1,751 matches
-
porțiunea contuză. În cazul în care s-a apelat la procedeul scurtării osoase, tendoanele se vor scurta proporțional. Fasciotomiile sunt obligatorii atât pentru segmentul proximal cât și pentru cel distal. Uneori se practică incizii Meyer pe tegumentul segmentului replantat (mână, antebraț) asemănătoare cu cele practicate pentru expandarea grefelor, ele asigurând un drenaj mai rapid al edemului care se va instala în primele trei zile postoperator. Am insistat în mod deliberat asupra corectitudinii TCP care de multe ori este neglijată sau tratată
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
oase care se leagă de scheletul toracic prin omoplat și clavicula, care formează centura scapulara. Clavicula în față și omoplatul în spate, sunt oase care formează baza de susținere a membrului superior, constituit din osul humerus (brațul), radiusul și cubitusul (antebrațul) precum și din oasele mâinii: carpiene (8 oase) și metacarpiene (5 oase) și falange. Membrele inferioare se leagă de coloană vertebrală prin centura pelviana formată din cele două oase coxale care se articulează între ele anterior pe linia mediana, la nivelul
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
va asigura evitarea unor complicații și vindecarea cît mai rapidă a fracturii. După o imobilizare provizorie urmează altă definitivă, la spital, unde bolnavul va ajunge transportat în condiții cât mai optime. Imobilizarea umărului se face prin: alipirea brațului și a antebrațului de torace, cu cotul îndoit în unghi drept, si înfășurarea toracelui cu o pânză dreptunghiulara tare, trecută în jurul gâtului. înfășarea toracelui cu ture circulare de fașa în spirală, pana sub axila, apoi efectuarea de ture circulare care cuprind brațul, cotul
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
torace, cu cotul îndoit în unghi drept, si înfășurarea toracelui cu o pânză dreptunghiulara tare, trecută în jurul gâtului. înfășarea toracelui cu ture circulare de fașa în spirală, pana sub axila, apoi efectuarea de ture circulare care cuprind brațul, cotul și antebrațul, trecerea fesei de 2-3 ori peste umăr și fixarea, în final, cu ture circulare a întregului ansamblu. Imobilizarea brațului se face îndoind o atela în formă de ”u” care se mulează peste umăr și pește cot. Imobilizarea cotului se face
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
de ”u” care se mulează peste umăr și pește cot. Imobilizarea cotului se face cu o atela îndoita la un unghi de 90 de grade sau cu un batic triunghiular, catre susține cotul și care se leagă de gât. Imobilizarea antebrațului se face cu o atela îndoita la un unghi de 90 de grade, sau cu două atele întinse de la mână până la cot și așezate paralel. Imobilizarea fracturii de șold necesită o atela lungă (care depășește articulația șoldului și talpă piciorului
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
tipic este retrosternală, la nivelul jumătății inferioare a sternului, profund; uneori pot fi descrise localizări atipice, de exemplu, hemitoracele drept, regiunea epigastrică, mâna stângă, regiunea interscapulovertebral; * iradierea: tipic, iradierea este în umărul și membrul superior stâng pe marginea ulnară a antebrațului stâng, până la ultimele două degete. Alteori, durerea iradiază în mandibulă, la nivelul regiunilor cervicale, spațiului interscapulovertebral, boltei palatine, conductului auditiv extern, epigastrului. Atipice sunt durerile în ambele regiuni ale umărului sau în regiunea posterioară a toracelui. Se descriu și dureri
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și în care începe faza a treia. Asigurarea și protejarea mingii prinse, care se realizează în momentul următor și cea care asigură ca mingea odată prinsă să fie adusă de îndată la piept și bine „acoperită” în spațiul format de antebrațe și torace, având coatele apropiate. Greșeli frecvente atacul la mingea înaltă cu brațele și coatele desfăcute; priză fără acoperire posterioară a mingii cu ajutorul degetelor; priză fără amortizare, cu scăparea mingii din mână; aducerea mingii la piept cu coatele desfăcute și
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
de bază, portarul atacă mingea ce sosește, de pildă, la înălțimea capului, o prinde amortizează și fie că o repune din această poziție în joc, fie că o aduce și o acoperă la piept. Greșeli frecvente la prinderea la piept, antebrațele închid cu întârziere, astfel că mingea ricoșează din torace; în momentul contactului cu mingea, toracele se bombează, mingea ricoșând din acest plan rigid, spre teren; în prinderea la piept, coatele se țin depărtate, prin spațiul liber dinspre abdomen, mingea scăpând
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
se poate face pe un picior sau după caz pe ambele picioare. În timpul aterizării este obligatorie asigurarea și prinderea mingii care asigură ca mingea odată prinsă să fie adusă de îndată la piept și bine „acoperită” în spațiul format de antebrațe și torace, având coatele apropiate. Greșeli frecvente mingea nu se duce la piept după prindere; la prinderea la piept, antebrațele închid cu întârziere, astfel că mingea ricoșează din torace. Utilizare tactică în declanșarea mai ușoară a atacului; în prinderea loviturilor
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
care asigură ca mingea odată prinsă să fie adusă de îndată la piept și bine „acoperită” în spațiul format de antebrațe și torace, având coatele apropiate. Greșeli frecvente mingea nu se duce la piept după prindere; la prinderea la piept, antebrațele închid cu întârziere, astfel că mingea ricoșează din torace. Utilizare tactică în declanșarea mai ușoară a atacului; în prinderea loviturilor înalte de la colțul terenului și declanșarea atacului; în prinderea loviturilor libere înalte și declanșarea atacului. Prinderea mingii cu plonjon prin
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
contactul cu solul nu se face pe partea laterală a corpului (începând cu partea exterioară a labei piciorului, gamba, coapsa, șoldul și continuând cu toracele, umărul și brațele); mingea nu se duce la piept după prindere; la prinderea la piept, antebrațele închid cu întârziere, astfel că mingea ricoșează din torace; plonjonul se execută în direcția barelor porții de aici rezultând pericolul de accidentare. Utilizare tactică câștigarea în spațiu și timp pentru intrarea în posesia mingii; la acțiunile de finalizare ale adversarului
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
raportul întocmit în primul an de funcționare, 1860, de către Doctorul Ignat Markstein și semnat și de doctorul Benjamin Tausig, reiese nu numai mișcarea bolnavilor, dar și unele intervenții efectuate la acea vreme în spital: rezecții de maxilar, tonsilectomii, amputații de antebraț, puncții abdominale, operații pe articulații etc. Printre altele se enumără și unele boli ca: angine, cancer, combustie, difterie, febră gastrică, febra intercurentă, febra tifoidă, fracturi, hidrops, afecțiuni hepatice, sifilis, otitis, tonsilitis, ulcere varicoase, ulcer scrofulos etc. Numărul paturilor variau de la
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
umerilor se întoarce spre dreapta la 90° față de direcția deplasării aruncăt ului și mâinii înspre sol; * * orului; * brațul cu sulița, relaxat, se întinde complet înapoi, în prelungirea liniei unerilor, executând, totodată, o mișcare de supinație, care orientează partea dorsală a antebraț * umerii, bustul și brațul cu sulița se înclină ușor spre înapoi; * vârful suliței este plasat în apropierea capului, la nivelul tâmplei drepte sau puțin mai sus de aceasta; * brațul stâng, semiîntins în direcția deplasării atletului, ridicat la nivelul pieptului, cu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cu sulița se înclină ușor spre înapoi; * vârful suliței este plasat în apropierea capului, la nivelul tâmplei drepte sau puțin mai sus de aceasta; * brațul stâng, semiîntins în direcția deplasării atletului, ridicat la nivelul pieptului, cu o ușoară pronație a antebrațului, contribuie la echilibrul general al aruncătorului; * capul, în prelungirea trunchiului, se menține orientat cu privirea spre locul de aruncare. Al treilea pas sau pasul încrucișat, penultimul din seria pașilor de aruncare, reprezintă “cheia de boltă” a întregului sistem de mișcări
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
stâng continuă acțiunea de înaintare rapidă, “căutând” solul cu călcâiul, într un pas * acțiunea conjugată a picioarelor permite bazinului să înainteze accelerat în plan orizontal; * axa umerilor și brațul cu sulița, păstrându-se pe direcția de înaintare, “întârzie” voluntar în timp ce antebrațul stâng, din poziția îndoit la piept, execută o ușoară întindere înainte, în planul prelungit al umerilor; * în prima parte a fazei de sprijin unilateral, C.G.G. odată cu înaintarea piciorului stâng și a bazinului să fie transfera Faza sprijinului bilateral se ca
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
circulare ample); * palma mâinii drepte (dreptaci) este aplicată relaxat pe suprafața discului într-o ușoară flexie palmară; * degetele sunt depărtate lejer între ele, prinzând muchia discului cu ultimele falange (excep echilibrator), degetul mijlociu (cel mai lung) se află în prelungirea antebrațului și pe diametrul discului; brațul cu discul este ținut întins relaxat pe lângă corp. În această poziție, discul se sprijină pe ultimele falange ale degetelor (cu o față) și pe fața interioară a antebrațului. O astfel de priză, conferă aruncătorului: a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cel mai lung) se află în prelungirea antebrațului și pe diametrul discului; brațul cu discul este ținut întins relaxat pe lângă corp. În această poziție, discul se sprijină pe ultimele falange ale degetelor (cu o față) și pe fața interioară a antebrațului. O astfel de priză, conferă aruncătorului: a) siguranță în ținerea discului în condițiile cerute de specificul mișcărilor care vor urma; b) alungirea maximă a brațului de pârghie (brațul cu discul) prin mărirea razei de rotație în piruetă și în faza
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mobilitatea anormală a blocului alveolopalatin concomitentă cu mobilitatea anormală a piramidei nazale și a treimii interne a marginilor orbitare inferioare; hipoestezie cutanată pe traiectul nervului infraorbitar bilateral. Examenul obiectiv general pe aparate și sisteme consemnează existența aparatelor gipsate la nivelul antebrațului drept și gambei drepte. TA = 160/90 mmHg iar AV = 100/min, ritmic. Din elementele de anamneză și din examenul obiectiv local reiese că diagnosticul de probabilitate pentru afecțiunea de bază din cursul acestei internări este: „Fractură de masiv facial
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
obiectiv și explorările complementare ne permit stabilirea unui diagnostic pozitiv de: 1. „Fractură de masiv facial ocluzofacială transversală mijlocie Le Fort II bilaterală, cu retrudarea treimii medii a etajului mijlociu al feței (accident rutier)”; 2. „Contuzie cerebrală minoră”; 3. „Fractură antebraț drept (imobilizată gipsat)”; 4. „Fractură gambă dreaptă (imobilizată gipsat)”; 5. „Contuzie hemitorace drept”. Diagnosticul pozitiv este susținut de următoarele elemente clinice și radiografice: retrudarea treimii medii a etajului mijlociu; discontinuitate osoasă și puncte dureroase la nivelul piramidei nazale, rebordurilor orbitare
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
în condițiile tehnicii de alergare pe pistele sintetice; 3. Echilibrul corpului trebuie menținut prin ținerea capului, umerilor și trunchiului într-o aliniere naturală, aproape de verticală, fără aplecări exagerate din șolduri; 4. Eliminarea contracțiilor excesive de la nivelul maxilarului inferior, umerilor, antebrațelor, pumnului. De notat că aceste aspecte nu reprezintă, în toate cazurile, achiziții naturale și trebuiesc învățate în procesul de instruire. În legătură cu tehnica de alergare Frank W. Dick (2007) prezintă două variante: prin „pășire” (striding) și prin „săltare” (lifting). Varianta prin
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
femei față de sol iar proiecția lui pe pistă față de linia de start este la 18,8 ± 5,1 cm respectiv 15,7 ± 3,0 cm. Așa cum se observă și din imaginile de mai jos axa realizată de umeri, braț și antebraț formează cu solul un unghi de ≈75 0 . Poziția „gata”, (Imaginile 3 și 4), presupune o succesiune de acte motoare reprezentate de mișcarea de ridicare a genunchiului piciorului din spate de pe sol, întinderea articulațiilor genunchiului și șoldului concomitentă cu ridicarea
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
scapulară Dezvoltarea forței și mobilității membrelor superioare este foarte importantă deoarece aceste părți ale corpului sunt foarte solicitate atât în activitatea sportivă dar mai ales în activitatea de zi cu zi. Mișcările efectuate la nivelul articulației degetelor, pumnului influențează musculatura antebrațului, cele la nivelul cotului influențează musculatura brațelor iar cele efectuate din articulațiile scapulo-humerale influențează musculatura centurii scapular-humerale. Mișcările care se pot executa cu brațele sunt: duceri, balansări, îndoiri, întinderi, răsuciri, ridicări, coborâri și rotări. Exerciții de forță Toate exercițiile pentru
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
opus (mersul ursului); cu braț și picior de aceeași parte; pe brațe și cu un picior. 2. Târâre pe genunchi numai pe genunchi; în sprijin pe genunchi - cu braț și picior opus cu braț și picior de aceeași parte pe antebrațe și genunchi. 3. Târâre în așezat în sprijin așezat cu braț și picior opus; în sprijin așezat prin săltări; în așezat cu brațele în diferite poziții, numai cu picioarele. 4. Târâre în culcat facial (joasă) cu braț și picior opus
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
în sprijin așezat prin săltări; în așezat cu brațele în diferite poziții, numai cu picioarele. 4. Târâre în culcat facial (joasă) cu braț și picior opus; cu braț și picior de aceeași parte; numai pe abdomen (ca șarpele); numai pe antebrațe. 5. Târâre în culcat costal - târâre laterală cu antebrațul și piciorul opus 6. Târâre în culcat dorsal cu ajutorul brațelor (rularea umerilor) și picioarelor; numai cu ajutorul brațelor. 7. Târâre cu transport de obiecte sau partener, cu împingere sau tracțiune 8. Târâre
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
în diferite poziții, numai cu picioarele. 4. Târâre în culcat facial (joasă) cu braț și picior opus; cu braț și picior de aceeași parte; numai pe abdomen (ca șarpele); numai pe antebrațe. 5. Târâre în culcat costal - târâre laterală cu antebrațul și piciorul opus 6. Târâre în culcat dorsal cu ajutorul brațelor (rularea umerilor) și picioarelor; numai cu ajutorul brațelor. 7. Târâre cu transport de obiecte sau partener, cu împingere sau tracțiune 8. Târâre pe sub obstacole, cu ocoliri de obstacole. În afara târârii pe
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]