1,927 matches
-
ar fi Întrerupt explicația și, clipind din genele rare, micșorându-și ochii aburiți de mândrie și prejudecată, le-ar fi mărturisit că ea nu poate purta decât pantofi moi, care să n-o deranjeze la monturi. Și, cu fireasca ei amabilitate, notă de subsol: amabilitate - cuvântul preferat care o caracteriza cel mai bine pe Buni. Ex.: Ai, te rog, amabilitatea, domnișoară. Ex.: Era un domn/Era un vânzător/ Era un milițian amabil. Din amabilitate deci, Buni s-ar fi ridicat de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
și, clipind din genele rare, micșorându-și ochii aburiți de mândrie și prejudecată, le-ar fi mărturisit că ea nu poate purta decât pantofi moi, care să n-o deranjeze la monturi. Și, cu fireasca ei amabilitate, notă de subsol: amabilitate - cuvântul preferat care o caracteriza cel mai bine pe Buni. Ex.: Ai, te rog, amabilitatea, domnișoară. Ex.: Era un domn/Era un vânzător/ Era un milițian amabil. Din amabilitate deci, Buni s-ar fi ridicat de pe banchetă cu intenția unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
fi mărturisit că ea nu poate purta decât pantofi moi, care să n-o deranjeze la monturi. Și, cu fireasca ei amabilitate, notă de subsol: amabilitate - cuvântul preferat care o caracteriza cel mai bine pe Buni. Ex.: Ai, te rog, amabilitatea, domnișoară. Ex.: Era un domn/Era un vânzător/ Era un milițian amabil. Din amabilitate deci, Buni s-ar fi ridicat de pe banchetă cu intenția unei demonstrații sportive adică, uite ce ușor se merge cu acești pantofi cumpărați, cred că v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
deranjeze la monturi. Și, cu fireasca ei amabilitate, notă de subsol: amabilitate - cuvântul preferat care o caracteriza cel mai bine pe Buni. Ex.: Ai, te rog, amabilitatea, domnișoară. Ex.: Era un domn/Era un vânzător/ Era un milițian amabil. Din amabilitate deci, Buni s-ar fi ridicat de pe banchetă cu intenția unei demonstrații sportive adică, uite ce ușor se merge cu acești pantofi cumpărați, cred că v-am explicat destul de clar, dragele mele, de unde. Pauză pentru publicitate: pun LIVE TO TELL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
mai nasol. În plus, practica ne-a demonstrat că În cazurile, extrem de rare, când ea are revelația că se află la mijloc, obiect de mișto, de ironii familiale, supărarea ei ține doar un sfert de oră, după care zâmbește cu amabilitatea ei obișnuită. Doar de aceea o și iubim cu toții pe Buni, jucăria noastră ridicolă și desuetă, ultima, singura doamnă a familiei! Bineînțeles că nu nutrim, dragi ascultători, aceleași sentimente și față de posomorâtul Daniel, care e singurul ce aude vocile imaginate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
atenție, obsesiile profesorului. Odiseea este Într-adevăr cartea mea favorită, așa cum bine a observat ochiul tău perspicace! Ulise fermecat de grația Nausicăi, asta ar declama Christa acum, dacă n-ar fi detestat În liceu greaca veche și dacă schimbul de amabilități dintre cei doi n-ar irita-o. Roșind de emoția succesului, Giulia Întreabă cu vocea alintat-copilăreascăa fetelor timide care Își descoperă puterea În fața bărbaților vârstnici: — Totuși! Cum de v-a plăcut atât de mult Odissea? Trebuie să fi fost, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
știu de ce, nu a venit nimeni, În afară de vărul Victor. La restaurant era Îngrozitor de cald. Am cerut voie să Îmi scot haina și am pus-o pe spătarul scaunului, dar cineva, poate chelnerul, poate vărul Victor, mi-a dus-o cu amabilitate la garderobă, de unde am și recuperat-o curând, pentru că fusese deschis geamul, ca să se aerisească sala. Se fumase Îngrozitor de mult, așa cum se fumează acolo, cu o totală nepăsare față de nefumători. Poate să fi răcit din cauza ferestrei deschise sau să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
-ți dau cadourile lui Moș Crăciun. Nicolae se târî ca un bebeluș printre perne până la colțul divanului și reveni cu Afinitățile elective de Goethe. ― ține! Tocmai am primit-o zilele astea. ― Dar cum ai reușit? ― Prietenii armeni de pretutindeni... Prin amabilitatea prințului, desigur. Citește-o! Mărturisesc că eu am devorat-o deja. Mii de scuze, nepotache, dragule! Ah, să vezi! Am dat și peste o chestie de-a dreptul comică despre pendulul lui Campetti. Știi, celebrul pendul care oscilează deasupra zăcămintelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Romico? ― Domnița Ecaterina mi-a poruncit să nu-i mai apar în față dacă nu v-aduc jos. Au sosit colindătorii. ― Să nu-i mai apari în față, Romico, pentru că acolo îi voi sta eu cât de curând. Vorbea cu amabilitatea calmă, ușor ironică a unui tânăr boier. ― Și acum, hai - bătu ușor din palme - gătește-ne! În timp ce Romica îi ajuta să îmbrace giubelele căptușite cu samur și le potrivea faldurile ample și mătăsoase, Iancu reveni la chestiunea lui. ― Dumneata Nicolache
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
verandei și le urcă în fugă pentru a se posta amenințător în fața funcționarului oficial, neținând seama de urmele de noroi pe care pașii săi le lăsaseră pe podeaua lustruită, vopsită în roșu. Fără a se opri pentru schimbul obișnuit de amabilități, începu să țipe. Ați auzit noutățile? aproape că urlă în starea de excitație nervoasă în care se afla. Maimuțele îl amenință pe fiul meu. Amenință doamnele din comunitate și perturbă liniștea. Distrug atmosfera religioasă a întregii curți. Trebuie să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
cale, mama și tata s-ar fi împăcat. Fiona a tresărit uluită de vorbele alea. — Cine ți-a spus asta? —Mama, i-a replicat puștiul sfidător. Zice că ești o vacă, a adăugat el ca o concluzie târzie, plină de amabilitate. Și așa ieșise la lumină dovada - dacă mai era nevoie de ea - că țelul Belindei în viață era să-și înrăiască singurul copil împotriva noii soții a tatălui. Cu toate că Fiona nu făcuse nimic, în mod deliberat, ca s-o rănească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
aseară?... Niște eugenii, iar Mărgărit se miră din nou, eugenii zici, păi, în felul ăsta, te distrugi sigur. E sinucidere curată. Adevărul e că îi împuia capul cu tot felul de nerozii. Uneori o asculta cu un interes și o amabilitate prefăcute. Era un om ocupat în definitiv. Avea destule treburi și obligații față de soră-sa, la care stătea fără să-i plătească chirie... Ce mare lucru să-i fi sugerat că se grăbește și că, oricum, nu agreează genul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Aproape că mă așteptam să-l văd prinzându-și mâinile la spate și legănându-se puțin, Înainte și-napoi. Mi-am scos haina și-am Întins-o pe un scaun, să se usuce. Așa este, l-am aprobat eu cu amabilitate. Tu ai o relație cu cineva, iar eu cu siguranță nu-mi doresc un atare aranjament. Uită-te la casa asta: cum aș putea oare să-i cer unui om respectabil s-o Împartă cu mine? Iar tu ești un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
iar vânătorii, când nu le mai rămâne decât o săgeată, murmură, Înstrunând-o: „Asta e pentru inima lui Omar!” Hasan a evocat aceste obiceiuri În câteva fraze vagi, evitând să intre prea adânc În detalii, dar Omar Îl privește fără amabilitate, apoi lasă să-i scape, pe un ton dezgustat și categoric: — N-am să-mi schimb drumul din cauza numelui, n-am să-mi schimb numele din cauza drumului. Urmează o lungă tăcere de gheață, cei doi Își feresc privirile. Omar se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
În alta, oaza Isfahanului, până În mahalaua Marbin, situată la apus, fără ca soldații, numeroși, totuși, să se gândească să-i tulbure. Un cuvânt de-al lui Vartan, și porțile se deschid, iar santinelele se dau la o parte cu respect. Această amabilitate nu Întârzie să-l intrige pe Omar, care evită, totuși, să-i pună Întrebări tovarășului său. Pentru moment, n-are altă alegere decât să aibă Încredere În el. Plecaseră de mai bine de un ceas când o gloată dezlănțuită vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
nu vorbeam cu nimeni. O dată pe săptămână îi scriam lui Naoko, dar niciodată nu am insistat să-mi răspundă, pentru că nu voiam să o presez. I-am scris despre slujba găsită, despre Pescăruș, despre florile de piersic din grădină, despre amabilitatea vânzătoarei de t½fu, despre nesuferita de proprietăreasă a birtului, despre mâncărurile pe care mi le preparam singur. N-am primit nici un răspuns. Când mă săturam de citit sau de ascultat muzică, lucram prin grădină. Am împrumutat de la proprietar o greblă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
buzunarul cămășii. Mi-a spus să-mi cumpăr de banii aceia ceva mai consistent de mâncare pentru că arătam groaznic. Am încercat să-i înapoiez banii, zicându-i că mi-a dat destule și că nu se cade să abuzez de amabilitatea lui, dar n-a vrut să-i ia. M-a rugat să nu-mi mai fac atâtea probleme și să nu-i consider bani, ci doar o părticică din sufletul lui. Nu-mi rămânea decât să accept bancnota și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
tu erai cu el acolo ca să mă provoci. Că eu aș fi provocat pe cineva sau nu, rolul meu era fixat dinainte. Oricum, tot mă dădeam În spectacol. Spectacol de dragul spectacolului, eu am ales comedia spumoasă, am luat parte cu amabilitate la conversație, sperând că cineva o să-mi admire stăpânirea de sine. Singurul care mă admira eram eu. Ești laș atunci când te simți laș. Răzbunătorul mascat. Ca un Clark Kent mă Îngrijesc de tinerele genii neînțelese și ca un Superman pedepsesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
-ți spun eu ceva mai interesant! Îi spuse că în cele trei luni, cât a stat în străinătate, a avut cheltuieli exorbitante, că a trebuit să facă apel și la bărbatul ei, deși i-a fost penibil pentru că Grigore are amabilitatea să nu se amestece în socotelile ei și nici ea, în schimb, nu vrea să-i ceară nimica, mai ales în cazuri cum a fost călătoria recentă, întrucîtva împotriva voinței lui. Platamonu își permise să observe că dânsul a răspuns
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
câțiva funcționari și pe urmă, cu harta județului pe birou, îi indică localitățile răzvrătite și-i predă dosarul cu rapoartele despre tulburări, neuitând să-i atragă atenția că până și conacul lui a fost devastat. După mulțumiri și diverse mici amabilități avocățești, Baloleanu se cotorosi de dânsul, înțelegînd că își pierde vremea zadarnic. Și nu voia să piardă nici un minut. Avea ambiția să dovedească șefului că a fost bine inspirat când a făcut apel la Baloleanu. Convocă imediat pe primul-procuror, pe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
prezența alături de mine. Am realizat că țelul pentru care a luptat nu e încă pierdut. Am simțit că Dumnezeu ne-a iertat pentru că am fugit și l-am lăsat pe Simon în plata lui”. Dacă ceilalți vor să-și păstreze amabilitatea, i-ar putea răspunde: „Bine, dragul meu, cred că ai stat prea mult la soare”. Sau: „Se pare că ai avut într-adevăr o experiență spirituală interesantă. După cum știi, noi, evreii, când avem astfel de experiențe speciale, avem tradiția de
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
l-am înfășurat în petice de stofă și l-am pus în cutia de pantofi, împreună cu scoica și fila de calendar. Mătușa ne-a condus până la poartă, cu veșnicele ei zâmbete cu gura până la urechi, cu gesturile ei de exagerată amabilitate. Am luat-o în josul străzii, cu tata de mână, pe sub stelele scânteietoare. Mă uitam numai la ele și din cauza asta mă poticneam din când în când. Stelele erau foarte sus, foarte departe. Nu le păsa de nimic de pe pământ. Am
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
repede peste măruntul incident - găsește Profesorul, care însă își înăbușă cu generozitate o umbră de nemulțumire. De ce nemulțumire ? Pentru că tânărul s-a și avântat în discuție, nemaipăstrând nici cea mai mică ranchiună în glas, ba chiar cu un spor de amabilitate spre doamna casei ? Ca și când el ar fi fost agresorul și ea victima ! O adevărată răsturnare de roluri, care face ca intervenția plină de tact a soțului să-și piardă în parte valoarea, să pară inutilă și ridicolă unui ochi critic
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lucrurile merg mai prost ca altădată, în plus, feciorul zace, tocmai acum, de gâlci... Iar lunile viitoare se desenează atât de sumbru... — Ați auzit, nu ?, că rușii ar fi trecut pe la Isaccea, interveni, prompt, musafirul. — Dumneata, dragul meu, surâde cu amabilitate Profesorul, chiar abia venit din concentrare, ești mai la curent cu știrile decât mine ! Curiozitatea, și puterile mele au fost scăzute chiar în vremile cele mai bune... Iar acum, rareori mi se mai întâmplă să mai ies din casă... La
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
puțin este starea mea sufle tească, ce s-ar putea să o împrumut artificial și Sophiei, care, încă fiind convalescentă, pierde prea mult timp cu treburile casei. Poate din recunoștință pentru tentativa în favoarea lui Spiridon, ea se manifestă cu deosebită amabilitate, dându-mi diverse semne că mă afecționează. A devenit iar grijulie și astăzi chiar (voi povesti) mi-a probat grija ei. Nu-i prima oară când observ că oamenii care îți păstrează cu ranchiună în suflet mii de reproșuri și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]