2,942 matches
-
o separare a persoanei mele, prin despărțirea trupului de suflet. Eu nu mă pot imagina fără trup, pentru că, În acest caz, nu aș mai avea la ce să mă raportez În mod concret, obiectiv, prin urmare, voi Înceta să exist. Angoasa pe care mi-o dă perspectiva morții este și rămâne pentru mine o problemă de conștiință, pe care o proiectez asupra eului meu. Ce va rămâne din mine după moartea trupului? Eul? Dar va mai putea el oare exista În
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
meu. Ce va rămâne din mine după moartea trupului? Eul? Dar va mai putea el oare exista În absența trupului, atâta timp cât trupul este pentru mine instrumentul și mijlocul prin care eu exist, atât pentru ceilalți, cât și pentru mine? Dincolo de angoasa pe care mi-o dă perspectiva morții, descopăr că eul meu este de fapt cauza interogațiilor legate de perspectiva propriei mele morți. Ca să pot percepe sensul pe care moartea Îl proiectează În câmpul conștiinței mele, trebuie să caut să Înțeleg
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
simplă reprezentare imaginară. Refuză oare Eul moartea, pentru că este ancorat prin trup În viață, sau o acceptă, pentru că știe că dincolo de viață, de realitatea lumii acesteia, dincolo de trup, mai există o altfel de existență? Este oare aceasta o compensare a angoasei pe care o dă perspectiva morții? Desigur. Socrate considera trupul ca fiind Închisoarea sufletului, iar moartea o vedea ca pe o eliberare a acestuia, care-l proiecta Într-o lume a spiritului liber și pur, capabil de a se manifesta
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
-l proiecta Într-o lume a spiritului liber și pur, capabil de a se manifesta plenar, dincolo de orice fel de constrângeri. Semnificația morții era, prin acest act eliberator, supremul catharsis care conferea valoare absolută sufletului. Moartea nu mai era o angoasă, ci un act de trecere simbolică Într-un registru superior al existenței. Ce trebuie să vedem În aceasta? O convingere sau o consolare? Seneca spune că „moartea nu este nici bună, nici rea”. Ea este destinul ultim al ființei. Omul
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mai contează pentru mine, Întrucât „nimeni nu-și trăiește (În planul conștiinței saleă propria sa moarte”. Filosofiile de obediență existențialistă se recunosc În gândirea lui S. Kierkegaard, care transformă și concentrează tema morții În grija pentru viață și sentimentul de angoasă. Viața devine, În felul acesta, „o boală mortală” (S. Kierkegaardă. Un ultim aspect referitor la atitudinea omului față de moarte este cel de ordin medical. Medicina transferă atenția asupra trupului carnal, făcând din acesta câmpul acțiunilor practice, având ca obiectiv combaterea
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sufletul, ceva care mă face să mă cutremur și mă azvârle În necunoscut, o experiență străină vieții, care mă umple de teamă. Acest punct de vedere Îl regăsim mult mai târziu la existențialiști, care pun problema raportului dintre viață și angoasă (S. Kierkegaardă, ajungând la concluzia care Închide și anulează valoarea umanului prin afirmația că „ființa este destinată morții” (M. Heideggeră. 2. Moartea din punct de vedere medical Medicalizarea morții, prin scoaterea acesteia din sfera filosofiei, a moralei și religiei, o
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morală? Pregătirea pentru moarte ține de structura persoanei, dar mai ales de educația morală a acesteia. Dacă ne raportăm viața la un sistem de valori pozitive, și dacă aceste valori, la rândul lor, se raportează la un arhetip suprem, atunci angoasa vieții va fi Înlocuită de speranță, care ne deschide. Această deschidere oferă certitudinea către care tindem toți: Non omnis moriar. 33 SEMNIFICAȚIA DESTINULUI Cadrul problemei Ori de câte ori gândim sau vorbim, din punct de vedere psihomoral, despre persoana umană, ne raportăm la
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pe care o gândesc, cea a lumii spiritului, către care năzuiesc continuu și pe care mi-o revelează conștiința mea morală, ca o lume a valorilor supreme și eterne. Această constatare are pentru mine un efect consolator. Ea Îmi compensează angoasa pe care mi-o dă Închiderea existenței mele prin reducerea sa exclusivă, hic et nunc, la realitatea empirică a lumii, În care eu sunt ființă supusă distrugerii prin moarte. Revelația unei realități transmundane, a unei realități a spiritului, dincolo de lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dintre acestea se rezolvă de la sine, o altă parte însă degenerează în mobbing. Faza a doua se caracterizează prin instalarea treptată a mobbing-ului, puțin câte puțin echilibrul psihic al victimei este afectat, încrederea în sine este destructurată, apar simptomele stresului, angoasa se insinuează. Cu cât numărul agresiunilor la care este supusă o persoană este mai mare, chiar dacă acestea nu vin din partea aceleiași persoane, ci a mai multora, cu atât mobbing-ul va fi mai puternic. Faza a treia presupune necesitatea intervenției conducerii
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
între toxicomani. Intoxicația cronică apare după aproximativ 30 de administrări de doze terapeutice (Drugescu, N., 2001, p. 82). Sindromul de sevraj se manifestă prin: hipersecreție nazală, lacrimală, sudoripară, spasme și dureri musculare, crampe abdominale, diaree, deshidratare intensă și o puternică angoasă. Supradozarea sau folosirea unei doze de heroină de o puritate ridicată poate fi fatală consumatorului prin depresiune respiratorie marcantă, stare de șoc, comă. Amfetamina este un drog incolor, dependent, care stimulează sistemul nervos central și se poate administra prin inhalare
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
curba lui Lorenz, dovedește că s-ar putea regăsi viitorul în trecut, că timpul ar face cale întoarsă, istoria putînd deveni astfel un bun învățător. Pe de altă parte, cu această credință se poate construi mult mai durabil, eliberați de angoasele efemerului, nemaitrăind în exteriorul nostru, cum spunea Bergson, ci regăsindu-ne arhetipul. Prezentul durabil al stoicilor se dovedește stimulativ și profund, inclusiv în plan economic. Așadar, spiritul timpului, acel Zeitgeist despre care vorbea Herder, poate hrăni inclusiv dezvoltarea economică, poate
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
iubire și sacrificiu. "Homo homini deus", cum spunea Feuerbach. Stăpînit de o morală, de o etică orizontală, omul a pierdut verticalitatea divină, ajun-gînd să-și sacralizeze corpul, drepturile individului și alte figuri ale unui sacru cu față umană. Descoperind prin angoasă neantul lumii, riscăm să murim în el. Am pierdut darul divin al iubirii, care ardea în noi și ne înălța prin forța afecțiunii sale, suntem neputincioși în fața pro-priilor sentimente și sensibilități. Astfel, omul e legat în lume, pînă-și va descoperi
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de film. Este distins cu Premiul pentru proză al revistei „Luceafărul” pe anul 1967. Primul său volum, Hanimore (1969), se înscrie între coordonatele mișcării onirice, aspirând să sondeze lumea din perspectiva irealului și a fantasticului. Astfel, în Catedrala, lumina determină angoasa mistică, populând trăirea cu mii de suferințe ale omenirii, experimentate în același timp și în vis. Să nu uitați vinul de Condado este descrierea și analiza visului unui deținut care își imaginează lumea din afară, iar b Mare, B mic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287120_a_288449]
-
recrutați pentru elită sunt pregătiți pentru un strat omogen în care funcționează un consens cu privire la reguli. Cele două sisteme de mobilitate pot avea efecte diferite chiar și asupra personalității. Persoanele socializate într-un sistem de mobilitate competitivă pot manifesta o angoasă continuă și mai serioasă a mobilității; o preocupare permanentă și mai explicită pentru problema schimbării prietenilor; și o învățare mai contradictorie în ceea ce privește inhibarea însușirii unor sisteme de valori care nu sunt potrivite cu clasa către care aspiră. Eseul lui Turner
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
despre opțiunile alternative ale elevilor, putem să tragem anumite concluzii pe baza răspunsurilor la întrebarea: „Ați fi de acord ca elevul să participe la pregătiri suplimentare la anumite discipline?”. Datele atestă o cerere mare pentru pregătire suplimentară. Aceasta, generată de angoasa eșecului la examene, alimentează piața meditațiilor. Evident că, așa cum arată alte studii, ipoteza meditațiilor corupte nu poate fi eliminată complet. Cu siguranță, anumiți profesori își constrângeau elevii să plătească meditații prin practici „neortodoxe” la clasă, la fel cum unii profesori
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Bogza - al peisajului industrial prahovean interbelic, T.-M. evocă, în același timp, cu regret, natura încă neprihănită de „modernizare” și se preocupă de condiția omului sărman. Sunt schițate, pe alocuri, elementele unei drame configurate de conștiința vidului existenței și de angoasă. Colaborarea la „Urmuz” și prietenia cu Geo Bogza i-au adus lui T.-M. renumele de avangardist. De fapt, structural reticent față de îndrăznelile extreme ale avangardei, într-o bună parte a producției sale el apare mai degrabă ca un postsimbolist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
interzică explicit; cu toate acestea se prezintă ca având legatură cu alte probleme de comportament ale elevilor. Factorii de risc În sinuciderea la copii sunt: frustrarea afectivă precoce, lipsa atașamentului părinților, care determină absența identificării afective, sentimentele de insecuritate și angoasă În condițiile abuzului de autoritate ce declanșează o teamă permanentă de pedeapsă, plecarea părinților la mică În străinătate și abandonarea copilului la rude sau prieteni. IX. Cauze ale comportamentului școlar deviant Nu este ușor, nici chiar pentru psihologi și pedagogi
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
legate de mai buna cunoaștere și caracterizare a elevilor În vederea justei lor orientări școlare și profesionale. XV.Managementul comportamentului școlar Dacă un copil se află În clasă pentru a Învăța, el nu și lasă la ușa clasei dificultățile, problemele personale, angoasele etc.; dacă profesorul vrea să fie eficient, el trebuie să ofere răspunsuri la toate acestea. Toată gama dificultăților tradiționale (neatenția, distractibilitatea, răspunsuri inadecvate, comportamente perturbate ș.a.) provin de aici, ceea ce demonstrează că eficiența Învățării se bazează și pe alte variabile
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
de culoare (complementarele galben-violet, roșu-verde, albastru-orange), înveselesc pictura „complimentându-se” reciproc. O pictură care îl propune pe domnia-sa Gheorghe Doja ca pe un pictor al memoriei ancestral-afective. Un „ecologist” al imaginii prime și paradisiace, într-o lume bântuită de „angoasa” cotidianului. O voită și voinicească încercare de a opri haotica destrămare a echilibrului lumii. Demne și grea încercare, pentru care îi mulțumim.” ( Andrei Medinski) „Nu trebuie însă bănuită de simplă preocupare ilustrativă această pasiune pentru folclor și anecdotică. Există la
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
În acest sens, e un mimimalism sonor resimțit ca o binefacere, ca un puseu de fericire. Cei care au fost subiecții unor experimente psihologice de tăcere absolută Într-o Încăpere perfect izolată fonic spun că au trăit adevărate stări de angoasă auzindu-și monstruos, abia În acea stare de suprimare a oricărui alt zgomot, tot tumultul fiziologic, acoperit altfel de rumoarea cotidiană. Orice zumzet, care la urma urmelor mimează hărnicia estivală a nenumăratelor insecte mai degrabă invizibile, este adevăratul trup al
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
au cîteodată o natură amenințătoare sau cel puțin nefavorabilă: Spațiul din afara sectorului iluminat de conurile de lumină ale conștiinței unui personaj dintr-un roman este un spațiu gol în care pot apărea presupoziții, neliniște, temeri. Nu este întîmplător faptul că angoasa existențială a omului și suferința din lumea modernă sînt exprimate în modul cel mai convingător în forma personală a romanului. Romanele lui Kafka oferă niște exemple deosebit de semnificative pentru această corespondență dintre formă și conținut 361. Transpunerea formei la persoana
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
prezintă ca o reacție la un potențial pericol necunoscut. Dacă anxietatea se însoțește de senzația de disfuncție a unui organ, aparat sau sistem (constricție precordială, laringiană sau toracică, palpitații, tahipnee, tahicardie, oscilații ale valorilor presiunii arteriale etc.) ea se numește angoasă deoarece ea se manifestă pregnant în stomatologie și de aceea a fost denumită “ angoisse dentaire” Frica în comparație cu anxietatea poate fi considerată ca răspuns emoțional real. Ea reprezintă o reacție subiectivă sau obiectivă la un pericol cunoscut, sursa acesteia găsindu-se
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
problemă majoră atât pentru pacient cât și pentru medicul practician. Pacienții anxioși au tendința de a evita tratamentul și odată instalați în scaunul stomatologic sunt greu de stăpânit. Fobia. Anxietatea acompaniată de manifestări somatice, greu suportate de către un pacient devine angoasă, care angoasă nu are decât un pas până se transformă în fobie. Fobia stomatologică este însă o problemă diferită de frica simplă sau de anxietate. Ea este o stare de teamă dar cu obiect bine precizat, teamă mai mult trăită
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
atât pentru pacient cât și pentru medicul practician. Pacienții anxioși au tendința de a evita tratamentul și odată instalați în scaunul stomatologic sunt greu de stăpânit. Fobia. Anxietatea acompaniată de manifestări somatice, greu suportate de către un pacient devine angoasă, care angoasă nu are decât un pas până se transformă în fobie. Fobia stomatologică este însă o problemă diferită de frica simplă sau de anxietate. Ea este o stare de teamă dar cu obiect bine precizat, teamă mai mult trăită decât gândită
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
pe care le necesită o situație dată. Excitația poate să alterneze cu inhibiția sau poate să domine tabloul clinic sub formă de agitație, febrilitate, iritație, bruschețe sau chiar agresiune. Manifestări fizice Epifenomen în anxietatea obișnuită, ea se manifestă intens în angoasă și panică. Semnele subiective sunt dominate de senzația de sufocare, apăsare precordială, jenă în respirație. Modificarea de tonus muscular, astenia, senzația de slăbiciune, indispoziția există întotdeauna. Frecvent apar dureri fără substrat organic cum ar fi cefaleea, odontalgiile, dureri precordiale, abdominale
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]