toate astea mizează de fapt pe cel mai elementar mecanism al psihologiei umane. Concluzie Televiziunea favorizează comportamentele altruiste pentru că le crește ratingul personalităților care apar pe sticlă. Celebritățile țin un discurs despre valorile umanitare, despre drepturile omului, despre politica corectă, pentru că gesturile lor sunt urmările de milioane de potențiali consumatori. Celebritățile nu dețin monopolul sacrificiului și mărinimiei, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mai ales cortegiul resentimemelor dizarmoni-zante. Grație eliminării succesive a egoismului pervers de către resentimente și ambivalenței lor restrictive (vanitatea culpabilă și acuzația tînguioasă) a fost restabilită căldura sufletească, unirea armonioasă a dragostei ego-ului și a alter-ego-ului, dragostea obiectivă diametral opusă sentimentalismului altruist (contrapolul pervers al egocentrismului vanitos). Obiectivarea dragostei implică dragostea față de adevărul în privința sinelui și a celuilalt: luciditatea și spiritul valorificator. Cel mai înalt grad al imanenței justiției este atins prin faptul că însuși efortul de autoeliberare rămîne determinat biogenetic de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în general, dragostea de adevărul referitor la sine și la ceilalți, dragostea sexuală sub forma sa pozitivă, cu participarea sufletului, dragostea dintre părinți și copii, dragostea care leagă generațiile, dragostea de viață, bucuria acesteia. Resentimentele vanitoase nu cedează în fața intențiilor altruiste excesiv de bune. Dragostea nu reprezintă o datorie față de semeni. Ea este datoria omului față de sine, față de natură, față de viață și de esența care o animă. DRAGOSTEA ESTE COMBATIVITATEA ELANULUI ANIMANT: a te iubi pentru a te realiza, a te iubi
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
autentic, dragostea este realizarea celui mai pătrunzător adevăr pe care l-a putut formula viața mitică: "Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți". Nu se spune deloc să-ți iubești aproapele mai mult decît pe tine însuți, așa cum pretinde sentimentalismul altruist. Formula aceasta este definiția bunătății: să iubești esența din cel de lîngă tine, deși aceasta este tulburată, așa cum ar trebui să iubești esența din tine, cu toate că aceasta este tulburată. Numai omul sanctificat și purificat de orice perversiune se poate iubi
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
afirmi o armonie naturală de interese, deși războiul care abia se încheiase o dezmințea în mod fundamental. Statele Unite infirmau în anii '20 '30 interesul național egoist ca bază a politicii lor externe și susțineau un interes în sens umanitar și altruist, pentru întreaga lume, pentru democrație și libertate, afirmând cooperarea între națiunile iubitoare de pace. Însă acest obiectiv este fundamental benefic politicii externe americane deși extindea în mod fundamental aria de interes și implicare a Statelor Unite de la emisfera vestică la nivel
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
trebuie să faceți este să vă obișnuiți să puneți întrebări și să ascultați! +++ Epilog Lumea aparține celor care întreabă, care vă pot face să păreți bun și care vă impulsionează oamenii! +++ Ideea 17. Sfatul Maicii Tereza O viață de slujire altruistă și sprijin acordat celorlalți nu este ușoară, dar cu exercițiu și dedicare se poate face. Sentimentele pe care ți le dă ajutorarea celorlalți reprezintă răsplata suplimentară. Totuși, o persoană a descris acest lucru ca fiind mult mai greu decât să
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
se poate face. Sentimentele pe care ți le dă ajutorarea celorlalți reprezintă răsplata suplimentară. Totuși, o persoană a descris acest lucru ca fiind mult mai greu decât să cari apă cu sita. Pentru a vă ajuta să fiți mult mai altruist am ales-o drept exemplu pe Maica Tereza. De fapt, ea ar putea fi deopotrivă inspirația noastră numărul 1, numărul 2 și numărul 3. Și-a dedicat viața modestă construirii misiunilor și salvării celor bolnavi și muribunzi de pe străzile orașului
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
rezultatul final întipărit în minte: competențele construiesc încrederea. +++ Ideea 21. Cum să vă parcați egoul Am evidențiat de mai multe ori în această carte necesitatea de a vă da la o parte și de a practica ceea ce mulți numesc „serviciu altruist”. Știți deja că nu este ușor să dați la o parte motivele personale, egoiste. Gary era un antreprenor desăvârșit. Era ambițios, insistent și neobosit în încercarea de a face din magazinele sale un mare succes financiar. Când m-am dus
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
a maturării afective de circa 2 ani comparativ cu cei nedelincvenți de aceeași vârstă. În privința carențelor afective, frustrația ocupă un rol semnificativ și poate facilita comportamente ce denotă instabilitate și labilitatea afectivă, ambivalență până la indiferență și absența emoțiilor, a inclinațiilor altruiste (crește foarte mult rata egocentrismului). * tulburări caracteristice identificate prin imaturitate la acest segment al personalității manifestat prin: autocontrol insuficient, impulsivitate și agresivitate, evaluarea superficială sau derizorie a actelor antisociale comise, indolență și dispreț față de muncă, tendințe egocentrice cu semnifcative respingeri
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
la agresiune. Ținând seama de direcția sursei motivaționale a delincvenței s-au conturat motive exogene-extrinseci ale delincvenței și motive endogene-intriseci: motivele exogene sut reprezentate de elemente cu influența socială, ambientală exercitată asupra omului. Pornind de aici putem numi ca motive altruiste acele conduite care îl determină pe individ să comită o infracțiune, cu scopul de a realiza un beneficiu pentru un terț - de exemplu, teroriștii care comit acte atât împotriva semenilor cât și a lor înșiși din dorința de a împlini
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ca aceea a urmării singurătății, a răzbunării, ca ultima sau unica soluție a unei situații intolerabile, înlăturării dependenței. O alta semnificație este aceea a menținerii onoarei; se consideră că suicidul poate fi sursa de ușurare. În funcție de semnificatiile suicidului întâlnim: • suicidul altruist (ce poartă marca sacrificiului de sine); • suicidul egoist (a cărui intenție și semnificație nu corespund scopurilor grupului social, ci se manifestă în detrimentul acestora); • suicidul anomic descris de E.Durkheim (1897) realizat ca urmare a pierderii statutului ori a schimbării rolului
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
nivelul colectivității; este vorba de un exces de individualizare ce rupe legatura persoanei cu realitatea și, prin extensie, cu viața. Acest tip de suicid arată Durkheim variază invers proporțional cu gradul de socialitate și direct proporțional cu individualizarea excesivă; • sinuciderea altruistă rezultat al supraintegrării sociale, al dependenței absolute de un grup sau de o comunitate; apare ca o datorie în unele societăți, mai ales cele primitive, în care integrarea se extremizează până la absolutizare; persoana se sacrifică scopurilor sociale; în societățile moderne
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
tentativă și realizare; - parasuicid; - individual sau colectiv; 3. criteriul clinic: - suicid patologic; - suicid fără antecedente psihiatrice; 4. criteriul posturii psihice față de suicid: suicid adevărat; suicid fals sau exhibiționist; suicid real și de șantaj; 5. criteriul determinismului motivațional: - suicid escapist; suicid altruist; suicid ludic; 6. criteriul evaluării sociale: suicid legitim; suicid ilegitim; - suicid instituțional; 7. criteriul liberului arbitru față de suicid: - suicid activ; - suicid pasiv; - suicid autonom; suicid patologic și deliberat; suicid indus; suicid solitar și indus; 8. criteriul tulburării acute de conștiință
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
capacității copiilor, intenționând a le descoperi și dirija aptitudinile și interesele. În acest context se înscriu eforturile celor care scriu articole de profil, elaborează cărți, transmit celor tineri crâmpeie din experiența lor didactică. Autoarea lucrării, Veneția Șerban, spirit neastâmpărat și altruist, nu se află la prima lucrare, domnia sa publicând pentru aceeași sferă de interes, o altă carte de didactică preșcolară (Grădinița mea, 2005 (vol. I programe artistice originale, vol. II programe artistice prelucrate). Conținutul lucrării de față este rodul unei experiențe
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
vor fi declarate. Cercetătorii universitari, inclusiv studenții, au motive personale atât pentru realizarea cercetării cât și pentru alegerea unui subiect specific. Expunerea motivelor și scopurilor este un exercițiu folositor și adesea chiar revelator. Cercetătorul poate avea multe motive publice sau altruiste, cum ar fi să contribuie la dezvoltarea cunoașterii într-o disciplină, la rezolvarea unor probleme sociale sau să participe la organizarea unui domeniu social. Important este să se spună ce anume cercetarea și-a propus să realizeze; cu ce intenționează
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
element constitutiv al unui sistem social care îi impune felul de a gândi și de a acționa. Este profund ancorată în ideologia romană, care îi determină până și reacțiile cele mai spontane. Personajul chaucerian dobândește valențe noi, apare ca fiind altruistă, nu se gândește doar la reputația proprie, ci mai mult la cea a soțului, pe care nu vrea să-l înjosească cu nimic prin purtarea ei și al cărui nume consideră că nu trebuie întinat cu nimic („Le-a spus
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a vrut.” (P. Syrus) Înseamnă că a știut să trăiască În așa fel, Încît să aibă cît mai puține datorii de conștiință. * „Izvorul apelor mari poate să fie trecut «cu un singur pasă.” (P. Syrus) Pentru a fi, de exemplu, altruiști trebuie să facem doar pasul bunătății... * „Consider că invidia este mai bună decît milostenia.” (P. Syrus) Desigur, numai dacă Înțelegem aici „invidia” ca pe o stare de autoreproș, și anume că nu putem fi și noi binefăcători, ca alții; pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]