67,494 matches
-
adusă la zi, așa încît nu se poate vorbi despre o regulă strictă (și necesară) precum cea folosită de autorii Dicționarului Scriitorilor Români, care și-au impus ca termen limită al cărților luate în considerare anul editorial 1989. Ioan Holban amintește sau discută despre cărți publicate de Mircea A. Diaconu în 2000 și chiar 2002, Cornel Ungureanu în 2002, Grigore Ilisei în 2001, Mircea Ghițulescu în 2000, sau Vasile Popovici în 1997, în vreme ce, la alți scriitori (Dan C. Mihăilescu, Al. Cistelecan
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
și Cercetare Umanistica din Veneția și-a propus să organizeze o masă rotundă dedicată personalității și posterității operei sculptorului român. Menționam apoi că, numai după 2000, în întreaga lume au apărut zeci de lucrări și studii dedicate lui Constantin Brâncuși. Amintim aici câteva: James Pearson, Constantin Brâncuși: Sculpting within the Essence of Things (2000), Bernard Edelman, L'adieu aux arts. 1926: L'affaire Brâncuși (2001), Pierre Cabanne, Constantin Brâncuși (2002), Wayne Kenneth, Modigliani & gli artiști di Montparnasse. Brâncuși, De Chirico, Léger
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
masa lui Veta cu creta, ca pe o tablă, și-și constată cu stupoare înfundătura în care se află bietul de el, ditamai studintele în drept și publicist. Am văzut cel mai bun Ipingescu din montările pe care mi le amintesc. Interpretul, Mihai Bendeac. Excepțional. Cea mai bună Ziță din cîte știu (deși mie mi-a plăcut teribil și Dorina Lazăr în viziunea lui Măniuțiu) vulcanică, de nestăpînit, imprevizibilă, Raluca Tudorache. Pe scenă, o atmosferă de echipă, de trupă. Nu ratați
Șase nopți cu Casandra (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12010_a_13335]
-
văzut la Teatrul Tineretului din Piatra-Neamț Romanțioșii de Edmond Rostand, o punere în scenă de o maximă delicatețe și în același timp, forță, a regizorului Vlad Massaci. Și el aflat atunci, cred, imediat după debutul atît de promițător. Mi-i amintesc pe Ioana Flora și pe Bogdan Talașman, minunați, costumele lor albe, dantelate, pure, jocul lor proaspăt, studiul făcut de Massaci asupra limitei între inocență și mimarea ei. Montarea de la Casandra, deși în mare, ca propunere, pare aceeași, ea se mulează
Șase nopți cu Casandra (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12010_a_13335]
-
mic Paris! Mai cu seamă tăcerea filosofului religiilor până la moarte îl încruntă pe Iordan Chimet. Fostul legionar din tinerețe "avea dreptul să invoce circumstanțele atenuante ale unei tinereți grăbite, predestinate să-și găsească drumul într-un context istoric aberant, să amintească de spiritul timpului, de delirul colectiv care îi anesteziase spiritul critic..." Nu numai că n-a procedat astfel, ci, dimpotrivă, "a preferat să rămână prizonierul freneziilor din anii �30, ratificându-le, asumându-și-le... n-a putut sau n-a
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
tare, adânc". Vechea locuțiune, cuprinsă în dicționare, ilustrată prin citate clasice ("oftînd din greu, suspină"), nu se combina cu orice verb: dicționarul academic ( DA) indică o listă de posibili regenți: a ofta, a răsufla, a munci, a dormi ș.a.. Dicționarul amintește și de variante mai vechi de construcție, cu același sens, dar cu alte prepoziții: în greu ("Cîștigă bani în greu", la Dionisie Eclesiarhul) și de greu ("Au suspinat de greu", la Miron Costin); între acestea nu există însă la greu
"La greu..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12030_a_13355]
-
în același an, îi apare în prestigioasa editură Rowohlt volumul de proză Versuchte Nähe (Apropiere încercată), primit de critica de specialitate și de public cu entuziasm. Stabilit din 1979 în Berlinul Occidental, Hans Joachim Schädlich publică numeroase romane, printre care amintim: Tallhover, Schott, Mal hören, was noch kommt, Jetzt, wo es zu spät ist, Anders ș.a. Despre romanul Anders (Altfel) apărut în 2003, critica afirmă: "șH. J. Schädlichț este cel mai mare laconic printre autorii germani contemporani. Ficțiunile sale au o
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
cu apă. Și, de ce-ar sta? Nu pot să-mi mișc mîinile. Zac pe spate și privesc tavanul. Mîinile mele întinse pe cearceaf. Tavanul nu e neinteresant. E alb și neted. Cuvintele: ieri, azi, mîine, le folosesc pentru că îmi amintesc de ele. O femeie cu care vorbesc destul de des mi-a spus: E un miracol că mai vorbești. Și eu mi-am spus: Asta numește ea vorbit. Femeia nu e sinceră. Trebuie să-și țină urechea cît mai aproape de gura
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
cu ea. Nu știu cît timp a trecut de cînd nu mi-a mai trimis nimeni flori. Dar azi e una aici care spune: De data asta nu am adus flori. întrebarea: Cum te cheamă - ar fi absurdă. Nu-mi amintesc în general numele oamenilor. Nici obrazul femeii nu-l pot recunoaște. Nici vocea. Aș putea să mă străduiesc să recunosc femeia după ce povestește. Poate mi-a mai povestit asta cîndva. Spune: Să ajung să te văd zăcînd aici. După asta
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
unghiile de la picioare. Știu pentru că una din femei mi-a spus: Ai unghii așa de lungi că-mi faci silă. Da, de acord. Dar nici una din femei nu-mi taie unghiile de la mîini. Unele femei ar trebui totuși să-și amintească în părțile lor moi de degetele mele. Dar oricum mi-e egal; nu-mi mai folosesc degetele, nici picioarele. Odată am avut chef să fumez o țigară. Cu asta mi-a mers mai bine decît cu mîncatul pîinii. Femeia mi-
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
Musca mi-a spus: Rămîn pînă la sfîrșit cu tine. Rămîn și după aceea. Pînă cînd se poate. Dacă aș fi învățat să fiu singur nu m-ar vizita atîtea femei. Ca să fiu sincer nu am nici un chef să-mi amintesc de trecut. Nu vreau să mă gîndesc unde am greșit. Asemenea gînduri îmi deranjează digestia. Amintirea trecutului e o cufureală. Viața în prezent este porcăită la nesfîrșit. În viața mea au existat și lucruri frumoase. îmi plăcea să mă spăl
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
a nu putea face față funcției. Pur și simplu acest om de presă, care are și o bună carte de vizită în cultură, nu se simte potrivit pentru a conduce o instituție mamut cum e Televiziunea publică. Din cîte îmi amintesc, această scrisoare de refuz e prima care ajunge în presă, de cînd se fac alegeri pentru președinția TVR. Într-o țară în care toți ne autopropunem, se găsește, din cînd în cînd, cineva care spune nu. Radu Călin Cristea n-
O mare excepție: Radu Călin Cristea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12037_a_13362]
-
lato sensu, o educă, în episodul călătoriei cu trenul, pe care Mircea Bănceu și soția lui, Mara, o fac în compania unei gospodine flecare. Cea din urmă, însoțită de tăcuta ei fiică, un copil supradotat, din cîte zice mama, își amintește duios vremea "dinainte", cînd neoficial, ca și oficial, declarat, era egalitate de șanse că, într-un fel sau altul, toți ne descurcam. Mai puțin "fraierii", dintre care Bănceu simte, fără să-i pară rău, că face parte. Așa erau vremurile
Pudriera bătrînei doamne by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12028_a_13353]
-
se numește PERSONAJUL. Personaje devin și cei care povestesc, George Banu și Dominic Dembinski, deopotrivă, și cei care au scris aceste mari teme asupra cărora continuăm să ne învîrtim și să ne situăm în diferite ipostaze și raporturi. Mi-am amintit că am revăzut de curînd un documentar minunat despre Jean Giraudoux. Era special, așa cum a fost și personajul-autor. Se păstra cu discreție în film ceva din ciudățenia autorului, din bizareriile pe care le-a cultivat cu savoare. Acel tip de
La țară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12053_a_13378]
-
care au învins cele vreo 200 de animale sălbatice aduse în bătaia puștilor ca în vremea ceaușismului multilateral dezvoltat și glorios-păstrate în gena președintelui PSD, ne-am gândit că acești vânători-paralei ar fi fost în stare să... Doamne ferește! Mai ales amintindu-ne și de bine cunoscutul și eficientul slogan: azi... mâine-n toată țara... -Iar cu descărcările astea nervoase de după pierderea alegerilor, reflectează Haralampy, omul devine homo homini lupus și își descarcă nervii chiar și sub formă de alice, și vorba
Obeliscul realităților noastre by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12056_a_13381]
-
model absolut). Am un tablou destul de bine populat și colorat în ceea ce privește imaginea acestui loc de pe Matei Voievod. înainte de '89, mii de candidați rîvneau să intre pe cîteva locuri, doar, la actorie sau la regie. Nu e locul aici să-i amintesc pe marii actori și regizori care au format generații de personalități ale scenei, care au lucrat aici cu dăruire, cu nebunie, de ce nu. Fascinînd pe scenă, în roluri mari, creînd spectacole memorabile, fascinau și la cursuri, cînd numai prezența lor
Șase nopți cu Casandra (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12033_a_13358]
-
Cronicar Din reviste selectate Nu puțini au fost cei care pe lângă comemorarea lui Eminescu și-au amintit că pe 26 ianuarie Ceaușescu ar fi împlinit 87 de ani. Cațavencii au tipărit chiar un supliment intitulat Târziu omagiu conducătorului iubit! în care au reprodus din ziarele epocii "8 pagini pline de viață de pe vremea aniversatului". Pentru nostalgici reproducem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
bruscă și violentă de dislocare a fostei puteri, dar nu este la fel de limpede dacă aceasta urmărea înlocuirea structurii politice și sociale existente sau doar reformarea sistemului. Din momentul instaurării noii puteri s-a mers preponderent spre a doua variantă. Ne amintim încă de primele apariții televizate ale noilor conducători, cînd Ion Iliescu deplîngea întinarea valorilor comunismului de către Nicolae Ceaușescu, același lider apărut din neant se grăbea să-l sune pe Mihail Gorbaciov pentru a-l informa "cine suntem și ce dorim
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]
-
care îl au ca subiect pe proaspătul sfînt. Aici intrăm însă într-o discuție ceva mai complicată. Dacă Biserica Ortodoxă sanctifică pe cineva, personaj istoric, el nu mai poate fi tratat și în fosta sa calitate, de laic? Să ne amintim că trecerea lui ?tefan în rîndul sfinților a provocat diverse nedumeriri, din cauza a diverse amănunte despre existența nu tocmai sfîntă a domnitorului. Ștefan, o știm din Cronici și din documentele vremii, n-avea nici pe departe profil de sfînt. Contemporanii
Scandalul lui Fane by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12057_a_13382]
-
e adevărat. Tocmai din acest motiv, ar fi util să aflăm ce l-a transformat în personajul imprudent care, de-o vreme încoace, trâmbițează vrute și nevrute. Înainte de-a încerca să ghicim motivațiile gureșeniei actuale a d-lui Timofte, să ne amintim felul în care a ajuns parlamentarul PDS-ist din perioada �96 - �2000 mai-mare peste principalul serviciu de informații al țării. Pentru că venirea lui la conducerea SRI n-a fost o surpriză, în orice caz, nu una de talia numirii (ierte
Pompierul însetat de medalii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12039_a_13364]
-
cu ce viteză să circul, că... Las'că am mai văzut eu dân ăștia de pe la tévé... -Da', nu sunt de la... -Gata, am încheiat lucrarea! Treci la loc, închide pliscu' și-atât! În microbuz s-a lăsat liniștea și ne-am amintit de momentele noastre de vizionare la televiziune - ce vremuri! Într-un târziu, cam pe la șase și-un sfert după-amiază, am ajuns la marginea... mediului rustic. Șoferul a anunțat cu o voce marțială: -Am pană, de-aici mergeți pe jos, că
Amintire de la Crăciun by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12079_a_13404]
-
în mine? făcu languros diavolul păros. - Eram doar curios. Pentru că tot despre căpcăuni voiam să vă vorbesc. Căpcăunii anonimi povestiți de Pascal Bruckner. - A, aș fi preferat să sporovăim despre sexualitatea deviantă din Luni de fiere. Foarte... frumos roman! Vă amintiți cum descrie Franz fabuloasele fese ale Rebeccăi? își mângâie dracul sexul păros cu propria coadă. - Care bărbat care a citit romanul ar putea vreodată uita acea pagină! Sau celebra scenă a felației din Gringo Viejo, de Carlos Fuentes! mă lăsai
Orori între copertele Bibliotecii Iad (II) by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12082_a_13407]
-
mulți aceia care-i spun fără ocol că-l admiră, o spun și chiar și o scriu, negru pe alb, iar unii de-a dreptul îl glorifică, îi înalță pur și simplu imnuri. Ne luăm, spunând aceste lucruri, după numărul amintit din Viața Românească. Cineva care semnează Mara Magda Maftei, probabil o tânără discipolă textualistă, scrie acolo următoarele rânduri înfiorate: "în căutarea sinelui textul lui Marin Mincu reeditează exclamația lui Isus Christos: ŤEli, Eli, lama sabakhtani?ť. Inițiere, cunoaștere și suferință
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]
-
aproape cronicăresc, cînd jucăuș-complice. Prima "impresie" mimează scurtele scrisori trimise pe adresele redacțiilor de bursierii proaspăt depărtați de țară. De la Timișoara la }iuriș, din aeroport în aeroport, se consumă o întreagă aventură, caragialiană și în esență, și în detalii, care amintește, destul de evident, de cartea lui George Mikes, How to Be an Alien. Titlul, de altfel, e grăitor: cum mă acomodez eu pe planeta lor. Între pronunția alintătoare, dulceagă, }iuriș și chinurile zadarnice (și exagerate, se înțelege...) ale "transbordării", e cale
Subgenul "înalt" al biograficului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12096_a_13421]
-
țara, tot felul de directori și directorași care demisioneză pe capete din PSD. Nici ei nu știau că acest partid era acuzat, la vîrf, de păcate politice capitale? Înainte de a-i acuza pe acești oameni de oportunism tardiv, să ne amintim că imediat după ce a preluat puterea, partidul lui Adrian Năstase nu s-a mulțumit să deschidă poarta tuturor celor care voiau să-i îngroașe rîndurile. PSD a făcut și presiuni pentru a-și spori rîndurile. Primari care au fost aleși
Cum devenim ai noștri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12098_a_13423]