2,499 matches
-
ani, din care Italia s-a retras în 1914. 16 Eduard al VII-lea, rege al Marii Britanii, 1901-1910. 17 Georges Clèmenceau (1841-1929), om politic francez, prim-ministru și ministru de interne în anii 1906-1913. 18 Aluzie la criza provocată de anexarea Bosniei și Herțegovinei de către Austro-Ungaria în anul 1908, care a declanșat reacții violente din partea Serbiei. 19 Dorothea Kristoforovna de Benkendorf, prințesă de Lieven. Rusoaică născută la Riga, în 1785, decedată la Paris, în 1857. Soția generalului Kristof Andreevici de Lieven
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
făcut doar pe drumul ce lega Transilvania de Moldova, construit de-a lungul cursului apei, săpat în “terase” pe care ochiul geologului le deosebește și astăzi, ocupația habsburgică a făcut legături mai lesnicioase în această zonă. Inițial sat, în momentul anexării de către Imperiul Habsburgic, Câmpulungul devenea târg, pentru ca în 1794 Curtea de la Viena să-l declare oraș. Conștientă de bogățiile solului și subsolului, doritoare să le exploateze cât mai eficient, dominația habsburgică a dorit să aducă populații calificate în minerit și
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
să creeze o enormă rețea de presă. Încă din 1913, el cumpără Berliner Lokal Anzeiger, apoi la cererea personală a lui Gustav al II-lea, în 1916, grupul Auguste-Scherl în întregime. Noul konzern, care apără în timpul războiului o politică de anexări și controlează încă de la sfîrșitul războiului agenția de informații Telegrafen Union, fondată în 1913 și agenția de publicitate Ala, înființează apoi un grup de producție cinematografică în jurul U.F.A. (Universul Film A.G.) în 1926-1927, își extinde acțiunea asupra presei de
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
2 ore 39' 2 ore 10' 1 oră 29' 7 ore 53' Total 45 ore 10' 47 ore 55' 49 ore 42' 52 ore 51 195 ore 38' Constatăm că situația de criză consecutivă, de la începutul lunii august, generată de anexarea Kuweitului de Irak, se traduce într-o prezență sporită pe calea undelor a puterii executive, prezență de care "profită" mai întîi președintele și apoi guvernul. Cu toate acestea, se remarcă foarte clar supremația guvernului și sînt confirmate observațiile făcute între
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Rusiei. Împărăteasa Rusiei, care stipulase în tratatul de la Kuciuk-Kainargi independența tătarilor, anexă țara lor către statele ei prin manifestul de la 8 aprilie 1783. La 25 iunie următor, solul francez la Constantinopol, St. Priest, își termina raportul prin care anunța această anexare prin cuvintele: „... Proiectul împărătesei, de a anexa provinciile tătărești tinde văzând cu ochii la invaziunea ulterioară a împărăției otomane...” La 1783, războiul între Iosif al II-lea și Caterina a II-a de o parte, și turcii de alta, părea
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
întrecute de acea a pașalelor turcești. Capitolul următor va dovedi în chip indiscutabil cât de întemeiate și de adevărate erau bănuielile și aprecierile cuprinse în rapoartele și memoriile agenților francezi. III. Politica rusească în Țările Române de la 1806 până la 1812. Anexarea Principatelor Române de către Rusia la 1810. Răpirea Basarabiei Numirile lui Constantin Ipsilanti și Alexandru Moruzi la scaunele Țării Românești și Moldovei, în toamna anului 1802, alcătuiau pentru politica rusească un succes strălucit. Ipsilanti era cunoscut demult ca un bărbat cu
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
care se pregătea tocmai atunci de război împotriva lui Napoleon, răspunse că n-are nici o obiecție de făcut. Poarta, amărâtă de purtarea vicleană a Franței față de ea, reîncepuse ostilitățile în aprilie 1809. Napoleon dădu însuși pe față consimțământul lui la anexarea Moldovei și a Țării Românești de către Rusia, cu prilejul deschiderii corpului legiuitor, la 3 decembrie 1809: „...Amicul și aliatul meu, împăratul Rusiei, a alipit către împărăția sa Finlanda, Moldova, Țara Românească și un ținut din Galiția. Nu sunt gelos de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Făcând această comunicare Domnului Ambasador, subsemnatul îl roagă s-o aducă la cunoștința Curții sale și se grăbește a se folosi etc., etc. Pentru copie conformă, (Semnat): Consilierul de Curte, Andrei Pisani.” Iată-ne deci în fața unei comunicări formale a anexării Principatelor de către drept-credincioasa și ocrotitoarea împărăție. Toate bănuielile și denunțările agenților francezi din Iași, București și Constantinopol, se găseau deci pe deplin confirmate și îndreptățite. Crezând că momentul oportun a sosit, Rusia aruncase masca ipocrită sub care ascundea până atunci
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
a-și ajunge scopurile de predomnire în țările noastre și pentru a le robi cu desăvârșire. De altminteri, boierii, atât în Moldova, cât și în Țara Românească, nu-și făceau în această privință nici o iluzie, ei prevedeau cu groază momentul anexării noastre către Rusia, anexare ce o credeau inevitabilă. Iată ce găsim în această privință, în rapoartele lui Bois-le-Comte: Moșiile sunt aici scutite de dare. Am făcut de repețite ori boierilor o învinovățire, pentru îndărătnicia cu care au refuzat totdeauna să
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de predomnire în țările noastre și pentru a le robi cu desăvârșire. De altminteri, boierii, atât în Moldova, cât și în Țara Românească, nu-și făceau în această privință nici o iluzie, ei prevedeau cu groază momentul anexării noastre către Rusia, anexare ce o credeau inevitabilă. Iată ce găsim în această privință, în rapoartele lui Bois-le-Comte: Moșiile sunt aici scutite de dare. Am făcut de repețite ori boierilor o învinovățire, pentru îndărătnicia cu care au refuzat totdeauna să poarte o parte din
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
zvonului că ea nu alcătuiește decât primul pas pentru a face din Kiseleff, Domnul ambelor Țări Române. Consulul francez din Iași arată consternarea produsă la auzul acelei vești în Moldova, unde o asemenea eventualitate era privită ca primul pas către anexarea definitivă la Rusia. Agenții francezi pătrunseseră bine intențiile rusești. Iată ce găsim într-un raport al lui Huber către Pontois, purtând data de 26 aprilie: ... Scopul declarației exprimată în actul de indigenat, este că generalul conte Kiseleff se va bucura
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Rusia trebuie să ne păzim înainte de toate. Și acuma întreb: După atâtea fapte de o rea-credință atât de vădită, după atâtea înșelăciuni, după atâtea umilințe și jafuri, după răpirea unei jumătăți de țară, după o continuă și vederată acțiune pentru anexarea țărilor noastre către împărăția ei, mai este oare permis românilor să meargă, de buna lor voie, împreună cu Rusia, pentru ca să contribuie la sporirea puterii rusești și la învingerea singurei națiuni astăzi în stare să-i ție cumpăna în Europa? Știu că
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
cea extractiva. În primii ani interbelici relațiile româno-sârbe au fost dominate de contradicțiile generate de problema apartenenței Banatului. Autoritățile de la Belgrad aveau pretenții nejustificate asupra întregii provincii, întrucat „nici argumentele etnice, nici cele istorice nu puteau constitui o bază pentru anexarea acestui teritoriul”. În final, Marile Puteri au atribuit țării noastre 2/3 din suprafața, unde trăiau în majoritate români. O însemnată parte a locuitorilor din Craina și Timocul iugoslav, români, au solicitat prin reprezentanții lor unirea cu România, cerere nesprijinita
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a locuitorilor din Craina și Timocul iugoslav, români, au solicitat prin reprezentanții lor unirea cu România, cerere nesprijinita de București și „neluata în considerare de Marile Puteri”. Vom notă că la Târgu-Jiu, întrunirea de protest din 1 iunie 1919, împotriva anexării Banatului, nu s-a putut limită la incinta amfiteatrului Liceului „Tudor Vladimirescu”, cum a fost programată inițial, desfășurându-se în aer liber datorită unei numeroase prezente. Primul vorbitor a fost neobositul luptător pentru unitate națională, profesorul St. Bobancu. În cuvinte
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
după eliberare României, la Timișoara, ar fi fost instalată o agentura, aflată într-o permanentă legătură cu ambasada iugoslavă, „care adăpostea un cuib de spioni veninoși”. Pe langă activitățile de spionaj, rețeaua avea misiunea de a pregăti „actul mârșav de anexare a Banatului românesc la Iugoslavia, că dorința pornită din partea locuitorilor de etnie sârbă”. Semnalul urma a fi dat de Congresul Frontului Antifascist Slav din 9 mai 1945, interzis însă de autoritățile de la București. Activitatea să urma să continuie în cadrul Uniunii
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de autoritățile de la București. Activitatea să urma să continuie în cadrul Uniunii Culturale Democratice Slave. La sfârșitul anului 1946, ministrul adjunct de externe Velebit, „agent notoriu al IntelligenceService” ar fi discutat cu Dusan Iovanovici, șeful delegației în Comisia Dunăreana despre apropiată anexare de către Iugoslavia a Clisurii (porțiunea de sud a județului Caras, limitrofa cu Dunăreaă. Conform autorului „populația sârbă din Banatul românesc, care se bucură de toate drepturile democratice și de largi posibilități de afirmare, a respins cu indignare toate provocările fasciștilor
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de date referitoare la situația din România și „să ațâțe populația sârbească ca să ia atitudine ostilă contra regimului nostru de democrație populară”. Încă din 1944 au avut asemenea preocupări pregătind memorii pe care le-au înaintat la Belgrad, privitoare la anexarea Banatului românesc de către Iugoslavia. Prin declarațiile înaintate anchetatorilor și-au recunoscut „faptele mârșave” și modalitățile prin care primeau directive de la „clica titoistă de la Belgrad”. Orice român, susține articolul, „clocotește de mânie contra acestor dușmani”, motiv pentru care muncitorii din țară
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
îl fac să fie mult mai mult decât un instrument de schimb de mesaje în doi. Permite trimiterea unui mesaj către un număr nelimitat de destinatari practic simultan, publicarea în regim de newsletter, administrarea și participarea la grupuri de discuții, anexarea de documente multimedia. Este, cu alte cuvinte, un puternic instrument de comunicare și de distribuție de conținut, la îndemâna oricărei persoane cu o conexiune la Internet. În plus, serviciile moderne de e-mail prin Web, ca Gmail de la Google, Live/Hotmail de la
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
scobiți lăsau să proemineze osatura facială), cu părul presărat de fire albe, deși nu era un om bătrân, figura lui Cristea (mai târziu, l-am identificat cu ziaristul de extremă-stângă mort în 1958, certat cu partidul din cauza Basarabiei, a cărei anexare de către sovietici n-o aproba), figură grav amară, uscată (nu mi l-am putut niciodată imagina zâmbind), reflecta o ciudată tristețe: se mai șoptea că, din cauza vicisitudinilor lui politice, îl părăsise soția. Degetele galbene de țigară, tuse seacă, ușoară spumă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cazul de față. Faptul că începem cu recensămintele rusești din 1772 și 1774 se explică prin aceea că Moldova se găsea în acea perioadă (în timpul războiului ruso-turc) sub ocupație rusească, interesată a cunoaște numărul și starea locuitorilor de aici în vederea anexării Țărilor Române la Rusia, eveniment stopat însă de pacea de la Kuciuk-Kainargi din 1774. Oricum, avem de-a face cu estimări încă aproximative, căci de-abia după Unirea Principatelor (1859), recensămintele oferă date mai exacte. Tabelul II ne arată clar evoluția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
sisteme de gândire și fiecare cuvânt poartă încărcătura de conotații pe care i-au conferit-o discursurile anterioare. Prin excelență polemic, limbajul politic mizează pe valoarea termenilor-simbol, o bună parte a acestora vizând descalificarea mărcilor folosite de adversarii politici sau anexarea unui cuvânt cu accentuată conotație pozitivă. " Spre deosebire de alte tipuri de comunicare, mai pronunțat consensuale, unde funcția de comunicare (a spune, a informa) este predominantă în cazul comunicării conflictuale, pe lângă această funcție de bază, capătă pregnanță funcțiuni precum: a domina, a lupta
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de rațiuni contextuale ale comunicării politice, iar utilizarea este marcată adesea de ambiguitate semantică. În general, trecerea unui cuvânt dintr-un domeniu în altul al cunoașterii și comunicării antrenează modificări ale acestuia la nivel semantic. Mutațiile pot fi explicite, prin anexarea unui calificativ care indică contextul epistemologic al comunicării (capital politic, decizie politică, dialog politic, acțiune politică), sau implicite, prin deplasări metaforice care stabilesc conexiuni între spații extrem de eterogene. Utilizarea unor termeni în mai multe terminologii face imperioasă raportarea la context
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de prejudecata că această parte a creației ar afecta imaginii geniului eminescian. Fenomenul receptării critice a publicisticii eminesciene a înregistrat de-a lungul timpului atitudini variate. Atunci când nu face obiectul unor interpretări în marginile textelor, articolele jurnalistului oferă prilejul unor anexări ideologice generate de obiectivele de legitimare ale autorilor. O tendință manifestă constă în proliferarea unor judecăți de valoare radicale (reacționarism, antisemitism, naționalism extremist ș.a.), generate, în mare parte, de eludarea orizontului istoric al epocii eminesciene. În zilele noastre, remarcăm eforturile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mai adesea în detrimentul poetului) viza aservirea mitului eminescian unor cauze străine atât textului originar, cât și creatorului său"262. Selecția tendențioasă a unor fragmente și coroborarea acestora cu diverse însemnări din manuscrise au condus la pervertirea imaginii jurnalistului Eminescu, prin anexarea unor etichete peiorative care s-au perpetuat de-a lungul timpului, împiedicând dezvoltarea unei relații autentice cu publicistica eminesciană. Interpretarea creației jurnalistice, fără raportare la contextul istoric al epocii și la specificul publicisticii românești din cea de-a doua jumătate
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
6. prezența deicticelor; 7. unitatea timpurilor și modurilor verbale; 8. cultivarea formelor de reiterație (paralelisme, anafore); 9. utilizarea conjuncțiilor (copulative, disjunctive, coordonatoare). Vom ilustra modul în care factorii de coeziune sintactică menționați sunt valorificați concret în text, prin analiza articolului "Anexarea Dobrogei", publicat în Timpul, din 19 august 1878. În urma Congresului de la Berlin, din iunie-iulie 1878, Dobrogea, Gurile Dunării și Insula Șerpilor revin României, iar cele trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Bolgrad și Ismail, sunt retrocedate Imperiului țarist. Dobrogea fusese integrată
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]