8,737 matches
-
1982, 7; Ion Vlad, Lecturi temeinice, TR, 1986, 1; Ilie Guțan, Zaharia Stancu într-o riguroasă viziune critică, T, 1986, 4; Costin Tuchilă, Rigoare și obiectivitate, RL, 1986, 24; Romul Munteanu, „Exerciții de fidelitate”, FLC, 1988, 7; Constantin M. Popa, Anatomia decenței, R, 1988, 6; Anton Cosma, Un experiment metarealist, T, 1988, 10; Costin Tuchilă, Narațiune în oglindă, „Universul cărții”, 1991, 10; Romul Munteanu, Casa și biroul în proza Marianei Ionescu, „Baricada”, 1992, 4; Dicț. scriit. rom., II, 602-603; Sorescu, Lumea
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
se poate discuta nimic: ea nu există” (Probleme literare). Aspirația de a introduce în actul critic maximum de precizie e pentru I. un deziderat perpetuu. Raționalist, criticul își expune metoda cu toată circumspecția: „A face critică literară este a face anatomia, fiziologia și etiologia unei opere de artă, sau - ceea ce este același lucru - a spiritului unui scriitor. Acești termeni, împrumutați de la științele naturale, nu vor să fie decât niște metafore clarificatoare și nimic mai mult.” Vrând să abordeze o creație din
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
vieții și o parte din această putere provine din această focalizare pe starea de bine a Întregului organism, În loc să se concentreze doar pe părți ale corpului sau pe simptoame. Pe de altă parte, medicii care au studiat medicina occidentală Învață anatomia pe cadavre - carne lipsită de forță, membre lipsite de viață. Datorită faptului că medicina convențională se concentrează mai mult pe structurile fizice decît pe energie, instrumentele ei principale sînt cele care lucrează cu materia: medicamente intervenția chirurgicală. Pentru că medicina energetică
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
dacă sînteți nerăbdătoare să citiți despre programul de autoîngrijire din această carte, ați putea trece direct la capitolul II. Cred Însă că vi se va părea interesant să aflați despre știința care susține ideea că sănătatea este profund influențată de anatomia energetică invizibilă a corpului uman. ENERGIILE CORPULUI Deși energiile iau diferite forme - kinetice, termale, chimice și nucleare - energiile cel mai des Întîlnite În medicina energetică par să le implice pe cele electrice, energiile electromagnetice și cele „subtile”. Întocmai ca o
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
2002) are ambiția de a deconstrui cosmosul și haosul, generând o „cosmogonie” a sfârșitului universului și al limbajului, o epopee care să cuprindă și să reordoneze, într-o mitologie poetică personală, întreaga memorie a universului istoric, fizic, uman (inclusiv universul anatomiei umane), universul atomic și subatomic: „după ce tot timpul s-a scurs amintirile mele sunt ale tuturor oamenilor” (palimpsest. net). Dacă impulsul generativ este unul prometeic, modernist, prin tematică Solaris aparține „canonului” postmodern, narațiunea apocaliptică (the apocalypse narrative, ilustrată de nume
GEORGESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
lagărului, este, totodată, un personaj cristic. Vă amintiți, el coboară pe o scară pe lemnul căreia rămâne Încremenit Într-o clară imagine a răstignirii, este depus apoi În mormânt (În scena teribilă În care depunerea se identifică cu lecția de anatomie), după care urmează episodul Înălțării. Pe de altă parte, Corin, tu definești anarhetipul ca fiind În contra logicii, dar ce te faci cu toate experiențele literaturii de avangardă, cu literatura absurdului, care merg Împotriva logicii și rămân În arhetip? În ceea ce privește obiectul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
americanizare. Privit din această perspectivă, locul memoriei, al survenirii istoriei salvatoare și finale este solemn, aproape sacru, iar cel care Îl slujește nu numai că trebuie crezut pe cuvânt, dar Îți inspiră presentimentul de a găsi În istoria trecutului, În anatomia memoriei, frazele necesare unei predicții despre viitor. Vizitatorii locurilor memoriei - citește istoriei - sunt pelerinii viitorului. Cu fața Înspre trecut și spatele spre viitor, atrași iremediabil de furtuna viitorului, tot așa cum Îl Înfățișează Walter Benjamin pe Îngerul istoriei. Încă o dată, totul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
asta e un act eroic, slavă Domnului! Și aceasta e o formă de eroism, În timpuri de ciumă, desigur. Reiau o idee care nu a fost suficient exploatată aici, ideea lui Doru despre nuanțarea discursului literar. Să facem lecția de anatomie cuvenită discursului sau să vedem raportarea rezistenței la discurs. Era discursul unul rezistent? Prin ce? Mi se pare o teză care poate fi În continuare dezvoltată, și aduc aici exemplul lui Czeslaw Milosz din Gândirea captivă. Analiza a patru scriitori
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
eseist. Este fiul Olimpiei (n. Georgescu) și al lui Iulian Mateescu, ofițer. În orașul natal frecventează Școala „Take Ionescu” și Liceul „Alexandru Lahovary” (1939-1947). Din 1947 este student la Facultatea de Medicină din București, dar după un an, restanțier la anatomie, este transferat din oficiu la Cluj. În 1949, din motive legate de sănătate, renunță la studiile de medicină, înscriindu-se la Facultatea de Filosofie a Universității din București, pe care o va absolvi în 1953. Lucrează în paralel ca referent
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
în 1979 Facultatea de Drept din Cluj-Napoca și în 1990 Facultatea de Științe Politice din Boston (SUA). Este redactor (1976-1979) și secretar general de redacție (din 1978) al revistei „Echinox”. Debutează editorial în 1979, cu volumul de versuri Lecția de anatomie, prezentat de Ștefan Aug. Doinaș și încununat cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut. Este jurisconsult (1980), librar (1981) și avocat (1982) în județul Sibiu. Obținând o bursă Herder la Viena (1982-1983), recomandat de Ana Blandiana, se va stabili în Germania
HUREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287466_a_288795]
-
modul lor tipic de a spune „nu” epocii în care erau siliți să trăiască. Față de colegii de generație (Adrian Popescu, Marta Petreu, Dinu Flămând ori Virgil Mihaiu), H. aduce ceva propriu: o remarcabilă concentrare, aproape de enunțul eliptic. Despre Lecția de anatomie se poate spune că reprezintă o apologie a livrescului, dar o apologie extrem de discretă, conjugată cu o frenezie vitalistă aproape cotropitoare, exprimată la rândul ei cu delicată voluptate. Fundalul poeziei îl constituie Sibiul natal cu tot ceea ce presupune el (spațiu
HUREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287466_a_288795]
-
achiziție, remarcabila concentrare verbală, optând pentru soluția opusă. Din fericire, a dispărut și livrescul mult prea acuzat. Versul are acum desfășurarea amplă a unui discurs deseori înecat în plâns ori deviat într-un sarcasm cu tente tragice. SCRIERI: Lecția de anatomie, pref. Ștefan Aug. Doinaș, Cluj-Napoca, 1979; Ultimele, primele, București, 1994; Între câine și lup, Cluj-Napoca, 1996; Cutia neagră, București, 1997. Repere bibliografice: Poantă, Radiografii, II, 125-127; Gheorghe Grigurcu, „Anatomia” lui Emil Hurezeanu, RL, 1992, 32; Negoițescu, Scriitori contemporani, 210-213; Radu
HUREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287466_a_288795]
-
ori deviat într-un sarcasm cu tente tragice. SCRIERI: Lecția de anatomie, pref. Ștefan Aug. Doinaș, Cluj-Napoca, 1979; Ultimele, primele, București, 1994; Între câine și lup, Cluj-Napoca, 1996; Cutia neagră, București, 1997. Repere bibliografice: Poantă, Radiografii, II, 125-127; Gheorghe Grigurcu, „Anatomia” lui Emil Hurezeanu, RL, 1992, 32; Negoițescu, Scriitori contemporani, 210-213; Radu G. Țeposu, Contemplarea vicioasă a durerii, RL, 1994, 26; Aurel Pantea, Chipurile nostalgiei, APF, 1994, 10-12; Toma Roman, Totalitarismul și „coada” lui, RL, 1996, 17; Dan C. Mihăilescu, Politica
HUREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287466_a_288795]
-
o altă pregătire (literară, filosofica) și care s-au calificat istorici prin angajamentul lor politic: Virgil Ierunca, Pitești, o carte de referință despre universul concentraționar românesc, e un eseu la frontiera dintre mărturia istorică și literatura; cărțile lui Stelian Tănase, Anatomia mistificării și Clienții lu’ tânți Varvară, autor calificat Între timp În științele politice, aparțin și ele aceluiași gen nedefinit. O subcategorie este reprezentată aici de o istoriografie negaționistă apărută pe fundal naționalist și anticomunist, fie că este vorba de istorici
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Studer, Brigitte (2000), „Totalitarisme et stalinisme”, În Le siècle des communismes, Editions de l’Atelier, Paris. Szelenyi, Ivan, Szelenyi, Szonja (1995), „Circulation and reproduction of elites during the postcommunist transformation of Eastern Europe”, Theory and Society, 5. Tănase, Stelian (2003), Anatomia mistificării, Humanitas, București. Tănase, Stelian (2004),Clienții lu’ tânți Varvară, Humanitas, București. Tertulian, Nicolas (1993), „Georg Lukcás et le stalinisme”, Leș Temps Modernes, 563, iunie. Thieme, Werner (1987), „Privathochschulen în Deutschland. Chancen für die Zukunft?”, Otto Schwarz, Göttingen. Thiesse, Anne-Marie
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
aceste animale și copiii noștri se joacă. Studii recente ale chimiei creierului la șobolani arată că atunci când aceștia se joacă, creierul lor eliberează cantități mari de dopamină, o substanță neurochimică asociată la oameni cu plăcerea și emoția. Observând similaritățile În anatomia și chimia creierului la oameni și alte animale, Steven Siviy, un cercetător al comportamentului la Gettysburg College, În Pennsylvania, pune o Întrebare pe care mulți alții și-au pus-o: „Dacă credem În evoluția prin selecție naturală, cum putem crede
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
occidentală, istoria literaturii române moderne și contemporane. A fost distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova pentru volumul Omul supt vremi. Eseu despre Marin Preda, romancierul (1993), Premiul Asociației Scriitorilor din București și Premiul revistei „Poesis” pentru lucrarea Eminescu. O anatomie a elocvenței (1994), Premiul Fundației „Luceafărul” pentru lucrarea Interpretarea fără frontiere (1998) și cu Ordinul Serviciul Credincios în rang de Ofițer, decernat în 2000. Investigația întreprinsă de S. în cartea de debut, Sadoveanu. Divanul înțeleptului cu lumea, se orientează nu
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
studii asupra operei unor scriitori reprezentativi ai literaturii române, între care Ștefan Bănulescu, Nicolae Breban, Marin Sorescu ș.a., prezenți în Melancolia descendenței (1989), Bănulescu fiind preluat și într-o micromonografie apărută în 2000, apoi Marin Preda și Eminescu (Eminescu. O anatomie a elocvenței și Mihai Eminescu. Proza jurnalistică, 2003). Vocația de teoretician literar a autoarei e valorizată și în Despre „aparența” și „realitatea” literaturii (1984), o sinteză care urmărește articularea istorică a conceptelor „limbaj”, „literatură” și „literaritate”. Lucrarea constituie o contribuție
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
înțeleptului cu lumea, București, 1982; Despre „aparența” și „realitatea” literaturii, București, 1984; Melancolia descendenței. Figuri și forme ale memoriei generice în literatură, București, 1989; ed. 2, Iași, 2000; Omul supt vremi. Eseu despre Marin Preda, romancierul, București, 1993; Eminescu. O anatomie a elocvenței, București, 1994; Apărarea și ilustrarea criticii, București, 1996; Interpretarea fără frontiere, Cluj-Napoca, 1998; Experimentalismul literar postbelic (în colaborare cu Gheorghe Crăciun și Ion Bogdan Lefter), Pitești, 1998; ed. (Experiment în Post-war Romanian Literature), Pitești, 1999; Ștefan Bănulescu, Brașov
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
Petrescu, Marin Preda și principiul dialogic, ST, 1994, 7-8; Nicolae Mecu, Marin Preda sau Despre dialog, VR, 1994, 11-12; Ioana Pârvulescu, Lecția citirii, lecția citării, RL, 1995, 14-15; George Munteanu, Eminescu retorul, LCF, 1995, 25; Dan C. Mihăilescu, „Eminescu. O anatomie a elocvenței”, LAI, 1995, 34; Edith Horváth, „O anatomie a elocvenței”, APF, 1995, 9; Adrian Marino, Noi perspective ale criticii românești actuale: un exemplu al mutațiilor, „Cotidianul”, 1996, 9; Ioana Bot, Publicistica eminesciană într-o lectură necesară, ST, 1996, 1-2
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
Nicolae Mecu, Marin Preda sau Despre dialog, VR, 1994, 11-12; Ioana Pârvulescu, Lecția citirii, lecția citării, RL, 1995, 14-15; George Munteanu, Eminescu retorul, LCF, 1995, 25; Dan C. Mihăilescu, „Eminescu. O anatomie a elocvenței”, LAI, 1995, 34; Edith Horváth, „O anatomie a elocvenței”, APF, 1995, 9; Adrian Marino, Noi perspective ale criticii românești actuale: un exemplu al mutațiilor, „Cotidianul”, 1996, 9; Ioana Bot, Publicistica eminesciană într-o lectură necesară, ST, 1996, 1-2; Laurențiu Hanganu, Critică și estetism, LCF, 1996, 48; Marcel
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
29; Cornel Ungureanu, Un geniu al locului, O, 1987, 30; Mihai Ungheanu, „Drumeț în calea lupilor”, LCF, 1987, 32; Ion Dună, Contribuția „romanului-document”, LCF, 1988, 34; George Pruteanu, O carte-dosar, CL, 1988, 12; Cândroveanu, Lit. rom., 196-198; Platon Pardău, O anatomie a memoriei, RL, 1989, 28; Aureliu Goci, O carte împotriva uitării, LCF, 1989, 30; Micu, Ist. lit., 586, 600; Popa, Ist. lit., II, 1 027-1 028; Vasile, Proza, 261-263; Dicț. scriit. rom., IV, 391-393. C.M.B.
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
Crișan Matei, martor și agent provocator Într-o lume butaforică, animată de cortine, efecte scenice și grile care individualizează și compartimentează spațiile, personajele Cameliei Crișan Matei sînt niște actori ambigui, în plin exercițiu al unui rol nici el foarte clar. Anatomii spectrale, dacă paradoxul poate fi acceptat, cu o dimanică susținută prin cine știe ce mecanisme abisale, fără nici o trimitere și fără nici o justificare în context, apar din neant, execută sumar un ritual în pustiu și apoi se dizolvă într-un colectivism fără
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
106-114; Scarlat, Ist. poeziei, III, 115-116; Eugen Simion, Timpul trăirii, timpul mărturisirii, București, 1986, 78-86; N. Steinhardt, Prin alții despre sine, București, 1988, 228-231; Gelu Ionescu, Les Débuts littéraires roumains d’Eugène Ionesco (1926-1940), tr. Mirella Nedelco-Patureau, Heidelberg, 1989; ed. (Anatomia unei negații), București, 1991; Lovinescu, Unde scurte, I, 171-176, 470-473, II, 11-12, 69-72, 152-154, 194-197, III, 91-94, IV, 92-96; Adrian Marino, Când Eugène Ionesco debutează în România, JL, 1990, 34; Marie-Claude Hubert, Eugène Ionesco, Paris, 1990; Pop, Avangarda, 384-391; Negoițescu
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
Utopia in Romanian Fiction, 1991). În 1969, după ce dăduse două mici texte din Walt Disney (1966), se afirmă ca traducător cu o versiune la The Life and Opinions of Tristram Shandy, Gentleman de Laurence Sterne. Urmează alte transpuneri: Northrop Frye, Anatomia criticii (1972, împreună cu Domnica Sterian), Malcolm Lowry, Sub vulcan (fragmente în „Secolul 20”, 1973) ș.a. Este autorul unei versiuni românești a Panciatantrei, repovestită pentru copii (1970). Peste Ocean va rescrie în limba engleză, împreună cu Dezso Benedek, un volum de basme
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]