1,477 matches
-
1. Acțiunea de a (se) precipita; precipitație; grabă mare, iuțeală. 2. Procesul de separare și de depunere în stare solidă a unei substanțe dizolvate într-un lichid; fenomenul de formare a unui precipitat. PROMOTÓR, -OÁRE, promotori, -oare, și f. Inițiator, animator al unei acțiuni, al unui curent etc. -Substanță chimică folosită pentru a pune în libertate radicali liberi sau pentru a mări eficacitatea unui catalizator. RAFINÁT, -te, 1. (Despre produse și substanțe) Produs curățat de corpuri străine sau impurități; obținut în urma
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de Donald Phillips, presupune particip area la ședința de creativitate a 30 de persoane care vor dezbate problema timp de două ore. Etape: - 30 de participanți vor fi împărțiți în grupe de șase persoane, dintre care una va fi reprezentant; - animatorul discuției generale va prezenta problema care urmează a fi rezolvată; - fiecare microgrup se va retrage pentru a discuta problema timp de șase minute, reprezentantul va nota ideile exprimate; - microgrupurile se vor reuni într-o ședință comună în care fiecare reprezentant
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
de „Volpare” a lui Ștefan Zweig.” În ce privește Mișu Fotino se sublinia că: „succesul unor comedii ca „Prostul”, „Ginerele domnului prefect”, „Punctul negru” rezidă și în faptul că acesta este nu numai interpretul prețios al rolurilor principale dar și un priceput animator al ansamblurilor de comedie.” Ulterior, când s-a jucat „Mușcata din fereastră” V.I. Popa adresa o scrisoare publicului din Cernăuți mulțumindui, printre altele, pentru că piesa „e o lucrare făcută în Bucovina”, unde a stat 3 ani, rugându-l „s-o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
curs universitar de limbă și literatură română. Dimitrie Petrino (Desen în peniță De V. Cosmovici, din Revista Nouă Despre opera sa poetică se scrie: „Că a fost un poet român nu numai de importanță regională, că a fost un veritabil animator al vieții național culturale dintr-o provincie românească anexată de habsburgi vădește și faptul că unele din poemele sale, adunate într-o culegere prefațată de G.Sion, au văzut lumina tiparului în 1894 la Editura Șaraga din Iași. În 1908
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
comerciale, nu electorale de exploatare a memoriei sale17. Dar, dincolo de toate polemicile, povestea de succes a domnitorului a rămas o certitudine, reluată ca atare pentru fiecare nouă generație, cu sau fără sprijinul direct al autorităților. Neparticipând la astfel de polemici, animatorii cei mai dedicați ai memoriei istorice profesorii au rămas discret, dar ferm, loiali misiunii lor. Reacțiile educatorilor la tentativele de rediscutare a panteonului național au fost mai puțin vizibile marelui public. Ele atestă totuși voința lor de a face dreptate
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nedorit, al celor din jur. Iar școala nu poate evita această probă clasică a modelării prin intermediul comunității. Începe prin a-și forma proprii agenți educatorii după cerințe care îi retransformă în elevi. Încearcă, totodată, să întrețină complicități cu alți redutabili animatori de opinii (jurnaliști, părinți, scriitori, istorici, artiști, politicieni etc.) sau, cel puțin, să îi concureze cu succes. Negocierile care se nasc din aceste interferențe sunt adesea difuze, cu rezultate fluctuante și impredictibile. Reperele lor sunt totuși destul de vizibile, dacă urmărim
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
provizorii asupra organizării și practica Serviciului de Informații pe teritoriul rural, cunoscute sub denumirea de «J-5», apărute în 1932, care reprezintă cea mai amplă lucrare despre metodologia desfășurării acestor activități. Conform acestor norme, Serviciul Jandarmeriei coordona activitățile specifice și era „animatorul întregului serviciu de informații, care lucrează după indicațiile, instrucțiunile și ordinele ce le dă”. Tot în 1932, la nivel organizatoric, a apărut o verigă intermediară - subinspector atul general - care a avut în coordonare mai multe inspectorate de jandarmi. Au fost
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
misiunea de a stimula dorința de a învăța, făcînd din știință o enigmă și cultivînd enigma cu bună știință. Astfel, învățarea devine mai mult un proiect personal al elevului, asistat de către un educator care este mai degrabă un organizator, un animator, un manager al unor situații de instruire care să faciliteze învățarea eficientă. În cadrul metodelor activ-participative sînt incluse toate situațiile care-i scot pe elevi din ipostaza de obiect al formării și-i transformă în subiecți activi, coparticipanți la propria formare
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
de Sus care să nu fi înmărmurit într-o pagină a operei sale. Descripția nu-i însă pur picturală, ci-i și umanizată; cântă munții și pădurile, cântă izvoarele și câmpiile, cântă imobilitatea naturii moldovenești în emoția succesivă a acestui animator, care pe lângă culoare are și vibrație, pe lângă senzație are și fluiditatea armonică și ritmică a expresiei. E. LOVINESCU Luat în totalitate, M. Sadoveanu e un mare povestitor, cu o capacitate de a vorbi autentic enormă, asemănător lui Creangă și lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
al județului Caraș, s-a arătat preocupat de cultură și a condus revista „Vatra Banatului”, apărută la Oravița, în 1932. A fost apoi profesor în București, precum și consilier în Ministerul Educației. D. a devenit, după primul război mondial, unul dintre animatorii vieții culturale și literare craiovene. A participat la întemeierea și conducerea periodicelor „Foaia pentru popor” (1921-1922) și „Năzuința” (1922-1929). Împreună cu Al. C. Calotescu-Neicu și C. Șaban-Făgețel, a fost director al publicației „Vatra” (1929-1930). Ajutat de câțiva profesori din Craiova, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286826_a_288155]
-
o viziune asupra lumii hrănită din miturile fundamentale românești, o expresie folclorică limpede și adâncă, dar i-a indus și o anumită discursivitate retorică. Prin versurile sale de „om al Cetății”, ca și prin atitudinile publicistice tranșante, M. este un animator al renașterii naționale basarabene. SCRIERI: Maci în rouă, Chișinău, 1963; Univers intim, Chișinău, 1966; Casă părintească, Chișinău, 1968; Descântece de alb și negru, Chișinău, 1969; Numai eu și numai cerul, Chișinău, 1970; Clopoțel, Chișinău, 1971; Melodica, Chișinău, 1971; Duda, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
capacităților sale de a realiza sarcini în urma cooperării cu ceilalți. Profesorul este așadar un actor aflat în ipostaze multiple și nuanțate: sursă de informație, sau mai degrabă organizator al surselor de informare abordabile în contextul unui conținut anume, evaluator, facilitator, animator, consilier și, în consecință, formator. Chestionar pentru autodiagnosticarea stilului managerial Adaptare după Serge Alécian, Dominique Foucher, Guide du management dans le service public, Collection Service Public, Les Editions d’organisation, Paris, 1996 Chestionarul pentru autodiagnosticarea stilului managerial a fost conceput
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
de a realiza sarcini în urma cooperării cu ceilalți. Profesorul este, așadar, un actor aflat în ipostaze multiple și nuanțate: sursă de informație, sau mai degrabă de organizator al surselor de informare abordabile în contextul unui conținut anume, este evaluator, facilitator, animator, consilier și în consecință, formator. 2.2. Formal - informal în managementul instituțiilor școlare preuniversitare Una dintre cele mai cunoscute și utilizate tipologii în literatura de specialitate este cea care diferențiază structurile organizației, în funcție de gradul de formalizare. Potrivit acestei tipologii
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
în 1941. Redactor: Traian Mihăilescu. Jurnalul se vrea a fi unul informativ, prezentând - și totodată, popularizând - rosturile și activitățile societății literare „Adonis” (întemeiată la 7 aprilie 1935), așa cum reiese din subtitlul „Buletin de propagandă și informație servind manifestarea poetică «Adonis»”. Animatorii mișcării (Virgil Treboniu, Traian Mihăilescu, Mircea Streinul, C. Pârlea, Grigore Ancu, Gh. Manea Manolache) vor să asigure, prin A., o strângere a rândurilor și o solidarizare - spirituală, dar și financiară - a „adonisiacilor”. Dincolo de lipsa de sonoritate a numelor (cu excepția celui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285192_a_286521]
-
la „Vieața nouă”, revista condusă de Ovid Densusianu, al cărui legatar va deveni și despre care va publica, în 1934, o amplă cercetare, prima monografie în domeniu. Aici el abordează sistematic opera de lingvist, de critic, de poet și de animator literar a fostului său profesor. Poate și la îndemnul lui Densusianu, se va dedică cercetării spațiului literar iberic, publicând studii despre autori spanioli, catalani, portughezi. Este considerat cel dintâi hispanist profesionist român, activitatea desfășurată de el contribuind la cunoașterea aprofundata
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
întrucât mimează atributele jurnalismului literar. În cazul lui Thomas, nu ar trebui să ne surpindă; nu a fost niciodată pe deplin respectabil ca jurnalist, ci mai degrabă o persoană interesată de autopromovare. Într-un fel, ar putea fi privit drept animatorul jurnalismului american și este rar luat în considerare în istoriile jurnalismului. Într-adevăr, un istoric al jurnalismului îl caracterizează ca fiind nimic altceva decât un "turuitor", adept al pălăvrăgelii fără noimă (A. Lee, 564). With Lawrence aparține jurnalismului pseudoliterar deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
utilizată în condițiile activității de grup, denumită și metoda „asaltului de idei”. Presupune principiul amânării evaluării critice a ideilor noi, asigurarea și menținerea unei atmosfere propice producerii „ în asalt” a cât mai multor idei originale, neobișnuite (Alex Osborn). Grupul și animatorul grupului trebuie să fie special pregătiți pentru a promova un climat deschis, încurajator, stimulativ pentru producerea cât mai multor idei. Etape: 1. Se alege tema și sarcina de lucru. 2. Se solicită exprimarea într-un mod cât mai rapid, în
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
nou rugămintea - pentru a urni problema din loc - să discutați cu rudele Dv., eventual să mă puneți în legătură cu D na Despina Teodorescu, pentru că Dv. sunteți probabil foarte ocupat și nu vreau să vă răpesc un timp prețios. 199 Alexandru Arșinel, animator al vieții culturale în Dolhasca, talentat dirijor de cor, recitator, actor într-o echipă teatrală de amatori, laureată într-un festival național. Publicist. 200 Vasile Uglea, profesor din Iași, redactor coordonator al volumului Liceul Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași - Contribuții
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
25 de ani a cântat în emisiuni radiofonice lunare. Numele său figurează alături de mari artiști de operă din țară și străinătate. 350 Dumitru Bălan (n. 14.VIII.1898, Preutești, jud. Suceava - m. 4.III.1985, București). Institutor emerit din Fălticeni, animator cultural, culegător de folclor, publicist, fost director al Școlii primare nr. 2. Președinte al Comitetului Orășenesc de Cultură și Educația Socialistă. Pe el în puneam la curent când reușeam să stabilesc relații cu personalități (sau familii) locale stabilite în diverse
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
354 Titlul complet: Portrete și autoportrete - Cântăreți Români, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor , București, 1974, Ediție îngrijită de prof. univ. dr. Dan Smântânescu, de la catedra de Istoria Muzicii, a Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din București. îngrijitor de ediții, publicist, remarcabil conferențiar, animator al vieții culturale. I-am fost mijlocitor pe lângă Comitetul Județean de Cultură și Educație Socialistă în întreținerea unor conferințe la Fălticeni și Suceava, cu care prilej l-am cunoscut personal. L am vizitat și acasă în București. mi-a încredințat
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
3.I.1973 Stimate tovarășe Dimitriu, 400 Dumitru Balan, născ. În 14.VIII.1898 la Preutești, jud. Suceava - decedat în 4.III.1985, București. Institutor la Școala primară (generală) nr. 2 - Fălticeni, publicist, culegător de folclor, autor de monografii școlare, animator al vieții culturale. În epocă, institutor emerit, președinte al Comitetului orășenesc de cultură. 401 E vorba de casa din apropierea Galeriei oamenilor de seamă, care aparținuse deasemeni fraților Horia și Vasile Lovinescu. În demisolul din spatele Galeriei era aproape întuneric și mucegai
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
să scriu la Suceava - la d-na s-o întreb de tine, căci vedeam că trec zilele și n-am nici o știre! 541 Vasile Ciurea (n. 22.VIII.1883 - m. 7.X.1973, Fălticeni). Profesor, ctitor de muzee, arheolog, naturalist, animator al vieții culturale. 542 Mamei mele, Varvara Dimitriu și soției Eugenia. 422 Să nu te alarmeze analizele făcute; ești (?) la început de tratament. Cum vor decurge injecțiile - probabil și medicamentele recomandate, au să se modifice și... analizele! Atâta vezi, să
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Tașkent-Samarkand), pe urmele istoriei civilizației. Cu toată dragostea te îmbrățișează Dr. T. Diaconescu 568 2 C.P. ilustrată color: Casa Târgoviște, 30.VII.1974 I. Al. Brătescu Voinești: Muzeul scriitorilor târgovișteni (Dragă Eugen), Vizitând Muzeul scriitorilor târgovișteni, mă gândesc la tine, animatorul și organizatorul valorosului așezământ cultural în care îți desfășori activitatea și-ți trimit calde salutări. Dr. T. Diaconescu 3 Iași, 5 mai 1979 567 Tudor V. Diaconescu, medic radiolog din Fălticeni. Publicist, cercetător în domeniul istoriei medicinei. Pasionat cercetător al
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
televizate ale propriilor piese, scenarii pentru teatru radiofonic sau televiziune (serialul Cosmin, fiul zimbrului), scenarii cinematografice (Răsună valea și Telegrame după I. L. Caragiale) etc. Pe lângă prodigioasa activitate de dramaturg, s-a distins și în publicistica pe teme teatrale, precum și ca animator, prin dezbaterile pe care le-a inițiat sau le-a găzduit în revistele la care a fost redactor. I s-au decernat Premiul Teatrului Național pentru Veste bună, Premiul „I. L. Caragiale” al Academiei RPR pentru Rapsodia țiganilor, Premiul de Stat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
se hotărî care din propuneri să fie Însușită. Pshilips 6-6 este tot o metodă menită să consulte un număr mare de persoane. Această mulțime se grupează În câte 6 persoane, urmând a discuta problema timp de 6 minute. Mai Întâi animatorul explică metoda și avantajul ei, apoi expune problema. Se urmărește ca grupurile să fie cât mai eterogene. Fiecare Își alege un coordonator și se discută timp de 6 minute. La urmă, fiecare grup Își anunță părerea. Urmează o discuție generală
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Rodica DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93099]