3,481 matches
-
spiritual-religioase, caracterizată, și ea, printr-o solidaritate latentă. Prozatoarea se situează într-o lume intermediară, se cantonează, cu necontenite ezitări și problematizări, între cele două mari arealuri, încercând să supraviețuiască unui dublu eșec de adaptare. Adică: Pe de o parte, ambianța, lipsită de consistență și adâncime, e un maldăr de “farafastâcuri”, în care, orice ar face, se simte singură și străină: “Or tu, în singurătatea singurătății (ai uitat hieroglifa hieroglifei?!) nu ai cui să-i spui ‘Binecuvântează!’ sau ‘Blagoslovește!’ Numele tău
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
de la origini și până în prezent. Nu mi-am imaginat că un ou pascal poate transmite atât de multe date despre viața omului într-o varietate de situații. Când întâlnirea a luat sfârșit și se făcea schimb de impresii într-o ambianță plină de veselie în care prietenia căpăta noi valențe, mă gândeam la cele câteva ouă pe care le am acasă, cumpărate ori primite chiar de pe meleaguri moldave. M-am bucurat de fiecare în parte. Le-am păstrat pentru frumusețea culorilor
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
analizată contingența, după rigorile ei se realizează selecția referinței ce devine semn. Restul gravitează pe alte orbite, undeva departe, interferând, disforic, la răstimpuri, cu traseul protagonistului (autor - narator - personaj). Concomitent, și fatal, toate componentele - conflict, fabulă, tipologii, ba chiar și ambianța - se constituie și acționează în același orizont al necruțării axiologice. O lume restrânsă, o elită de ordin moral și spiritual, rânduită și funcționând conform cu imperativele asumate de cel ce, în felul meu de a gândi, este o persoană (nu, pur
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
adiafora) ale unei existențe retrase într-un peisal edenic (Vila de sub colină...), profesia, felul său de a munci, de a-și câștiga pâinea zilnică (Parada veleitarilor), amărăciunea, discret sugerată, a unor amintiri dureroase (Andreea), primii ani de învățătură, într-o ambianță cvasi-potrivnică (Rîpele galbene). Puternic desenat, protagonistul e înconjurat de personaje la fel de puternice, mai cu seamă cele feminine: Iulia, Dana, Andreea, Mama. Toate aceste apariții, conștiente de valoarea lor, sunt lipsite de infatuare și, ca urmare, sunt ferite de ravagiile egoismului
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
bijutierii își etalează migălitele lor articole din aur, cu pietre prețioase sau false. Afaceriștii români se aprovizionează în Bulgaria, prostituția rusă se extinde spre Balcani, copiii străzii, care lîncezesc cerșind, amintesc de sărăcie. Între tapajul luxului, exotismul pieței și mizerie, ambianța devine incertă... Și mirosurile s-au schimbat. O omniprezentă lipsă de curățenie a înlocuit la fel de omniprezentul iz de DDT, care împresura construcțiile și clădirile oficiale. Obișnuiții ordinii tună și fulgeră împotriva unor dezordini de neînțeles, al căror sens le scapă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
austeritatea sa. Se regretă faptul că nu are moravuri de mare senior generos și magnific, că ținuta sa nu amintește cu nimic pe aceea a boierilor din timpurile trecute... La palat, lumea se plictisește, iar melancolia cuplului regal contrastează cu ambianța petrecerilor date în oraș. Se dansează mult în saloanele bucureștene unde tarafuri țigănești cîntă dansuri numite pariziene scottish, cadriluri, valsuri în trei timpi -, se încearcă un amestec între costumele naționale și micile saloane de muzică Ludovic XV în lac alb
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ucigașă și mai cu seamă această credință absurdă că individualul ar putea fi salvat, în vreme ce colectivul ar fi amenințat de prăbușire". În 1936, spiritul construcției geneveze și afirmarea unei romanități liberale sînt pe punctul de a fi îndepărtate. CAPITOLUL II Ambianța culturală dintre cele două războaie RĂZBOIUL, DURERE ȘI ȘANSĂ A MODERNITĂȚII Sfirșitul războiului provoacă o deschidere a discursului politic și chiar mai mult. Perioada 1916-1919 a creat traume românilor, în condițiile în care provincialismul idilic al arhaismului este depășit, iar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
spre 30 noiembrie 1938... Crizele din anii 1936-1941 luptele pentru putere între dreptele tradiționaliste și elementele revoluționare, între monarhie și legionarii dezamăgiți de Carol II în 1938 dovedesc incapacitatea de a institui, în condițiile renegării și condamnării democrației într-o ambianță corporatistă grefată pe un sistem capitalist, a unei noi autorități puse în serviciul unui proiect de ansamblu, înțeles drept cale a salvării naționale. În această perioadă încep să apară programe și analize politice, politicienii antidemocrați cum ar fi Goga, Cuza
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Codreanu și tovarășii săi executați în noiembrie 1938 sînt reabilitați în mod simbolic, la 30 noiembrie avînd loc grandioase funeralii, în prezența Conducătorului și a legionarului Horia Sima. Se remarcă în cortegiu prezența trimișilor speciali ai lui Hitler și Mussolini. Ambianța este, în revanșă, însîngerată. Luna noiembrie este sumbră. Forțele legionare radicale, cum ar fi Corpul Legionar al muncitorilor, masacrează, în noaptea de 26 spre 27, deținuții politici din închisoarea Jilava. Pe 27, la cîțiva kilometri de acolo, un alt grup
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
admirația de pe la sfîrșitul deceniului șapte pentru creația sa, ale cărei titluri de succes, Rostirea filosofică românească și Sentimentul românesc al ființei, apar în 1970 și respectiv 1978. Noica este perceput adesea ca promotorul unei filosofii care se înscrie într-o ambianță de sublimare a națiunii, de indigenism și de antioccidentalism. El redă existență filosofică specificului românesc compromis de activiști și propune o ontologie a României raportîndu-se la limbajul său, la particularitățile acestei limbi în felul ei de a formula existența, ființa
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ocazia aniversării sale din ianuarie, pagini întregi consacrate aniversării răscoalei țărănești din 1907 ca act revoluționar. Pe de altă parte sînt inserate articole abile de reflecție fundamentală asupra problematicii criticii, fără a se face nici o trimitere la perestroika. În această ambianță nesigură, de resemnare, de servilitate, de mîndrie și totodată dezertare, Gorbaciov se întîlnește cu românii. Organul partidului român, Scînteia, nu acordă decît o jumătate din prima pagină vizitei lui Gorbaciov, de luni, 25 mai 1987, vizită comentată în următorii termeni
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Institutul de Studii istorice și social-politice de pe lîngă C.C. al P.C.R., București, 1970. Ursu, J., Pourquoi la Roumanie a fait la guerre?, Paris, Payot, 1918. Zeletin, Ștefan, Burghezia română, București, Editura Humanitas, 1991; Neoliberalismul, București, Editura Scripta, 1992. CAPITOLUL II: Ambianța culturală dintre cele două războaie Arghezi, Tudor, Ochii Maicii Domnului, București, 1934. Blaga, Lucian, Poemele luminii, Sibiu, 1919 Pașii profetului, Cluj, 1921; Poezii, București, 1942; Opera dramatică, vol. I, Sibiu, 1942; Orizont și stil, București, 1936; Spațiul mioritic, București, 1936
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
l România Mare, o democrație de tip occidental? . . . . 175 Sensul victoriei? . . . . . . . 175 Dezbaterea identitară . . . . . . 179 Interesele națiunii: dezvoltarea și unitatea . . . . 184 În căutarea unei figuri autoritare . În căutarea unei reprezentări unitare. . . . . 190 Construirea securității și riscurile sale . . . . 195 Capitolul 2 Ambianța culturală dintre cele două războaie . . . . . 198 Războiul, durere și șansă a modernității . . . . 198 Între apărare și revoluție fascistă . . . . . 204 Blaga sau salvarea prin stil: arhaism și ortodoxie . . . 209 O cultură națională: ambivalență și multiplicități . . . 211 Capitolul 3 Deruta economică și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
receptarea de către beneficiar a unei satisfacții, a unei impresii despre calitate care să-l mulțumească (calitatea subiectivă). Calitatea obiectivă este dată de componentele și trăsăturile fizice ale ofertei, care se referă îndeosebi la suportul fizic, la personalul de contact, la ambianță, la dotări. Aceste elemente induc creșterea mulțumirii clientului prin intermediul percepțiilor subiective, imaginilor, impresiilor, ceea ce reprezintă calitatea subiectivă. În acest sens un rol esențial este deținut de imaginea pe care și-o formează clientela asupra calității (calitatea subiectivă), poate mai mult
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
procese psihice vizate de curriculum elaborat în școală „Medierea conflictelor” sunt: procesele comunicării interși intrapersonale; procese afective, cu accent pe emoțiile superioare; învățare independentă și în grupuri; gândire pozitivă și creativă. c) Atmosfera de lucru (fizică, psihologică, socială). Caracteristici ale ambianței psihologice: transparența și comunicarea empatică; conduită cooperantă; condiții destinse, permisive de susținere; 31 încurajarea exprimării originale, a gândirii divergente; acceptarea/ respectarea diferențelor și deosebirilor dintre persoane d) Parcurgerea curriculum-ului „Medierea conflictelor” are ca finalizare dezvoltarea unor capacități individuale ce
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
și rezistențe la acțiunea formativă: experiența anterioară poate fi sursă de prejudecăți sau deformări. e. Analiza informațiilor de tip calitativ o completează pe cea menționată la punctul anterior și servește acelorași scopuri educaționale. Acest tip de informație cuprinde date despre: ambianța din unitatea școlară de proveniență; relațiile dintre diferitele categorii de personal (directori personal, profesori profesori, profesori-celelalte categorii de personal, profesori-elevi, personalul școlii-părinți, etc.); mediul social de proveniență a elevilor (inclusiv dacă acest mediu se schimbă într-un fel sau altul
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
prin colaborarea dintre științele naturii. Protecția mediului se bazează pe principiile ecologiei și s-a dezvoltat din cadrul acestei științe, iar în centrul atenției îl are pe om. Protecția mediului se ocupă cu: * prevenirea, preântâmpinarea pagubelor; * lichidarea, anihilarea efectelor poluărilor; * dezvoltarea ambianței umane, * o mai bună gospodărire a resurselor naturale. Parte componentă a protecției mediului este protecția naturii, protecția peisagistică a zonelor, dar se ocupă totodată cu protecția mediilor artificiale (ale așezărilor umane). Termenul de mediu (enviroment, umwheinat, milieu) a fost folosit
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
a protecției mediului este protecția naturii, protecția peisagistică a zonelor, dar se ocupă totodată cu protecția mediilor artificiale (ale așezărilor umane). Termenul de mediu (enviroment, umwheinat, milieu) a fost folosit începând din secolul al XIX-lea, în sens biologic, de ambianță naturală a viețuitoarelor. Ulterior în domeniul geografiei este definit ca spațul locuit și influențat de om. Odată cu apariția și amplificarea problemelor de ecologie, mai ales în a doua jumătate a secolului nostru, se afirmă o concepție holistică privind mediul ca
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
permițînd o adevărată promenadă pe șerpuitoarele lor extinderi, se bucurau de spoturile calde ale plafoanelor, relevînd spectaculos lucrările. Puzderia de lucrări, prezentate juriului, și de data aceasta exigent (cu măsură), tolerant (cu aceeași măsură). Prefer să mă mențin doar în ambianța absolut încîntătoare a vernisajului și să-i argumentez puterea de seducție. Asupra unui public de o ținută eclatantă (lăsînd cronicarului de profesie detalierea valorică de rigoare). Observam și altădată cu ocazia inaugurării înseși a colosalului building ce modificare de profil
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atitudine validă în educarea copilului este cea de acceptare a lui. Ea presupune, înainte de toate, o dragoste rațională și spontană față de copil, fără slăbiciuni și ră sfăț, o dozare optimă a frustrărilor adaptative, în raport cu trebuința de autonomie a copilului. O ambianță familială frământată de tensiuni, o atmosferă sufocantă a căminului prin inegalitatea atitudinilor părintești, lipsa de afecțiune dintre soți, o integrare insuficientă a familiei în viața socială etc. Constituie tabloul unui mediu nefavorabil dezvoltării normale a copilului. Într- un mediu nervos
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
naratoriale caracterizează modul unei narațiuni: REPREZENTAREA și RELATAREA sînt două moduri diferite. ¶Împreună cu PERSPECTIVA sau PUNCTUL DE VEDERE, modul constituie categoria MODULUI NARATIV (mood). 2. Un univers ficțional considerat din punctul de vedere al capacității de acțiune a eroului în raport cu ambianța umană. Frye argumentează că eroul poate fi superior, egal sau inferior (prin natura sa, ori prin măsura capacității sale) semenilor și/sau mediului înconjurător și descrie cinci moduri: (1) mitul (superior amîndurora prin natura sa); (2) romanțul (superior amîndurora prin
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de certitudinea în succesul întreprinderii; faptul că în tabăra rusă se afla Dimitrie Cantemir, considerat de Constantin Brâncoveanu ca un inamic personal, l-a incitat la prudență; apoi armata turcă în Muntenia facilita controlul asupra domnitorului; într-o astfel de ambianță, el nu s-a decis să treacă deschis de partea Rusiei; L. E. Semenova a renunțat - constată și S. Dimitrov - la „calificativele superficiale” de atitudine trădătoare, felonie, perfidie etc. Într-un cuvânt - am preciza noi -, domnitorul s-a comportat ca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
bulgari, deoarece ideile care inspirau politica rusă în acea epocă erau incompatibile cu o astfel de supoziție. Un asemenea proiect l-ar fi putut elabora bulgarii, care întrețineau contacte cu autoritățile ruse, dar guvernul rus nu dorea complicații în acea ambianță politică și a hotărât măsuri severe pentru a pune capăt tentativelor bulgarilor de a modifica în propriu profit clauzele tratatului de la Adrianapol printr-o insurecție. În ceea ce ne privește, socotim un fapt ca fiind foarte limpede: indiferent dacă a existat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
periodic, practicantul să-și monitorizeze reacțiile fiziologice rezultate ca urmare a efortului depus, în vederea cunoașterii propriului corp, a reacțiilor acestuia, dar mai ales a menținerii funcțiilor organismului în limite normale, pozitive pentru starea de sănătate (obiectiv central). Ținând cont de ambianța și condițiile de desfășurare a joggingului, pulsul (frecvența cardiacă) este un reper simplu, eficient și foarte practic pentru monitorizarea reacțiilor organismului. Delimitarea teoretică a pulsului, ca rezultat al funcției cardiovasculare, ne sugerează că acesta reprezintă o manifestare Dan Iulian Alexe
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
a aparatului neuromioartrokinetic). Importanța mișcării corporale pentru om (prin aceasta înțelegând ansamblul acțiunilor și activităților care permit atât deplasarea, cât și schimbarea poziției segmentelor corpului și a acestuia în întregime, în timp și în spațiu, în vederea adaptării și integrării în ambianță) a fost argumentată și susținută de-a lungul timpului de către tot mai mulți specialiști. Diferite științe de sine stătătoare (antropologia, genetica, biologia, istoria, fiziologia, psihologia etc.), precum și cele care au derivat din științele amintite anterior ne-au oferit numeroase repere
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]