2,373 matches
-
discriminării țiganilor. Nu se poate însă nega că, datorită unor factori social-economici, culturali, tradiționali, exista probabil rămășițele unor atitudini negative față de evrei, dar la un nivel scăzut și doar în unele segmente ale populației. Ar trebui probat de asemenea că antisemitismul, cât era, era mai ridicat sensibil în România decât în Occident. Intuitiv, această ipoteză nu mi se pare credibilă. O anumită rezervă mai mult sau mai puțin accentuată față de romi exista tradițional, deși descurajată politic de regimul comunist. 2. Călătoria
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
posibil pe scar... internațional..., În toate direcțiile, inclusiv Uniunea Sovietic...” (Leș aveux des archives [M...rturiile arhivelor]). S... ad...ug...m c... nouă politic... a URSS-ului făt... de Israel și de lumea arab... poate explica, dac... nu chiar justifica, antisemitismul care guverneaz... al doilea val de procese (1951-1953). Deși au fost niște executanți zeloși, liderii diferitelor partide comuniste din estul european au știut s... profite de aceast... operațiune. Într-adev...r, datorit... ei au putut elimina rivali declarați sau potențiali, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
est-german s... reia În beneficiul s...u elemente din cultura politic... german... de dinaintea democrației, În special „idealurile comunitare, credința indestructibil... În atotputernicia statului și În semnificația Înalt... a faptelor militare, neîncrederea făt... de tot ce e str...în și chiar antisemitismul - sub forma anti-cosmopolitismului În anii ’50 și a antisemitismului În anii ’70” (ibid.). Reactivarea unor valori că disciplină și respectul făt... de autoritate vor facilita cultul conduc...torului. În aceste regimuri, propagandă oficial... avea grij... s...-l asimileze În orice
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
cultura politic... german... de dinaintea democrației, În special „idealurile comunitare, credința indestructibil... În atotputernicia statului și În semnificația Înalt... a faptelor militare, neîncrederea făt... de tot ce e str...în și chiar antisemitismul - sub forma anti-cosmopolitismului În anii ’50 și a antisemitismului În anii ’70” (ibid.). Reactivarea unor valori că disciplină și respectul făt... de autoritate vor facilita cultul conduc...torului. În aceste regimuri, propagandă oficial... avea grij... s...-l asimileze În orice Împrejurare pe șeful Partidului cu națiunea. El era descris
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
propagandă: „naționalism integral”, „promovarea intereselor neamului românesc” și „progresul culturii naționale”, termeni prin care Nicolae Gr. Roșu încearcă să definească Ideologia generației noi. O generație căreia îi aparține majoritatea comentatorilor prezenți în paginile revistei: Ion Biberi (Naționalismul și arta, Naționalismul, Antisemitismul), Al. Dima (Parlamentul literar), Cristian Iorgulescu (Gânduri despre viitorul culturii românești), Teodor Banu (Antisemitismul lui Eminescu), I. Istrate (Ștefan cel Mare, Eminescu și Mihai Viteazul), Nicolae Gr. Roșu (Patrie, națiune și conștiință națională). În numărul 2 din 1925, se publică
CONSTIINŢA NAŢIONALA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286384_a_287713]
-
Nicolae Gr. Roșu încearcă să definească Ideologia generației noi. O generație căreia îi aparține majoritatea comentatorilor prezenți în paginile revistei: Ion Biberi (Naționalismul și arta, Naționalismul, Antisemitismul), Al. Dima (Parlamentul literar), Cristian Iorgulescu (Gânduri despre viitorul culturii românești), Teodor Banu (Antisemitismul lui Eminescu), I. Istrate (Ștefan cel Mare, Eminescu și Mihai Viteazul), Nicolae Gr. Roșu (Patrie, națiune și conștiință națională). În numărul 2 din 1925, se publică o Întrevedere cu d-l D. Caracostea, semnată G. I. Cronici literare, note și
CONSTIINŢA NAŢIONALA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286384_a_287713]
-
literar”. Semnează și Anton Costin sau cu inițiale. În timpul vieții i-au apărut numai cărțile de sociologie: Cercetări filosofice și sociologice (1935), Colectivismul în filosofia lui Platon (1936), Originea socială a filosofiei lui Auguste Comte (1936), Cunoaștere și suflet (1940), Antisemitismul și cauzele lui sociale (1945). Postum, i se editează volumul de versuri Senin (1972). Au rămas în manuscris două studii de sociologie a teatrului francez din secolul al XVII-lea și a prozei franceze din secolul al XlX-lea, bună
CLAUDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286295_a_287624]
-
neîncredere, poetul a vrut să stea de vorbă doar cu sine însuși. SCRIERI: Cercetări filosofice și sociologice, Iași, 1935; Colectivismul în filosofia lui Platon, Iași, 1936; Originea socială a filosofiei lui Auguste Comte, București, 1936; Cunoaștere și suflet, Iași, 1940; Antisemitismul și cauzele lui sociale, București, 1945; ed. îngr. și introd. Constantin Schifirneț, București, 2000; Senin, îngr. și introd. Constantin Crișan, pref. Șerban Cioculescu, București, 1972. Repere bibliografice: Florin Niculescu, Alexandru Claudian, „Cunoaștere și suflet”, CL, 1940, 7-12; Traian Herseni, Sociologia
CLAUDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286295_a_287624]
-
Tisza ordonă capilor municipiilor să fie cu băgare de seamă la agitațiunile ce pornesc din partea așa numiților antisemiți în contra populațiunii evreiești și să intervie numaidecât la orice turburare a ordinei publice, pentru ca viața și averea izraeliților să nu sufere neajunsuri. Antisemitismul e așadar în floare și antisemiții formează în țară un partid puternic, cu multe ramificări. S-ar putea zice că partidul numără membri pe față, activi, și afiliați pasivi și secreți. Numărul celor din urmă ni se pare mult mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fie mai puțin fudui și fastidioși, să mai puie margini lăcomiei lor de bani, să nu mai esploateze și mai mult populația prin apucături negustorești, prin manopere rafinate, prin specule asupra prostiei și onestității oamenilor. Nu e fum fără foc. Antisemitismul, care s-a dezvoltat din începuturi modeste, dac-a putut ajunge atât de departe cată să fi având cuvântul lui de-a fi. Pentru ca agitațiunea antisemită să aibă izbândă, precum a avut-o în realitate, sămânța aruncată a trebuit să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
negustor din Pesta sau bancher din Viena. Se 'nțelege așadar că și pătura de mijloc a țării, din care se recrutează amploiații municipali și guvernamentali, are mai multe antipatii decât simpatii pentru evrei și că nu prea pune piedici agitației antisemitismului. În micele orașe din provincie negustorii creștini, deci burghezia e aceea care 'ntîmpină c-o ură intensivă neamul evreiesc. Evreul îmbogățit în sat emigrează, la oraș, deschide prăvălia și, în armonie cu coreligionarii săi, precum și sprijinit de ei, izbutește a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe Catargiu să facă Brătianu a făcut de mult și va face-o pururea. Între un sfat platonic de-a face și între realitatea "s-a făcut" deosebirea e cât cerul de pământ. [23 octombrie 1882] 208 {EminescuOpXIII 209} ["CÎND ANTISEMITISMUL E LA ORDINEA ZILEI ÎN GERMANIA... Când antisemitismul e la ordinea zilei în Germania, Austro-Ungaria și Rusia, iar România nu mai e singura țară asupra căreia să se descarce oprobriul persecuțiunilor, e interesant a lămuri, ca termen de comparație, situația
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mult și va face-o pururea. Între un sfat platonic de-a face și între realitatea "s-a făcut" deosebirea e cât cerul de pământ. [23 octombrie 1882] 208 {EminescuOpXIII 209} ["CÎND ANTISEMITISMUL E LA ORDINEA ZILEI ÎN GERMANIA... Când antisemitismul e la ordinea zilei în Germania, Austro-Ungaria și Rusia, iar România nu mai e singura țară asupra căreia să se descarce oprobriul persecuțiunilor, e interesant a lămuri, ca termen de comparație, situația juridică și socială pe care-au avut-o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
putînd astfel să interzică vînzarea și publicitatea la o carte), cazurile de atingere adusă ordinii (aflate sub competența primarului sau, în lipsă, a prefectului) sau vieții private, ori de apologie a crimelor și delictelor, legea din 1972 împotriva rasismului și antisemitismului, interzicerea propagandei revizioniste etc. Se prea poate ca detaliile și aplicarea acestor măsuri să fie discutabile. Ele răspund totuși unei logici incoercibile: subordonarea libertăților individuale față de regulile economice și politice. O libertate totală a comunicării ar presupune o perpetuă stare
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cu care intrase în contact. Dar el era convins că evreii erau absolut necesari românilor pentru că aduceau ceva ce ne lipsește: înclinația către industrie și comerț. În general, el vedea diversitatea etnică în România drept un factor de împlinire. "Iar antisemitismul românilor (...) va menține poporul treaz și vital, în același sens în care vecinătatea energicei Rusii va acționa energizându-l, la rândul ei. În plus, România Mare găzduiește mulți unguri și germani. Astfel, ei nu-i lipsește un sânge puternic voluntar. În
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de aiurea pentru conducerea țării. Era în spiritul curentului ce afecta întreaga Europă. Răspunsurile specifice la imperativele momentului erau fascismul în Italia, rasismul hitlerist în Germania, sovietismul în Rusia și românismul la noi. Dar orice încercare de asimilare cu rasismul, antisemitismul sau fascismul era considerată etichetare facilă. Deși dintre cele patru doar românismul nu era privit ca o dictatură, și celelalte ar fi avut o anumită întemeiere prin prisma menirii pe care căutau să o actualizeze în mod conștient. Credința lui
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
măsuri. Cercetarea de față reprezintă primul demers de studiere aprofundată a mișcării eugeniste În Europa de Est (exceptând Rusia) și constituie totodată o contribuție la analiza unor teme proeminente În istoriografia perioadei, de la antiteza dintre modernizare și tradiționalism la natura și semnificația antisemitismului pentru ascensiunea extremei drepte, În particular, și pentru transformările parametrilor sferei publice, În general. Istoriografia mișcărilor eugenistetc "Istoriografia mișcărilor eugeniste" În utimele două decenii, istoriografia mișcărilor eugeniste a luat amploarea unei veritabile industrii 8. La baza acestor cercetări stau atât
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În perioada interbelică. În sfârșit, În ultimii ani, „problema evreiască” a devenit o preocupare proeminentă atât pentru istoriografia României interbelice, cât și pentru eforturile curente de a reconstrui identitatea românească. Numeroși istorici ai perioadei interbelice au detașat inteligența românească de antisemitism și extrema dreaptă, prezentând discursul intelectual ca fiind modernist, cosmopolit și pluralist 30. La polul opus, alți cercetători și-au Îndreptat atenția În mod deosebit asupra tendințelor extremiste, antisemite și naționaliste xenofobe Împărtășite de elitele intelectuale 31. Acești istorici au
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și extrema dreaptă Între 1918 și 1940. Există, cu siguranță, unele afinități Între unele idei ale lui Nichifor Crainic despre statul etnocratic și tipul de stat biopolitic imaginat de Iuliu Moldovan 32. Există, de asemenea, paralelisme Între rasismul exclusivist și antisemitismul din lucrările lui A.C. Cuza și unele dintre scrierile lui Iordache Făcăoaru și ale câtorva alți eugeniști de orientare extremistă - chiar și Sabin Manuilă (dar numai În 1940). Totuși, membrii mișcării eugeniste nu au Încercat să stabilească legături explicite cu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de dreapta conduse de Octavian Goga și apoi de A.C. Cuza. Nu este clar de ce Banu a acceptat această funcție, pentru că În lucrările pe care le-a publicat nu există nici un indiciu al adeziunii sale la ideologia rasistă sau la antisemitismul radical al celor doi politicieni. Totuși, faptul că a făcut această alegere arată că Banu nu găsea nimic problematic În asumarea unei atare poziții și că participarea Într-un astfel de guvern nu intra În contradicție cu propriile sale idei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
A.C. Cuza, ale cărui opinii despre determinismul ereditar erau inspirate de cele ale lui Alexandre de Gobineau, Își susținea acerb acuzațiile la adresa evreilor, pe care Îi numea o plagă pentru națiunea română. Cuza a devenit cel mai fervent susținător al antisemitismului agresiv, pledând pentru ideea că evreii sunt o rasă diferită, extraeuropeană și inferioară 30. Opiniile rasiste ale lui Cuza despre evrei au rămas relativ constante și ele au constituit fundamentul ideologic al Ligii Apărării Național-Creștine și mai tâziu al Partidului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
chiar și o astfel de toleranță limitată a devenit, cu timpul, din ce În ce mai greu de susținut pentru Moldovan, mai ales În confruntarea cu colaboratorii săi (În special Făcăoaru și Herseni), care, Începând cu ultima parte a anilor ’30, au adus elogii antisemitismului natural și tradiționalismului conservator ale poporului român. Deja În acea perioadă devenise clară evoluția unei direcții exclusiviste, chiar rasiste printre unii dintre adepții eugeniei, a căror retorică a excluderii Îi apropia mai mult de Garda de Fier și alte mișcări
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
antisemită, devenise tot mai vituperantă În descrierile sale apocaliptice ale impactului rasei „degenerate” a evreilor asupra populației indigene. În același timp, În Italia și Germania lua amploare un curent antisemit puternic, despre care Moldovan era, fără Îndoială, informat. În ansamblu, antisemitismul era orientarea dominantă a politicii românești din această perioadă 26. Apare clar că motivul pentru care Moldovan nu menționează „problema evreiască” În Biopolitica nu trebuie căutat În lipsa generală de interes față de acest subiect. Pare Însă că Moldovan era mai sensibil
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În lucrările lor făceau apologia lipsită de orice comentariu critic a acelorași teorii. În 1943 Însă, Moldovan avusese deja suficient timp și era În posesia unor informații suficiente pentru a propune o perspectivă mai bine articulată și mai fermă asupra antisemitismului mișcării eugeniste germane, deși autorul român considera În continuare că politicile germane ilustrează un standard de eficiență. Comentariile sale conținute Într-o notă publică pe marginea „statului etnic” par mai mult o Încercare de a scuza ideologia rasistă decât un
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care au fost toate bazate nu pe politica rasială, ci pe cea etnică sau mai degrabă pe o politică biologică”77. Comentariile lui Moldovan par să legitimeze implicit rasismul ca pe un aspect inocent al eugeniei. Atitudinea sa precaută față de antisemitismul german are Însă o tonalitate disonantă În contextul În care România aceleiași perioade avea câteva legi aprobate ce excludeau explicit evreii de la drepturile cetățenești pe criteriul sângelui - cu alte cuvinte, pe baza identității lor rasiale. La momentul când Moldovan scria
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]