2,503 matches
-
operează o deplasare fundamentală a temei; problema se pune altfel față de celelalte discursuri asupra lui Eros. Michel Foucault vorbește de patru „treceri” care fac distincția dintre erotica habituală și erotica filosofică. Amintitele patru „treceri” sunt: 1. trecerea de la problema conduitei amoroase la întrebarea asupra realității iubirii. Fiind admisă iubirea între cei doi parteneri, deci pe fondul unei iubiri preexistente, chestiunea conduitei trece în plan secund. Diotima și Socrate sunt interesați de realitatea, natura și originea iubirii pe care o constată. Lui
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Cf. ibidem, 216d. Cf. ibidem, 219e. Cf. Gorgias, 481c. Cf. Yvon Brès, op.cit., pp. 274-277. Pe scurt și concluziv, pot spune că în cazul lui Socrate „erotismul nu are nici o legătură cu sexualitatea” (cf. Pascal Bruckner, Alain Finkielkraut, Noua dezordine amoroasă, Ed. Nemira, București, 1995, p. 216). Cf. Gabriel Liiceanu, „Note la Phaidros”, în Platon, Opere, IV, nota 56, pp. 509-511. Contează puțin, chiar deloc, dacă imaginea atelajului i-a parvenit lui Platon din Orient. Chiar dacă e așa, Platon adaptează teoria
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
-l invită să intre în casa ei. își palpează capul? Fratele intră în casă și face patul. își palpează pieptul? El urcă în pat și începe s-o mângâie. Pentru urmare nu mai e nevoie de semne... în acest joc amoros, inițiativa aparține femeii, ceea ce atestă existența unui fel de curtoazii libertine în care sexului frumos nu i se cere să joace un rol secundar și pasiv ca în Evului Mediu creștin - misogin, falocrat și violent pentru corpul femeii. Bineînțeles, aceste
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
am înțeles nimic din cele spuse de el despre natura lui voluptoasă, libidinală și activă. E suficient să umplem spațiile albe ale cărții în care el pretinde că spune întreg adevărul pentru a ne imagina cam ce era viața lui amoroasă, afectivă și sexuală. „Gustul săruturilor rămas agățat în mustață” o dovedește: pentru el, voluptatea n-a fost doar un concept vag, ci o realitate tangibilă, senzuală. O va fi sărutat cu lăcomie pe Marie de Gournay, desemnată în carte ca
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
îi trimite un bilet. Sedus de conținut, el o primește chiar a doua zi: nu se vor mai despărți. Cărturarul din Bordeaux are cincizeci și cinci de ani, ea douăzeci și trei. Evident, dacă Michel și Marie întrețin o relație amoroasă, sexuală chiar, ei nu vor etala în piața publică taina poveștii lor: Montaigne este căsătorit, e tată de familie, profesează niște moravuri libere, desigur, dar face în textul său elogiul discuției în caz de infidelitate. I se datorează ideea, s-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu văduva și cu fiica filosofului. Stă acolo cincisprezece luni și pare să se înțeleagă bine cu cele două femei. 51. Temperamentul Mariei de Gournay. Natura relației filosofului cu Marie va rămâne pentru totdeauna sub pecetea tainei. Iubire platonică, prietenie amoroasă, afecțiune filială, erotism sublimat, relație carnală, sau câte un pic din toate acestea? Nu se va mai ști... Dar tradiția e nedreaptă cu această femeie. Primul care vorbește și lansează o mojicie dă adesea tonul altora: Marie de Gournay a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
energie ca și cum n-ar fi fost satisfăcute. Efort zadarnic, asemenea umplerii butoiului Danaidelor, faptl de a răspunde la aceste dorințe induce permanent reiterarea negativității. Nenaturale și nenecesare sunt vinurile scumpe, mesele bogate, casele costisitoare, hainele de lux, erotica elaborată, pasiunea amoroasă, rafinamentele senzuale, care țin de vârful culturii și al civilizației, în vreme ce epicurismul rămâne pe cât se poate un naturalism - de care Rousseau își va reaminti. Pentru că dorința legată de aceste obiecte inutile și găunoase alienează, îngrădește spiritul, stă în calea libertății
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care îndeamnă să-ți ascunzi viața privată. Astfel încât biografia sa nu cuprinde aproape nimic sigur: nici datele exacte ale nașterii și decesului, nici originea lui geografică, nici rangul social, nici înfățișarea fizică, nici caracterul, nici temperamentul, nici relațiile, nici aventurile amoroase, nici angajamentele politice, nici ascendența sau potențiala lui descendență, nici măcar locul sau locurile sale de reședință... Totuși, nu lipsesc sufletele milostive care să umple aceste spații albe cu presupuneri una mai extravagantă ca alta. Cei mai preocupați să dea o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
parte a oamenilor își construiesc măruntele lor existențe. Lucrețiu asasinează ficțiunile, el condamnă la moarte, calm, prin rațiune raționantă și rezonabilă construcțiile strâmbe: cerul locuit, zeii răzbunători, religiile castratoare, speranțele legate de viața de apoi, mecanica sentimentelor, prejudecata monogamică, logica amoroasă. Pe pământ ca și în cer, el sacrifică himerele pe imensul rug al filosofiei sale materialiste și mecaniciste. El își așază printre primii palatele conceptuale dincolo de bine și de rău. Lumea merge, târâș-grăpiș, pentru că majoritatea oamenilor se mint, se iluzionează
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
epifanie, oricare i-ar fi formula. Epicur, șubred, pipernicit, firav de constituție, teoretizează un hedonism ascetic; Lucrețiu, despre care se crede că avea o sănătate mai robustă, legitimează teoretic un alt raport cu dorințele și cu plăcerile. Pus în fața pasiunii amoroase, de exemplu, poetul roman pare mai apropiat de Diogene sau de Aristip, pentru care dorința îndeamnă mai degrabă la hotărâre decât la abținere. -15- Teoria despre o Venus nomadă. După versurile consacrate plăcerii de a scăpa de furtuni atunci când te
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de iubire, ea este venerată, dar trăită ca o entitate ce trebuie incorporată, ingerată, digerată și distrusă. O dovadă ar fi sărutul, ca și toate tentativele de penetrare trăite ca niște luări în posesie. Lucrețiu constată în ce măsură se alimentează jocul amoros din această pasiune devorantă, în sensul primar al termenului, deci canibală. în chiar inima acelui moment când ne imaginăm că ne contopim cu celălalt, îndepărtarea e maximă. Simultan apare dorința de a-l anihila pe celălalt: mușcăturile, îmbrățișările, zgârieturile și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu celălalt, îndepărtarea e maximă. Simultan apare dorința de a-l anihila pe celălalt: mușcăturile, îmbrățișările, zgârieturile și ceilalți germeni ai furiei se pot constata de visu. Amanții își provoacă dureri, plăcerea nu e pură, spinii trandafirului rănesc... în relația amoroasă, protagoniștii rivalizează în imbecilitate și trec pe lângă realitate, mai preocupați să creadă în fantasmele fabricate de ei decât în evidențele vizibile pentru orice terț neutru. Bunul simț popular spune: iubirea te face orb. în unul dintre momentele sale cele mai
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sunt reținute cel mai adesea din Lucrețiu, considerându-se că ele reprezintă pur și simplu o desconsiderare a iubirii. Pentru a merge în sensul caricaturii obișnuite - Lucrețiu pesimist -, sunt ignorate cele câteva versuri care contrabalansează această incriminare radicală a patologiei amoroase în favoarea unei celebrări a iubirii sub altă formă, cea a cuplului ce trăiește o poveste în care se întoarce spatele dezlănțuirilor furioase ale pasiunii pentru a edifica o existență în comun. Paginile vehemente, dar și ironice și lucide ale filosofului
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
despre un Lucrețiu vrăjit printr-un filtru, ajuns nebun și punându-și capăt zilelor la o vârstă la care oamenii dispun din plin de mijloacele lor fizice și intelectuale. Nu pare obligatoriu să fi fost prins în mrejele unei pasiuni amoroase ca să-i poți face un portret fidel, este suficient să ai darul observației și să-i fi constatat ravagiile produse asupra unui prieten, a unui apropiat sau a unui vecin. Bineînțeles că Lucrețiu a putut trăi și o experiență pe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a putut trăi și o experiență pe propria-i piele: cele două ipoteze nu infirmă, nici nu confirmă validitatea acestei teze în absolut. Ultimele zece versuri ale cărții a patra conțin formula acestei alternative la ce-i mai rău: prietenia amoroasă. Nu e nevoie de frumusețe, care presupune întotdeauna și un blestem... Calea de acces către ființa ideală nu implică aparența, alura sau medierea judecății altuia. Nu-l iubești pe cel despre care spui că-l iubești dacă mai întâi cauți
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
citit cărțile pe care le preferă. E un truism să zici că relațiile noastre sentimentale sunt În profunzime marcate de cărți, și asta Încă din copilărie. Mai Întâi prin influența pe care o au personajele din carte asupra alegerilor noastre amoroase, schițând idealuri inaccesibile, la care vom Încerca, de cele mai multe ori fără să reușim, să Îi supunem pe ceilalți. Dar, cu mult mai subtil, cărțile iubite dau forma unui univers În care locuim În secret și În care ne-am dori
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
În secret și În care ne-am dori ca un altul să poată veni și Întrupa un personaj. Să ai, dacă nu aceleași lecturi, măcar lecturi comune cu celălalt - adică, de fapt, nonlecturi - e una dintre condițiile unei bune Înțelegeri amoroase. De unde și necesitatea, și asta Încă de la Începuturile relației, de a te arăta la Înălțimea așteptărilor persoanei iubite, făcând-o să simtă apropierea dintre bibliotecile noastre interioare. Phil Connors, jucat În film de Bill Murray, protagonistul filmului american al lui
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
sa care Îi declară sec că nu bea decât pentru pace În lume, Își Îmbunătățește perfomanța „În ziua următoare”, propunându-i el Însuși toastul pacifist potrivit. Scena care ne interesează aici, cea cu privire la rolul cărților necitite În declanșarea unei relații amoroase, se petrece tocmai În contextul perfecționării cotidiene. După numeroase zile de repetiții, Phil reușește să Închege cu Rita o conversație care o face pe deplin satisfăcută, căci interlocutorul pronunță treptat toate frazele pe care și le-ar fi dori să
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
atitudinii pe care ar trebui să o adopți față de cărțile pe care nu le-ai citit. Cele două exemple sunt ilustrate de două romane - Schimb de dame și Ce mică-i lumea! - care povestesc viața intelectuală și totodată pe cea amoroasă a unui microcosmos universitar, romane care au pus bazele unui gen literar particular, romanul de campus. Primul exemplu, cel pe care Îl relatează Ce mică-i lumea!, Înfățișează un dialog ușor banal. Unul dintre membrii acelui mediu, Robin Dempsey, conversează
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
slavonisme, italienismul heliadist, „ciunismul”, ortografia nouă cu alfabet latin, franțuzismul. Având meritul întâietății în dramaturgia românească de inspirație istorică, piesa Mihul. O trăsătură din rezbelul lui Ștefan cel Mare cu Matei Corvin, regele Ungariei (1850) încearcă să îmbine o intrigă amoroasă și un conflict războinic. Momentele de exaltare romantică alternează cu pasaje reflexive, în care personajele, contemplând ruinele sau peisajul deprimant al unui țintirim, cugetă la nestatornicia soartei, la deșertăciunea celor omenești. O polemică s-a declanșat în jurul versurilor albe în
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
expresii moldovenești. În 1850 K. a publicat în „Gazeta de Moldavia”, fără semnătură, prima parte dintr-un roman rămas neterminat, cu titlul Tainele inimei. Intenția autorului era, după cum se deduce din primul capitol, de a scrie un roman cu intrigă amoroasă, dar cu foarte evident caracter politic și social. Pregătirea acțiunii e făcută cu minuție, după modelul romanelor lui Balzac, scriitor cu deosebire prețuit de K., din care a și tradus câteva fragmente (din Physiologie du mariage). În afara conturării intrigii sentimentale
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
Între ei. Nu pot să nu mă simt ușor trasă În piept. Toată poanta, atunci cînd ai o soră, e s-o suni și să-i povestești despre noul tău prieten. Și nu s-o ții departe de toate ițele amoroase. — Deci... Jess și Tom au o relație? zic, ca să fiu sigură. — SÎnt foarte apropiați, Janice aprobă din cap, viguros. Foarte, foarte apropiați. Și trebuie să spun că Jess e o fată pe cinste. Ne Înțelegem de minune! — Serios? Fac tot
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cu o culegere de nuvele și poezii, Încercări literare), înrâurit însă mai evident de V. Alecsandri. E o poezie în ritmuri săltărețe, cu un tonus, în fond, optimist, robust, care cochetează uneori cu poza romantică, poetul deplângându-și îndelung dezamăgirile amoroase. Alteori, suspinătorul practică și o lirică a desfătărilor, evocând scene de vânătoare în mijlocul unei naturi pe care o adoră. Alegoria, legenda, epistola în versuri, balada figurează în repertoriul cărții de Poezii (1886). O scenetă dramatică, după Henri Murger, e găzduită
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
44; Ion Biberi, Mărturia unei vieți triumfătoare, AST, 1969, 10; Constantin Cubleșan, „Cartea pierdută”, TR, 1973, 43; Titel, Pasiunea, 112-114; M. N. Rusu, Dicționarul scriitorilor brașoveni, AST, 1982, 1; Ion Vlasiu, Monolog asimetric, București, 1988, 105-106; Z. Ornea, O prietenie amoroasă, RL, 1995, 46; Gheorghe Grigurcu, Poetul și Muza, RL, 1996, 34; [Scrisori de la Șerban Cioculescu], ALA, 2003, 657. S.C.
GHERGHINESCU-VANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287248_a_288577]
-
îl anunță parcă pe I.L. Caragiale. D.-M. mai scrie canțonete comice, care nu s-au păstrat, farse și vodeviluri ușoare, de un comic ieftin, speculând pitorescul moral, însă cu unele aluzii satirice. Logofătu satului (1852) este o dulceagă poveste amoroasă, cu tentă moralizatoare, conținând și unele accente critice la adresa arendașilor. Încă o dată, arendașii sunt luați în răspăr în vodevilul Zmărăndița sau Fata pândarului (1855), piesă care dezvăluie în autorul ei un prounionist. Ținând de comedia de moravuri, Badea Deftereu sau
DUMITRESCU-MOVILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286913_a_288242]