1,203 matches
-
soluție pe care o dă Immanuel Kant antinomiilor. Acesta a urmărit dizolvarea antinomiilor prin demonstrarea valabilității doar a uneia dintre laturile contradicției. Hegel considera, însă, contradicția drept necesară, imanentă oricărui existent și oricărui concept. Încât, spune el, "adevărata soluție a antinomilor nu poate fi decât că două determinații, întrucât sunt opuse și necesare unuia și aceluiași concept, nu pot fi admise ca valabile fiecare pentru sine, în unilateralitatea lor, ci sunt adevărate numai suprimate și totodată conservate în unitatea conceptului lor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu pot fi admise ca valabile fiecare pentru sine, în unilateralitatea lor, ci sunt adevărate numai suprimate și totodată conservate în unitatea conceptului lor"361. Aici este prefigurată ideea de sinteză, care imprimă o marcă distinctă gândirii lui Hegel. Tensiunea antinomiilor se rezolvă într-o sinteză a laturilor lor, unde acestea se regăsesc conservate și totodată transformate. Orice concept, fiind o unitate de momente antinomice, funcționează și ca o sinteză, ca un concept sintetic sau concret. La rândul său, fiecare concept
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care gândirea dă determinații rigide și diferențiază; latura dialectică sau negativ-rațională, în care determinațiile rigide sunt desființate și trec în determinații opuse; latura speculativă sau pozitiv-rațională, în care rațiunea prinde unitatea determinațiilor opuse. Putem observa că în timp ce la Immanuel Kant antinomia era un obstacol pentru cunoașterea metafizică, la Hegel ea devine o cale, un principiu. Diferența aceasta apare dintr-o înțelegere diferită a rostului facultăților de cunoaștere și a sensului cunoașterii. La Immanuel Kant cunoașterea este un proces de determinare și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a necondiționatului sau absolutului 367. Instrumentul ei în acest sens sunt conceptele totalității. Cum am văzut, această extensie a cunoașterii de la condiționat la necondiționat este considerată ilegitimă din punct de vedere logic și epistemologic de către Kant, iar motivul este apariția antinomiilor. Aceasta înseamnă că atât cunoașterea în sens strict cât și cunoașterea în sens extins se supun regulilor logicii clasice a noncontradicției. Hegel a încercat să treacă dincolo de acest punct critic al gândirii kantiene tocmai prin integrarea antinomiilor în cunoașterea metafizică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
motivul este apariția antinomiilor. Aceasta înseamnă că atât cunoașterea în sens strict cât și cunoașterea în sens extins se supun regulilor logicii clasice a noncontradicției. Hegel a încercat să treacă dincolo de acest punct critic al gândirii kantiene tocmai prin integrarea antinomiilor în cunoașterea metafizică. Dar lucrul acesta se va face printr-o regândire a cunoașterii, a facultăților de cunoaștere și a logicii care o guvernează. Pe scurt, scopul sau finalitatea cunoașterii este cunoașterea absolută, facultățile de cunoaștere devin momente în cadrul procesului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Această dezlegare se numește ideea totalității, a sintezei, care-și are corespondentul în conceptul concret. Prin aceasta, Hegel credea că a reușit să redea metafizicii demnitatea de cunoaștere superioară. Mă întorc acum la Lucian Blaga și la ideea sa cu privire la antinomiile transfigurate. Am văzut că Hegel distruge argumentul kantian al antinomiilor împotriva metafizicii folosind o altă concepție asupra cunoașterii, rațiunii și logicii. Blaga adoptă și el perspectiva nuanțării conceptului de cunoaștere, a facultăților de cunoaștere și a logicii, însă nu în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
are corespondentul în conceptul concret. Prin aceasta, Hegel credea că a reușit să redea metafizicii demnitatea de cunoaștere superioară. Mă întorc acum la Lucian Blaga și la ideea sa cu privire la antinomiile transfigurate. Am văzut că Hegel distruge argumentul kantian al antinomiilor împotriva metafizicii folosind o altă concepție asupra cunoașterii, rațiunii și logicii. Blaga adoptă și el perspectiva nuanțării conceptului de cunoaștere, a facultăților de cunoaștere și a logicii, însă nu în felul în care o face Hegel. La Hegel, nuanțările sunt
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nici una dintre distincțiile hegeliene. Dacă intelectul enstatic poate fi asemănat intelectului hegelian, intelectul ecstatic nu se mai aseamănă cu nimic din filosofia lui Hegel. Ar putea fi comparat cu rațiunea speculativă, deoarece, la fel ca și aceasta, reușește să integreze antinomiile. Însă diferența e foarte mare. În primul rând, ecstazia intelectului este un salt în transcendent, pe când rațiunea speculativă este o funcție cu priză la concret. În al doilea rând, ecstazia intelectului înseamnă o concesie făcută iraționalului, pe când rațiunea speculativă acționează
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o substanță poate să piardă substanță și totuși să rămână întreagă". Paradoxiile dogmatice sunt paradoxii nu numai pe plan logic, precum cele dialectice, ci și față de concret. Soluția paradoxiei dogmatice e irealizabilă cunoașterii, ea e postulată în transcendent"378. Soluția antinomiei dialectice se realizează în concret, pe când soluția antinomiei dogmatice se realizează prin postularea unei zone inaccesibile, iraționale, contrare logicii, ce își găsește expresia în transfigurare. Transfigurarea este modul prin care antinomia dogmatică își află soluția, o soluție doar postulată, imposibil
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
să rămână întreagă". Paradoxiile dogmatice sunt paradoxii nu numai pe plan logic, precum cele dialectice, ci și față de concret. Soluția paradoxiei dogmatice e irealizabilă cunoașterii, ea e postulată în transcendent"378. Soluția antinomiei dialectice se realizează în concret, pe când soluția antinomiei dogmatice se realizează prin postularea unei zone inaccesibile, iraționale, contrare logicii, ce își găsește expresia în transfigurare. Transfigurarea este modul prin care antinomia dogmatică își află soluția, o soluție doar postulată, imposibil de cuprins cu structurile normale ale intelectului. Spre
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
irealizabilă cunoașterii, ea e postulată în transcendent"378. Soluția antinomiei dialectice se realizează în concret, pe când soluția antinomiei dogmatice se realizează prin postularea unei zone inaccesibile, iraționale, contrare logicii, ce își găsește expresia în transfigurare. Transfigurarea este modul prin care antinomia dogmatică își află soluția, o soluție doar postulată, imposibil de cuprins cu structurile normale ale intelectului. Spre deosebire, formula dialectică nu are nevoie de transfigurare pentru a se construi. Refuzul sintezei în concret nu se datorează faptului că dogma se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu care operează. Acestea sunt cu referință concretă. În schimb, prin combinarea lor, dogma postulează o sinteză refuzată de concret, imposibil de intuit. Dar diferența dintre cele două tipuri de formule nu apare doar la nivel intuitiv, ci și conceptual: antinomia dialectică are întotdeauna o sinteză conceptuală într-un al treilea concept sintetic, pe când sintezei dogmatice nu-i corespunde vreun astfel de concept. Formulele dialectice sunt posibile, în opinia lui Lucian Blaga, datorită unei însușiri paradoxale a intelectului uman, aceea de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
revelează ceva criptic față de fenomenele în chestiune. Cum momentele concrete în chestiune se ciocnesc, sinteza lor postulată, irealizabilă pe un plan logic sau concret, se efectuează prin scindarea unor termeni solidari"380. Sintetizând aceste comparații, putem spune că dialectica topește antinomiile în concepte sintetice sau concrete, pe când gândirea dogmatică trasfigurează antinomiile, punându-le să vizeze un ce transcendent care depășeste în mod radical înțelegerea obișnuită. Tocmai de aceea, Blaga respinge orice încercare de a privi dogma prin prisma gândirii dialectice ori
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în chestiune se ciocnesc, sinteza lor postulată, irealizabilă pe un plan logic sau concret, se efectuează prin scindarea unor termeni solidari"380. Sintetizând aceste comparații, putem spune că dialectica topește antinomiile în concepte sintetice sau concrete, pe când gândirea dogmatică trasfigurează antinomiile, punându-le să vizeze un ce transcendent care depășeste în mod radical înțelegerea obișnuită. Tocmai de aceea, Blaga respinge orice încercare de a privi dogma prin prisma gândirii dialectice ori ca formă de gândire dialectică, indiferent dacă acest lucru se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ori ca formă de gândire dialectică, indiferent dacă acest lucru se face în termenii dialecticii hegeliene sau în cei ai unei dialectici revizuite 381. Alexandru Surdu susține că Lucian Blaga se delimitează de metoda hegeliană pentru că, în cadrul logicii dialectice hegeliene, antinomiile sunt raționalizate, pierzându-și astfel caracterul paradoxal și misterios, de poartă de acces spre mister sau transcendent. "Antinomiile transfigurate, de care vorbește Blaga, nu sunt încadrabile pur și simplu în logica lui Hegel, căci aceasta se substituie logicii obișnuite a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cei ai unei dialectici revizuite 381. Alexandru Surdu susține că Lucian Blaga se delimitează de metoda hegeliană pentru că, în cadrul logicii dialectice hegeliene, antinomiile sunt raționalizate, pierzându-și astfel caracterul paradoxal și misterios, de poartă de acces spre mister sau transcendent. "Antinomiile transfigurate, de care vorbește Blaga, nu sunt încadrabile pur și simplu în logica lui Hegel, căci aceasta se substituie logicii obișnuite a intelectului și a rațiunii. Ele și-ar pierde într-adevăr orice specific și, în primul rând, pe acela
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de care vorbește Blaga, nu sunt încadrabile pur și simplu în logica lui Hegel, căci aceasta se substituie logicii obișnuite a intelectului și a rațiunii. Ele și-ar pierde într-adevăr orice specific și, în primul rând, pe acela de antinomii transcendente. La Hegel, din moment ce întreaga lume este contradictorie (deci antinomică), transcendentul ar trebui să fie ceva necontradictoriu, de tipul identității absolute. Or, el se dovedește antinomic. Blaga aduce exemple din microfizică. Astăzi există și altele, din macrocosmos. Fenomene ce se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dogmatice. În acest sens, într-o notă din Cunoașterea luciferică, el afirmă următoarele: "Antinomicul a fost în diferite timpuri utilizat spre a arată imposibilitatea de a soluționa o problemă, aceasta de la aporetica lui Plato până la cea a unui N. Hartmann. Antinomiile, în care se revarsă încercările de a soluționa anume probleme, au fost folosite ca un prilej de a permanentiza un mister deschis pe linia zero-cunoașterii. Antinomia nu a fost până acum conștient folosită în legătură cu exprimarea unui "mister potențat", ca obiect
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
soluționa o problemă, aceasta de la aporetica lui Plato până la cea a unui N. Hartmann. Antinomiile, în care se revarsă încercările de a soluționa anume probleme, au fost folosite ca un prilej de a permanentiza un mister deschis pe linia zero-cunoașterii. Antinomia nu a fost până acum conștient folosită în legătură cu exprimarea unui "mister potențat", ca obiect al "minus-cunoașterii". Afirmarea antinomicului ca expresie posibilă a unui mister potențat a avut loc în unele formule dogmatice ale metafizicii creștine și accidental în alte domenii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a fost până acum conștient folosită în legătură cu exprimarea unui "mister potențat", ca obiect al "minus-cunoașterii". Afirmarea antinomicului ca expresie posibilă a unui mister potențat a avut loc în unele formule dogmatice ale metafizicii creștine și accidental în alte domenii. Când antinomia e utilizată ca expresie a unui mister potențat (obiect al minus-cunoașterii), ea îndură transformarea pe care o numim "transfigurare", și care, sub unghi logic, e echivalentă cu scindarea silnică a unor termeni solidari. Prin "transfigurarea" unei antinomii se face un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
alte domenii. Când antinomia e utilizată ca expresie a unui mister potențat (obiect al minus-cunoașterii), ea îndură transformarea pe care o numim "transfigurare", și care, sub unghi logic, e echivalentă cu scindarea silnică a unor termeni solidari. Prin "transfigurarea" unei antinomii se face un pas vizibil și decisiv dincolo de linia zero-cunoașterii în zona minus. Nici "transfigurarea" și nici sensul ei nu au fost până acum de nimenea remarcate ca atare"383. Blaga refuză toate acele forme de gândire care implică o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pas vizibil și decisiv dincolo de linia zero-cunoașterii în zona minus. Nici "transfigurarea" și nici sensul ei nu au fost până acum de nimenea remarcate ca atare"383. Blaga refuză toate acele forme de gândire care implică o soluționare logică a antinomiilor. Chiar și în epocă, în legătură cu antinomiile din cadrul cunoașterii științifice, au existat încercări de elaborare a unor logici în care să poată fi acceptate enunțuri antinomice 384. Refuzul principial al filosofului român față de aceste logici, ca și refuzul explicit față de logica
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
zero-cunoașterii în zona minus. Nici "transfigurarea" și nici sensul ei nu au fost până acum de nimenea remarcate ca atare"383. Blaga refuză toate acele forme de gândire care implică o soluționare logică a antinomiilor. Chiar și în epocă, în legătură cu antinomiile din cadrul cunoașterii științifice, au existat încercări de elaborare a unor logici în care să poată fi acceptate enunțuri antinomice 384. Refuzul principial al filosofului român față de aceste logici, ca și refuzul explicit față de logica dialectică a lui Hegel, se datora
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în care să poată fi acceptate enunțuri antinomice 384. Refuzul principial al filosofului român față de aceste logici, ca și refuzul explicit față de logica dialectică a lui Hegel, se datora faptului că ele, într-o formă sau alta, anulează contradicția, elimină antinomia 385. Or, metoda sa înseamnă, dimpotrivă, potențarea antinomiilor prin transfigurare. Metoda antinomiei transfigurate este diferită tocmai prin faptul că, în cadrul ei, antinomiei i se refuză o soluție atât în plan logic cât și în plan concret. Capitolul 3 Despre sursele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
384. Refuzul principial al filosofului român față de aceste logici, ca și refuzul explicit față de logica dialectică a lui Hegel, se datora faptului că ele, într-o formă sau alta, anulează contradicția, elimină antinomia 385. Or, metoda sa înseamnă, dimpotrivă, potențarea antinomiilor prin transfigurare. Metoda antinomiei transfigurate este diferită tocmai prin faptul că, în cadrul ei, antinomiei i se refuză o soluție atât în plan logic cât și în plan concret. Capitolul 3 Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic Cum se explică această
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]