1,497 matches
-
observația necruțătoare asupra erorii comune, dinamitând cele mai răspândite sofisme și adevăruri-iluzie. Îndepărtarea omului de Real și fățărnicia asociată acestei pierderi sunt izvoarele demagogiei, socială și intimă. Amorul propriu și ipocrizia, spiritul mijlociu, „armonic” cultivat de școală, omul liber și amăgirea de sine, omul mare și sacrosanctul său interes personal, „îndreptările” rizibile aduse de progres conturează farsa perpetuă a bâlciului deșertăciunilor (Piacere per piacere, Camuflajul, O firmă revoluționară). La un pol, intenția satirică, ironică și tehnicile denigrării - jocul insinuant cu proporțiile
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
într-un corp, apoi trecând la altul, fără să fie vreodată recunoscut sau ținut minte de gazdele sale temporare - până în ziua din viața unei anumite ființe când mintea umană temporală conștientizează prezența subtilă a spiritului primordial și îl eliberează de amăgirile care îl leagă de corpul muritor. Acest aspect prenatal al minții umane este nemuritor și, de aceea, recunoașterea lui reprezintă cheia depășirii fricii instinctive de moarte și a descoperirii păcii interioare în timpul vieții. Acesta este scopul principal al tuturor practicilor
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
depășirii fricii instinctive de moarte și a descoperirii păcii interioare în timpul vieții. Acesta este scopul principal al tuturor practicilor spirituale. Spiritul postnatal se manifestă în viața umană sub forma percepției senzoriale și a gândirii raționale, a personalității, orgoliului și a amăgirilor duale care îi separă pe indivizi unii de alții. Se exprimă prin facultățile mentale ale rațiunii, intuiției, învățării, memoriei și prin alte funcții cerebrale. Spiritul postnatal sălășluiește în câmpul elixirului superior din centrul capului, de unde controlează corpul și respirația de
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
Iubitei tale... Cum, nu vrei? Dar trebuie, Dar Domnu-o zice... Aide... dă-i floarea, Făgăduința unui viitor frumos... FEM[EIA] O! Iscoditor cu mintea ta de rele... LĂPUȘ[NEANU] Vlădică... O femeie își pierde onoarea Prin o vânzare sau prin amăgiri: Ce zice legea Moldovei într-un caz c-acesta? EPISC[OPUL] M[ăria] Ta acuzatul - moartea... Dar daca vrea să ia pe rușinată Atunci se iartă... {EminescuOpVIII 213} LĂPUȘ[NEANU] Eu țin la drep[ta]te... Dreptul Moldovei fie: Mergi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
întrerupeau negoțul pe mare și pe lângă țărmuri al grecilor. Puind temei pe vorba adrianopolitanilor, Ioannițiu ceru intrare în orașul lor, pe care-l smulsese într-un mod atât de strălucit din cucerirea latinilor, primi însă răspuns negativ. Supărat pentru impertinenta amăgire în care-l ținuseră într-adins fățarnicii greci pe câtă vreme avuseră trebuință de el, hotărî să răpească cu puterea ceea ce i se refuza de bunăvoie și-ncepu împresurarea orașului. Totuși nu-i prea mergea cu sporiu, pentru că romîno-bulgarii nu știau bine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu artistul adevărat când acesta își ia zborul împins de geniul său, pentru a îndeplini opera sa în tot coprinsul ei. Opere, XXXVIII, pag. 150. Și renumitul sofist Gorgias zice cu spirit în această privință că tragoedia ar fi o amăgire unde amăgitul apare mai drept decât neamăgitorul și amăgitul mai înțelept decât neamăgitul. În acest mod paradox el esprimă aci într-un mod dovedit situațiunea mai înaltă atât a poetului tragic cât și a adevăratului spectator față cu un punct
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sine simț prozaic și îndreptat numai asupra adevărului natural. Comp. Bode, Istoria artei poetice eline, III, p. 50. {EminescuOpXIV 237} legile lumei spiritelor. Acesta nu află contrazicerea acolo unde materialul deja ne amintește aparința frumoasă și ține departe cerința unei amăgiri sensuale. Arborele depins, floarea, espresiunea (plină de simț) însuflețită a omului într-o situațiune oarecare nu ne încîntă pentru că privim în el o copie fidelă a naturei, pentru că astfel vedem numai creațiunea anterioară în duplicatul ei; ci pentru că înainte[a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e ținta artei. Operele lui Goethe, XXXVIII, p. 146. Tieck zice în privința aceasta foarte nimerit; "Eu să uit personalitatea sa (adică a actorului), să fiu amăgit însă totuși numai atâta pre cât poate, pre cât îi e permis artei. Conștiința amăgirei trebuie să rămâie ca și înaintea tabloului celui mai succes a celui mai mare pictor, unde ar înceta toată plăcerea daca aș putea vrodată [uita] că stau înaintea unui tablou. " [Foi dramaturgice], II, p. 12. {EminescuOpXIV 238} și plină de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
râsul mulțimei și-i sacrifică reprezintarea caracterelor. Mintea cea pătrunzătoare a lui Iarno în Guillom Meister semnalează acest moment în toată unilateritatea lui când zice (Goethe, Opere, XX, pag. 25): "Într-adevăr eu iert actorului orce greșală ce izvorăște din amăgirea pe sine însuși și din dorința de-a plăcea, căci daca el o părea sie și altora ceva, atunci nu e nimica. Vocațiunea sa este părerea, el trebuie să prețuiască mult aplauzul momentan, căci el nu capătă altă răsplată. El
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cășițe de trântori. Daca însă facultatea crăiesei nu este în toată orânduiala, adecă daca nu s-au împreunat și fecundat, sau sămânța primită cu ocazia împreunării este întrebuințată și punga cu sămânță e sleită, regina nu suspendă ouarea; dar se-ntîmplă amăgiri. Sute de ouă le pune în căsițe mici, sigură în intenția ei că le-a fecundat în toată regula; și din toate sau, în caz de împreunare insuficientă, din multe se dezvoltă bărbătuși cari nu-ncap în cășițele strâmte destinate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ajunge să mintă, slăbită fiind de întunericul patimilor, iar binecuvântarea lui Dumnezeu nu mai odihnește asupra acestuia. Păcatul dezbină, împrăștie și tulbură pe om, pe când Duhul cel Sfânt sălășluit în el pacifică, adună, liniștește. Păcatul obosește, îmbolnăvește, omoară; însemnă o amăgire, o pierdere, un eșec, o cădere din starea de iubire a lui Dumnezeu și a semenilor. Are urmări nefaste atât asupra relațiilor dintre om și Dumnezeu și dintre om și semenii lui, cât și asupra relațiilor dintre om și universul
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
rezidarea mărimii noastre împărătești nemăsuratele întindere ale Fefeleiului. Fraza ne omoară pe noi, aparențele în locul fondului, în locul adevărului. Adevărata regalitate ar consista în onestitate politică, căci onestitatea deprinderilor și vederilor e caracteristică pentru 77 {EminescuOpXIII 78} monarhii întemeiate; pe când șiretlicul, amăgirea maselor cu vorbe, malonestitatea politică sunt atribute ale demagogiei pe de-o parte, ale despotismului pe de alta. Sub monarhia adevărată nu se aruncă în apă două milioane pentru un chei ca al Brăilei; nu are nimenea curajul de-a propune
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
călători și ospitalierii lor amici din deosebite locuri și, după sărbători de entuziasm național, se-ntoarce ziua de lucru cu privirea ei sobră și cu datoriile ei prozaice. Acesta ni se pare momentul cel mai potrivit pentru a prețui fără amăgire de sine însămnătatea serbării și a trage bilanțul bucuriei de înfrățire care-a unit, de mult timp pentru întîia oară, pe maghiari, pe sârbi și pe români. Cine se poate îndoi de însemnătatea faptului când națiuni cari stau departe una
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poate zice că viața politică nu există în țară! Iată ceea ce spunem de mult. Nu există viață politică, pentru că adunătura de naționalități nu e o națiune și o asemenea adunătură a biruit România, fără arme, numai prin demagogie și prin amăgire. 162 {EminescuOpXIII 163} Toate acestea le constată "Romînul" pe baza unor enunțări ale d-lui C. A. Rosetti. [Î]i mulțumim că spune o dată adevărul. Dar oare d. C. A. Rosetti azi le vede astea? Oare nu știa că acestea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
firească o susținem și noi. Ceea ce însă numiți d-voastră "o ridicare din ce în ce mai mare a claselor care au fost dezmoștenite de toate drepturile" este nu o înmulțire a cunoștințelor și a puterii de muncă a acestor clase, ci, din contră, amăgirea lor prin fraze politice și "o ridicare din ce în ce mai mare" a unor panglicari cari nu fuseseră dezmoșteniți de nimic, pentru că de moștenirea ce-a adus-o din țara turcească au căutat să se dezbere, prin săpun și pieptene, nu s-o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Pentru că nu poate. Velle non discitur, zice sfântul Augustin, a voi nu 'nvață nimenea din faptele altuia. E drept că roșii au venit la putere prin influența străină, și anume sub presiunea vestitei alianțe de trei din Reichstadt, apoi prin amăgirea a o seamă de elemente liberale și conservatoare 207 {EminescuOpXIII 208} pe cari le-au eliminat îndată ce a trebuit să lucreze sub acea influență care-i adusese. E oare asta un cuvânt ca conservatorii să-i imiteze sau, în genere
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
situație. Salutul lui Nunez, care e adresat locuitorilor văii, este de fapt politicos și sincer. Totuși, în cazul în care sintagma "foarte politicos" încă ține de perspectiva interioară a propozițiilor precedente, atunci politețea accentuată este o prefăcătorie, un truc pentru amăgirea orbilor în privința adevăratelor intenții ale lui Nunez. Există o problemă de demarcație similară într-un pasaj-cheie de la finalul poveștii. Nunez a reușit să scape din valea orbilor. Epuizat, acum se odihnește pe o creastă a munților care împrejmuiesc valea: Din
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
călugări, mormoni ș.a. Este puțin probabil să existe un astfel de spațiu (n care toți să se (ndepărteze de toate trăirile ș( sentimentele mai puțin (nălțătoare. Ar fi un soi de paradis, inexistent (n fapt. Căutarea comunității o aseamănă cu amăgirea ce o simte Tantal, pedepsit să aibă (n proximitate m(ncăruri ș( apă dar acestea să se (ndepărteze ori de c(te ori el (ncearcă să le atingă. Fericirea este percepută ca atare doar după ce ea nu mai este posibilă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ajunge să mintă, slăbită fiind de întunericul patimilor, iar binecuvântarea lui Dumnezeu nu mai odihnește asupra acestuia. Păcatul dezbină, împrăștie și tulbură pe om, pe când Duhul cel Sfânt sălășluit în el pacifică, adună, liniștește. Păcatul obosește, îmbolnăvește, omoară; însemnă o amăgire, o pierdere, un eșec, o cădere din starea de iubire a lui Dumnezeu și a semenilor. Are urmări nefaste atât asupra relațiilor dintre om și Dumnezeu și dintre om și semenii lui, cât și asupra relațiilor dintre om și universul
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
ajunge să mintă, slăbită fiind de întunericul patimilor, iar binecuvântarea lui Dumnezeu nu mai odihnește asupra acestuia. Păcatul dezbină, împrăștie și tulbură pe om, pe când Duhul cel Sfânt sălășluit în el pacifică, adună, liniștește. Păcatul obosește, îmbolnăvește, omoară; însemnă o amăgire, o pierdere, un eșec, o cădere din starea de iubire a lui Dumnezeu și a semenilor. Are urmări nefaste atât asupra relațiilor dintre om și Dumnezeu și dintre om și semenii lui, cât și asupra relațiilor dintre om și universul
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
a statutului lipsei de plăcere și mâhnire, ca fiind un fel de pace a sufletului, între plăcere și neplăcere ca extreme. Însă plăcerea și neplăcerea fiind în sine mișcări, lipsa ambelor poate deveni oricare dintre ele, ea nefiind decât o amăgire. Aceste trepte pot fi considerate ca reprezentând puncte de locație, ca „sus”, „mijloc” și „jos”, astfel cel care ajunge „sus” simte acest lucru în raport cu „locul” pe care îl avea înainte și va ști să compare în mod real această ierarhie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
că nu există prea multe probleme în practica selecției. Există dovezi că subiecții își modifică răspunsurile în cazul folosirii evaluărilor de personalitate în timpul procedurii de selecție (Hough, 1998). Cu toate acestea, cercetarea ce vizează impactul unor elemente precum distorsiuni motivaționale, amăgirea de sine și alte distorsiuni intenționate sau nu asupra validității testelor de personalitate este redus (Hough, 1998; Barrick și Mount, 1996). Distorsiunile intenționate pot fi reduse la minimum prin comunicarea consecințelor pe care le pot avea aceste distorsiuni asupra rezultatului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ne Învață să evităm „Înecul moral”, căci durerea nu poate fi Învinsă decât prin noi dureri: „...niciodată o mare durere nu poate fi depășită În mod real și efectiv, ci o putem numai integra sau stratifica În ființa noastră” (Cartea amăgirilor, 1991). Μ Un paradox știut al cunoașterii: avem mereu impresia că certitudinile noastre de astăzi ni s-ar putea releva mâine sub alte adâncimi sau clarități. Μ Iubirea este o stare prin excelență subiectivă, care se hrănește cu evaluările noastre
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
iubire: „Iubirea este o fugă de adevăr. și iubim cu adevărat numai când nu vrem adevărul... Pe ființa ce o iubim o cunoaștem cu adevărat numai după ce n-o mai iubim, când am devenit lucizi, clari, seci și goi” (Cartea amăgirilor, 1991). Μ De ce pe un om Îl cunoaștem mai bine atunci când trebuie să facă față unui eveniment de viață crucial? Pentru că În astfel de situații, intensitatea momentului de viață trăit Îl obligă să fie mai puțin convențional, Îl obligă să
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
București, 1969. Blaga, Lucian, Zări și etape, Editura Minerva, București, 1990. Bratu, Ion, Înțelepciunea dâmbovițeană. Dicționar de proverbe, zicători, sfaturi Înțelepte, FB, Târgoviște, 1999. Candrea, Aurelian, Dicționar de proverbe și zicători, Editura Librăriei Leon Alcalay, București, 1912. Cioran, Emil, Cartea amăgirilor, Editura Humanitas, București, 1991. Cioran, Emil, Exerciții de admirație, Editura Humanitas, București, 1993. Cioran, Emil, Pe culmile disperării, Editura Humanitas, București, 1993. Cioran, Emil, Singurătate și destin, Editura Humanitas, București, 1991. Cioran, Emil, Tratat de descompunere, Editura Humanitas, București, 1992
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]