2,825 matches
-
păpădie de sorți / Care se scutură / În morți” (Cântec). Cu versurile din Crini pentru domnișoara mireasă (1973) motivele sunt recontextualizate într-un univers de inspirație folclorică. Scenariile morții și ale înmormântării, mioritica moarte-ca-nuntă a celui nenuntit devin pretexte pentru ritualuri ambigue (coborârea în pământ, înghețarea etc.), adesea cu implicații cristice, dar în cheia unui misticism ciudat, crud: „Să bem vinul de nuntă, mirele a murit, / Mireasa a murit și ea, / Nuntașii toți / Sunt morți și în pământ am simțit / Cum hora
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
pot fi deduse logic din premisele inițiale, Însă numai În măsura În care forma de cunoaștere satisface aceste condiții și este impersonală, universală și complet neinfluențată de context. În schimb, după cum subliniază Detienne și Vernant, mētis-ul este caracteristic „situațiilor efemere, schimbătoare, deconcertante și ambigue, situații care nu se pretează la măsurători precise, calcule exacte sau la o logică riguroasă”. Nussbaum ne arată Într-un mod convingător cum a Încercat Platon, mai ales În Republica, să transforme sfera iubirii - aproape prin definiție, una a incertitudinii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de cunoaștere pentru a elimina incertitudinea și a face astfel posibil genul de rigoare logică ce caracterizează geometria euclidiană. În științele naturii, rezultatele au fost revoluționare. În ceea ce privește filosofia și științele umane, eforturile au fost la fel de susținute, Însă roadele mult mai ambigue. Celebra epistemă a lui Descartes, „gândesc, deci exist”, imita primul pas al unei demonstrații matematice și era „un răspuns la dezordinea ce amenința societatea”. Scopul lui Jeremy Bentham și al utilitariștilor era ca, grație calculelor privind plăcerea și durerea (hedonismul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
aproximat În cea mai mare a experimentelor reale, fiecare dintre acestea este urmat de foarte multe discuții cu privire la „variabilele secundare” sau altele decât cele evidențiate de organizarea experimentului, care ar fi putut influența rezultatele obținute. În aceste cazuri, rezultatele sunt ambigue până când se face un nou experiment care să verifice variabilele minore. Marglin, „Farmers, Seedsmen, and Scientists”, p. 5. Mitchell Feigenbaum, citat În James Gleick, Chaos: Making a New Science, Penguin, New York, 1988, p. 185. Experimentele de laborator se desfășoară neapărat
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
al morții care i se refuză mereu, până la exasperare. Din această experiență iau naștere poemele lui definitorii. De obicei laconice, chiar eliptice, populate doar de puține simboluri (pasărea, umbra, „marea noapte”, copilul), ele ating o tensiune aparte datorită unui neîncetat, ambiguu și straniu balans între real și imaginar (Stingere, Două vieți, Gară pustie, Douăsprezece, Umbre ale lucrurilor și sufletelor, Lasă, tot..., Coroana nebunului, Cel). Este ca și cum, văzut prin ochii melancolici ai „străinului”, realul însuși s-ar derealiza, imaginile culese, oricât de
IOANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287571_a_288900]
-
turnură confesivă, nuvelele lui I., unde tristețea e destrămată când și când de un surâs, sunt brodate în jurul sentimentului iubirii. O iubire care, parcă sub semnul unei fatalități, nu se împlinește niciodată. Inhibiția ciudată a bărbatului, crispările și lașitățile lui, ambigua fluiditate a sufletului feminin, capricios și uneori de neînțeles, provoacă această irezolvabilă criză. În pofida unor clipe de exaltantă amăgire, sentimentul final este acela de regret, părerile de rău luând o tonalitate de fină elegie. Intuiția psihologică a prozatorului nu e
IONESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287586_a_288915]
-
dar totuși distinct de statele care îl alc)tuiesc. Prin urmare, el nu pune la îndemân) nici un instrument prin care s) fie investigate gradele de influent) ale sistemului și ale subsistemelor. El trebuie, prin urmare, s) se mulțumeasc) cu afimații ambigue, legate de faptul dac) sistemul său subsistemele tind s) devin) - sau sunt - dominante. Abia acum ies la iveal) consecințele eșecului lui Kaplan de a veni în întâmpinarea celei de-a doua cerințe. Definirea unui sistem drept un set de variabile
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
reacționeze la acțiunile celorlalte, acțiuni care pot fi schimbate în urmă reacției. Că și într-o piaț) oligopolist), rezultatul este nedeterminat. Atât situația, cât și actorii exercit) influent), dar nici unul din factori nu controleaz). Comparând națiunile și corporațiile, este clarificat) ambigua noțiune a interesului național. Prin asumpție, actorii economici caut) s)-si maximizeze profiturile așteptate, iar statele se str)duiesc s)-si asigure supraviețuirea. Marile firme se afl) într-o situație de auto-ajutorare, supraviețuirea lor depinzând de propriile lor eforturi, în
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
limitelor programului ei. Datorită unei relative izolări fizice și unui simplu, adesea primitiv, mod de viață, țăranii erau excepțional de greu de organizat din punct de vedere politic. Experiența perioadei interbelice a demonstrat apoi că filozofia țărănistă era nesigură și ambiguă nu numai în scopuri, ci, mai cu seamă, în aplicarea practică. Virtuțile întruchipate de țărani - calitățile primare, rădăcinile adânc înfipte în pământ și altele - toate acestea reprezentau elemente care nu mai caracterizau societatea modernă a veacului XX. Întrucât țăranul era
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
discuție tratatul cu Ungaria, au părut, pentru o clipă, că vor confirma speranțele maghiare. • Vezi Desăvârșirea unității național-statale..., vol. IV, p. 118-119. Din perspectivă românească, în toamna anului 1919, poziția față de o uniune româno-maghiară a fost una mult mai puțin ambiguă. Nici unul dintre factorii esențiali de decizie și de influență în politica externă a țării - Ion I. C. Brătianu, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Arthur Văitoianu, Constantin Diamandy și alții - nu a agreat planul de realizare, în acel moment, a unei federații între
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
simboliste (exacerbare senzorială, note muzicale). Din satanismul baudelairian - bogat ilustrat în revistă - Macedonski reține implicațiile titaniene și frământările scindării între puritate și păcat, în timp ce I.C. Săvescu îi adaugă expresia unui orgoliu creator victorios. La aceeași sursă trimit plăcerile „îngrozitoare”, stările ambigue, Baudelaire fiind receptat ades prin discipolul său, Maurice Rollinat (tradus în L. chiar în 1883, anul apariției Nevrozelor). Th. M. Stoenescu, cu o gesticulație agonică și fantezii macabre (Necrofilul, Prințul Ral), Al. Obedenaru, cu desfășurările sale în fantastic și bizar
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
dreptate. Împrejurări imprevizibile de ieri și de azi joacă rolul destinului, apropiind și despărțind oamenii în crepusculul sistemului comunist. Mă numesc Alzheimer, roman scris în Israel și apărut în 1995 la București, nu mai are aceeași incisivitate socială. Localizarea e ambiguă: poate fi în România sau în Israel. Dar acest contur fluctuant se explică prin unghiul tematic. Romanul este dosarul psihologic al unei boli fără cruțare, ce lovește „vârsta a treia”, nimicind aspirațiile întregii familii, degradând relațiile cuplului, făcând din ritualurile
LOVINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
îl apropie pe G. de Lautréamont, de expresioniști și de suprarealiști. Scenariile sale grav-onirice, încărcate de materialitate, de forță vizuală eruptivă par întrupări verbale ale unor tablouri suprarealiste de Dalí. Sensul lor se pierde însă într-un labirint de simboluri ambigue, cu trimiteri evidente la Apocalipsa Sfântului Ioan. Vidarea ori ocultarea semnificației sunt „metodele” proprii scrierii (și receptării) discursului poetic apocaliptic, care pare să-și revendice retorica profețiilor biblice: „ca o suliță privirea mea/ străpunge versete de spini// simt lumina și
GEORGESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
și de scepticul care ratează o experiență ce ar putea să-l bulverseze, să-l modifice interior. Conceptul de ficționalizare, „a crede fără credulitate”, ne poate duce mai direct spre asemenea fenomene care vizează natura noastră umană la un mod ambiguu, nedecidabil prin judecăți intelectuale. Chiar dacă a inventat toate poveștile, să nu uităm un lucru: Castaneda a trăit treizeci de ani scriind aceste cărți și modificându-și viața În funcție de propriile sale teorii. Asta Înseamnă că ficțiunile pot avea o eficacitate psihologică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
reci, fixe și moarte dacă nu se așază În ele credință și astfel, prin minunea apei ce devine vin, calul există deja, și timpul, și eu. În semnul potcoavei, pentru a-l Înțelege, trebuie să am deja intuiția, chiar și ambiguă, firavă, dar dulce, a sfântului de cal. Evanghelia cailor e, firește, prezentarea unei ierarhii, dar una necesară doar ca o cale, cea care le Întrece pe toate. Evanghelia cailor e o desfășurare a dorinței. Ca o Îndoire a luminii e
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
literaturii și, undeva, ar trebui să fie vizată din nou literatura; dar noi nu mai ajungem la acest final, punct sau nod. Nu mai ajungem la Ouroborosul care să-și muște coada - totul rămâne o chestiune Închisă și, deocamdată, alunecoasă, ambiguă, echivocă. Cornel Vâlcu: Dacă altundeva el Își asumă modul acesta de a lucra, dacă ne anunță că Nichita Stănescu va fi utilizat și dacă dialogul acesta cu 11 Elegii este anunțat: iată cum Îmi gândesc eu teoria, În mod normal
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de „acte de rezistență” care pot fi definite, În termenii lui Mircea Zaciu, ca „niște acte care mergeau Într-o direcție contrară celei dorite sau indicate și impuse de autoritatea comunistă a epocii”. Prin aceste atitudini exprimate „Într-o formă ambiguă” s-au căutat, crede M. Zaciu, „«soluții» de acomodare și, În același timp, și de a afirma că spiritualitatea românească merge de fapt divergent față de linia pe care o indica Partidul Comunist”3. Or, din 1971, poziția oficială a Puterii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este doar o formă de rezistență pasivă sau de supraviețuire. Ovidiu Mircean: Termenul rezistență culturală, așa cum este el aplicat În spațiul autohton, nu exclude, prin definiție, o anumită tendință duplicitară, verificabilă de fiecare dată. Există, de pildă, un roman extrem de ambiguu al lui Eugen Uricaru, Rug și flacără, roman care pare a fi scris la comanda partidului, descriind biografia unui revoluționar de la 1848 din Italia. Ei bine, la o primă vedere, textul dezvoltă un discurs patriotic cu vagi accente proletcultiste, În timp ce
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
știe, ci capacitatea de a figura mai precis În ce fel suntem moderni, dacă există un consens despre modernitatea culturală și politică drept suport al acestei afirmații. În acest sens, ceea ce merită criticat În privința modernității românești este proiectul ei relativ ambiguu, neunitar, trădat de multiple compromisuri. Însă pe de altă parte, modernitatea, mai cu seamă procesul de modernizare, nu se mai poate ancora Într-un tipar strict occidental, deoarece putem vorbi de modernizări diferite, după cum experiența comunismului a Însemnat pentru situația
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
istorie obligatorie a ceea ce s-a Întâmplat În comunism, un curs punctual; dar dacă este opțional e mai bine - măcar știi că nu formatezi creiere. Nu poți să fabrici creier anticomunist cu bucata. De aceea eu Îmi asum inclusiv reacții ambigue În legătură cu memoria suferinței. Mi-aduc aminte că recent, de pildă, am avut un student care optase pentru cursul despre Gulag, dar care, după excursia la Gherla și Sighet, mi-a zis: „Sunt dezamăgit. Mie nu mi-a comunicat nimic această
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Aurel Dumitrașcu citit de o zână). Deopotrivă liric și lucid, colocvial și ceremonios, vizionar și livresc, D. este actor, regizor și spectator al propriei drame: „într-o viață umblam într-o alta scriam” (Oraș cu Maria). Relevant pentru această mistică ambiguă a poemului (fără să excludă autoironia, ludicul și, din nou, livrescul) este poemul Tânărul artist face mici precizări: „Am scris și poeme în care am fost fericit. Grecii perșii/ latinii au spus: glorie acestui bărbat glorie lui./ Mama mea a
DUMITRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
meu fericit./ I-am lăsat pe toți să vorbească am lăudat înțelepciunea/ îngenunchind în acele cuvinte am fost fericit. Zile întregi/ împreună am petrecut zile întregi./ Dintr-o carte veche m-a speriat/ un hohot de plâns.” Se configurează o ambiguă soteriologie, pentru că, pe de-o parte, cuvântul este dătător de fericire, salvator, iar pe de altă parte, este malefic, ucigător: „Și doamne, ce cuvânt îmi rupe gura acum?” (Crucea talienilor); „Destule hârtii veninoase așteaptă să muște din mine” (În bibliotecă
DUMITRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
-se neîncetat, înzestrând-o cu acel nimb de frumusețe numit poezie. D. își scrie jurnalul la persoana a doua; linia de dialog, care precedă fiecare dintre paragrafele acestui jurnal, cum se întâmplă și în multe dintre poemele sale, indică același ambiguu dialogism: eu se adresează celuilalt eu, pe care îl numește „tu”. Teatralizarea „comunicării” se simte în pagini care ori exagerează sentimentul, emoția, ori o cenzurează: uneori o anume artificialitate plângăcioasă (paginile melodramatice despre moartea lui Nichita Stănescu), alteori o rigiditate
DUMITRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
ca reflex în conștiință - de unde o anume libertate în organizarea faptelor și un subiectivism (care devine mai important pentru narațiune decât realismul ei), se pot discerne câteva motive obsesive: relația tensionată părinți-copii, mutilarea psihică săvârșită de un părinte detestat, relația ambiguă cu un personaj masculin-manipulator de conștiință - stăpânul, amiralul, bărbatul-victimă a împrejurărilor, a celorlalți, refugiat în non-acțiune sau absent pentru că e închis; o pereche feminină alcătuită din două personaje complementare (fie surori, fie soție și amantă ale aceluiași bărbat); sensibila și
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
Serviciile secrete și era informațională" Ținând cont de faptul că serviciile secrete lucrează cu informații, este corect să presupunem că acestea vor fi afectate serios de apariția a ceea ce a primit numele „era informațională”. Noțiunea de eră informațională este destul de ambiguă. Totuși, în mod clar este foarte importantă; deja a schimbat modul în care multe organizații operează - în special corporațiile din domeniul afacerilor - și probabil va avea efecte importante asupra guvernului. Din punct de vedere tehnic, factorul coordonator este progresul tehnologic
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]